394 matches
-
o promisiune, dar în volumele următoare, "Moartea lui Socrate",1969, "Monologul alb",1972, "Cartea de nisip", 1973, N. Ioana rămâne, cum remarca Al. Piru, la o poezie "cu buzele închise". "Moartea lui Socrate" este un pretext pentru ca poetul să se autodefinească în raport cu el însuși și cu lumea. Expresia se desprinde dintr-o experiență constatativă poetul parcă ar fi participat la un lung ceremonial de stranie existență, fără să existe însă unitate de idei dispuse lucid în încărcătura poemului, fără, deci, să
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unică și unitară. În realitate Însă, ea nu este așa. Orice individ Își pune mereu Întrebarea, În planul conștiinței sale: „Cine sunt Eu?”. Această Întrebare este dată de nevoia cunoașterii de sine. Întrebându-se cine este, individul caută să se autodefinească și să se autoînțeleagă ca imagine și ca natură, În sfera propriei sale conștiințe. Este, În sensul cel mai exact, o luare de cunoștință despre sine Însuși. În mod egal, și ceilalți se Întreabă, la rândul lor, cine este acela
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
1990 încoace, îndeosebi datorită versului ,,O, țară tristă plină de humor’’, citat sau parafrazat de zeci de ori. Mai sugestiv decît volume întregi de eseuri și articole despre „specificul național”, „Cu voi...” corespunde tentației irepresibile de a ne autodescrie și autodefini cît mai critic. Latentă în momentul apariției în revistă și în volum, semnificația lui „politică” a crescut între timp. Pînă la publicarea în revistă și în volum, poemul purta titlul „Hübsch”, după numele capelmaistrului Eduard Hübsch (1833, Bitse, Ungaria-1894, Sinaia
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
critică de D. Popovici, Tomul I, Fundația pentru Literatură și Artă „Regele Carol II”, 1939, p. 196-197. 4. „Medievală”, în Murmurul cuvintelor, ediția cit., p. 157. 5. Istrati merită citat în acest context și pentru faptul că el însuși se autodefinește „călugăr”, în sensul că și-a păstrat credința în oameni. (Cf. Pentru a fi iubit pămîntul..., Ediție îngrijită de Al. Oprea, Ed. Tineretului, 1969, p. 170) Figurat vorbind, orice intelectual care se dedică integral vocației sale e un „călugăr”. ,,Ce
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se pot transforma, așadar, în cauza care determină, la rândul lor, alte efecte, opuse celor normal (celor așteptate). Acest excesiv spirit de autoanaliză este întâlnit frecvent numai la timizi, dar și la adolescenți: nevoia acestora de a se cunoaște și autodefini cât mai bine stimulează introversiunea, exprimată printr-o atitudine de rezervă față de cei din jur, de întreținere a unor lungi și intime momente de confesiune și dialog cu sine însuși. Desigur, o anumită doză de introversiune este absolut necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
care fac să planeze asupra copilului lor o presiune considerabilă, întrucât acesta se simte spionat și strict supravegheat. Deoarece din gesturile sale se naște teama, copilul ajunge la un fel de deposedare de el însuși. - Părinții infantili - refuză să se autodefinească în calitate de părinți și se retrag din fața oricărei responsabilități, fiind, de regulă, prea absorbiți de propriile lor probleme de afirmare personală. Această depărtare se anulează uneori brusc, părinții adoptând o poziție prea apropiată de cea a copilului, printr-o identificare exagerată
ARTA DE A FI PĂRINTE by Mihaiela Tudosă () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93073]
-
singulare și, în consecință, refractare la orice obiectivare (Heinich, 2000). În plus, grupările artistice (companii, ansambluri muzicale...) se concep în termenii opoziției cultură de creație/cultură de reproducere. Analiza lui Becker din Outsiders (1985) arată că muzicienii de jazz se autodefinesc prin opoziție cu plebea, denumire devalorizantă care desemnează ansamblul muzicienilor care se grăbesc să răspundă cerințelor publicului. Această rezistență se înscrie în tradiția lui Voltaire, care-i disprețuia pe jurnaliști, acești reprezentanți ai "scriiturii industriale". Ea se prelungește astăzi în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
celorlalți (reprezentarea) și cea retrimisă de ceilalți (desemnarea). Aceste trei momente pot să coincidă sau nu (stare de criză). Ea a dezvoltat mai multe axe: identitatea profesioniștilor (Heinich, 1993, 2000, 2002). Începând de când se simte un profesionist autorizat a se autodefini ca atare? crizele identitare: efectele sociale, psihologice care decurg din primirea unui premiu literar (Heinich, 1999); identitățile de gen așa cum se construiesc ele în ficțiuni (Heinich, 1996; Pasquier, 1999); identitatea practicanților: "Munca identitară se construiește în tensiunea dintre particularizare și
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
coerența direcțiilor propuse și rigoarea travaliului de observație este Jacques Lacan (1901-1981). Dacă Freud a inventat psihologia, Lacan a redescoperit-o, extrăgînd-o dintr-o închidere medicală și restituindu-i dimensiunea unei gîndiri. "Gongora al psihanalizei pour vous servir" cum se autodefinea ironic acest uimitor maestru al stilului abstract (comparat cu Hegel, Mallarmé), Jacques Lacan fascinat de modelul structural al opozițiilor din fonologie și teoriile lui Jakobson și Lévi-Strauss, descrie inconștientul ca limbaj. Inconștientul cristalizează conflictul între ego (eu), supraeu și acel
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
difuzează în registrul amândurora. Poezia este exaltarea unei afinități de structură, într-un stil rapid, exploziv. „Din vuirea de tramvaie și din ud pavaj să-ți crească Evocarea mea frățească, încâlcit ștrengar, Arthur.” În ambele scrieri poetul pare să se autodefinească, apare ca un personaj obișnuit cu libertatea, puternic influențat de un ritm vital, de o energie febrilă, dezlănțuită: „Pătruns de-un neastâmpăr voios și epocal...” (François Villon) La fel ca Rimbaud, Labiș se scufundă în infernul intim, în năzuința de
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
analizat nici Ier 31 în care expresia „noua alianță” are o valoare incertă. În orice caz ea va fi utilizată frecvent la cumpăna dintre mileniile I î.C. și I d.C.: să luăm ca exemplu comunitatea de la Qumran, care se autodefinea comunitate a „noii alianțe” sau biserica de la început care păstrase această expresie în special în discursurile euharistice ale lui Isus (Mt 26,28; Mc 14,23; Lc 22,20; 1Cor 11,25; ultimul pasaj subliniază noutatea alianței, accent ce nu
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
textul antic nu se presta în întregime acestor operații, putea fi modificat cu rectificări care-i schimbau semnificația originară. Poruncile biblice, interpretate rigorist, sunt firul conductor al vieții cotidiene; conceptul de alianță este înțeles exclusiv în funcție de existența grupului, care se autodefinește „Comunitatea noii alianțe”. Credeau că Duhul Sfânt este darul divin care le dă puterea și capacitatea de a respecta preceptele și oferă înțelepciunea; nu este însă corelat cu darul profeției. Cu privire la sfârșitul timpurilor, comunitatea se sprijinea pe textele profetice ale
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
exemplu, pentru ceea ce el numește „diversitate profundă”) au putut fi apropiate de tradiția unui survivalisme communautarien antiliberal, cu rădăcini în secolul al XIX-lea, în scrierile bizarului Franșois-Xavier Garneau. În Statele Unite, doar cei ce-și spun anarchist communitarians și se autodefinesc drept libertarian socialists par ceva mai confuzi (vezi și mai jos rândurile despre libertarian). Să revenim la filologie și la popularitatea termenului comunitarian la noi. Fenomenul este inevitabil, uzul va fi probabil dictat de această majoritate bilingvă (români anglofoni). Am
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
fabliau din partea ei.460 Geoffrey Chaucer apreciază personajele feminine, este un filogin pentru că le conferă o putere subversivă față de un sistem patriarhal vetust.461 Discursul nevestei din Bath ne permite să identificăm o încercare a personajului feminin de a se autodefini, de a depăși barierele impuse constrângător de limbaj sau de societate. Târgoveața este o autoritate în domeniul ei, poate fi comparată cu personaje istorice cum ar fi Christine de Pisan sau Simone de Beauvoir. „Deși reprezintă un personaj literar, deseori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
o continuă căutare a universaliilor, individualul se schimbă după chipul și asemănarea lumii, devenind microcosm. Omul și universul se organizează ca un tot unitar ( universul-imaginea omului, omul-imaginea universului) a cărui reprezentare semantică este meta-imaginea, în calitate de coexistență și coparticipare. Meta-imaginea se autodefinește prin intermediul ceremonialului care deschide drum cunoașterii individuale și universale. Prin ceremonial umanul se reintegrează în cosmos, recuperându-și sensurile primare, înfățișându-le ca existențial-semantic: meta-imagine. Pentru ilustrarea acestei tipologii a imaginilor ne oprim asupra "imaginii primare" "casă" al cărei nucleu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și tot pomul care nu aduce rod bun se taie și se aruncă în foc”. Cred și mărturisesc și pe această cale că, în fața mileniului în care trăim, fiecare om, fiecare neam este pus în situația de a se autodefini: sunt creștin doar cu numele, îmi reneg credința în Hristos Dumnezeu, prin faptele și viața mea, sau sunt și trăiesc în Hristos? Sunt preot numai cu numele ori sunt și trăiesc preoția și creștinismul în Hristos, prin credință, rugăciune și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
acela ce se crede mai ceva decât Popeye. Cred, că fiecare dintre noi ne întrebăm, pe bună dreptate, cu cine seamănă în realitate vestitul personaj animat. Nu găsești altă corespondență decât cu actualul președinte jucător al României. Singur s-a autodefinit prin profesia de bază, trăsăturile de caracter și prin puterea pe care vrea s-o aibă în permanență. Un vestit romancier, stabilit în S.U.A., care a avut o afecțiune pentru Zoe Ceaușescu, într-o carte a sa, intitulată ” Dulce ca
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
asupra unei definiții a câmpului lor (adesea o definiție impusă de puterea relativă a organizațiilor mari și/sau a regulilor impuse de către stat)” (1991:313 - 4). În cazul nostru, managerii firmelor mari, dominante ca urmare a moștenirilor productive socialiste, se autodefinesc ca exportatori, (și, la nivel macrosocial, principali contribuitori la echilibrarea balanței de plăți); această concepție a fost impusă și cu ajutorul politicilor statului de susținere a exporturilor. În ceea ce privește structura, există un grad Înalt de specializare Între producători, astfel că, deși sectorul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
o Fizică sau o Retorică (același lucru) forme închegate față de viața spiritului. Eu voi continua cu fiecare bucată să propun existențe substanțial indefinite: ocoliri temătoare in jurul cîtorva cupole - restrînsele perfecțiuni poliedrale". Asistăm la prima încercare vizibilă de a-și autodefini poezia de factură ermetică și a-și afirma, ceea ce se va numi, mai tîrziu, ermetismul canonic. Peste doi ani, pe 18 septembrie 1929, într-un dialog cu Paul B. Marian, publicat în "Ultima oră", considera poezia de la acea oră scrisă
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
impactul cu civilizația creștină, cu desconsiderația ei față de tradiția islamică. Pe de altă parte, acest principiu, aceasta etică a toleranței, ce stă sub semnul unei profunde raționalități, cristalizează o anumita superioritate conștientizata a civilizației musulmane.279 Faptul că islamul se autodefinește pe sine ca istorie a revelației, ca întrunire a tuturor celorlalte religii, ca religie supusă total lui Allah, se subsumează încercărilor de islamizare, de convertire, căpătând totodată valorile universaliste. Arhitectonica religioasă islamică se expune și se adresează, într-o primă
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în lucrări sau sinteze 3, cât și în operele memorialistice 4, cei doi intelectuali rămânând fideli concepțiilor proprii până la sfârșitul vieții. Neosămănătorismul renaște în interbelic autoproclamându-se, în spirit naționalist, ca unică modalitate de expresie a autenticului tradiționalist. Naționalismul iorghist se autodefinea ca "o anume concepție a vieții de stat" ce își slujește poporul "privit ca ființă organică"; "nu e un colorit sentimental, pentru orice credință politică; el e însuși o credință, și una exclusivă"5, o concepție bazată pe crearea omului
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
era cunoscut până în anii ’50 doar prin aceste broșuri. N. Vătămanu, un participant la întâlnirile „academiei”, prețuind la B. harul și hazul cu care nara momente din viața vechiului București, l-a îndemnat stăruitor să le scrie. Astfel, cel care, autodefinindu-se, credea că fusese o viață întreagă marcat de un complex în care intrau deopotrivă „timidități ascunse cu grijă”, obsesia stilului frumos, „acele predispoziții stricătoare de diletant și juisor al vieții, atât de străine abstractorilor de chintesențe”, „lipsa de aplicație
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
face în așa fel încît, prin reflectare de către părăluțele albe și prin absorbția căldurii de către cele negre, temperatura să se echilibreze la un nivel care e compatibil cu viața ambelor specii. Nimeni n-a definit finalitatea sistemului, ea s-a autodefinit. Acest sistem al pără-luțelor e foarte simplu, chiar simplist, dar are o forță modelizatoare și conceptuală imensă. Acest model conține una din cheile pentru a înțelege complexitatea ciberneticii. Cred că reflecția asupra sistemelor, nivelurilor ierarhice și de organizare a feed-back-urilor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
romanul Dincolo de frontiere (2002) recomandă un autor care recompune cu rafinament tocmai lipsa de rafinament a mediilor descrise. Naratorul utilizează limbajul colocvial, dialectal, argotic și reușește să creeze pentru fiecare personaj câte un cadru care îi permite acestuia să se autodefinească drept participant la un dialog. Pe prima filă a cărții sale de debut stă scris: „orice înjurătură condensează o poveste”, formulă percutantă care implică descoperirea lumii din spatele replicilor, ceea ce se spune fiind rezultatul unei întâmplări nepovestite. Aceasta ar putea fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
martie 1934 și mai 1938, cu subtitlul „Organ al Asociației studenților creștini-centrul Iași”. Condusă de un comitet, publicația îl are ca redactor responsabil pe Alecu Tomescu Băltești. Într-un scurt articol-program din numărul 2/1934, intitulat Ce vrem?, revista se autodefinește ca purtătoare a unui mesaj moral înnoitor pentru tânăra generație. Deși declară că nu „vrea” politică, G.s. manifestă o puternică orientare antidemocratică și naționalistă, cu unele accente antisemite, comune și altor publicații de dreapta din epocă. Preponderent socială și politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287295_a_288624]