1,019 matches
-
stabilirea granițelor, sistematizarea "materialului" deja existent, trasarea coordonatelor majore de dezvoltare a teritoriului recent eliberat așa cum rezultă ele din istoria (Geschichte) domeniului în cauză -, apoi descoperirea (subliniem descoperirea, și nu elaborarea) unor uniformități sau regularități care să justifice dreptul la autodeterminare al științelor astfel emancipate; în fine, definirea unor "condiții minimale de consistență și acord cu faptele experienței" și a unor "exigențe de excelență"124 ce trebuie respectate pentru a căpăta cetățenia în noul teritoriu suveran. Asemenea măsuri au fost luate
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
La începutul secolului al XX-lea nu exista nici un stat arab independent pe mapamondul politic. La acea dată întreg spațiul arab era împărțit între puterile suzerane menționate anterior. Imediat după primulrăzboimondial însă,s-a înregistrat o proliferare exuberantă a curentului autodeterminării în conștiința națională arabă. Rând pe rând s-au constituit formațiuni statale arabe (emirate, regate) chiar dacă majoritatea dintre ele au rămas până după 1945 cu statut de protectorate sau teritorii sub mandatul Ligii Națiunilor încredințate spre administrare diferitelor puteri europene
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
determină pe individ să întreprindă o serie de acțiuni de căutare, de apropiere sau de evitare și respigere a unor obiecte. Motivația, ca o ”cauză internă” a comportametului, nu este numai o structură psihică activatoare și predispozantă, cu funcții de autodeterminare a omului prin stimulații interne, ci și o interacțiune dintre subiect și ambianța sa culturală. Unele din formele motivației, relativ simple și puține la număr, s-au format în decursul filogenezei și îi sunt date omului prin naștere. Altele mai
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
procedura privata, CONFIDENTIALA: o păstrează relațiile dintre părți o rată mare de succes a medierii II. Principiile Medierii. Caracterul voluntar al procedurii Nici o parte nu poate fi obligată de către o altă persoană sau autoritate să participe la procedura de mediere. Autodeterminarea părților INTELEGEREA aparține părților, în consecință orice TERMEN prevăzut prin aceasta INTELEGERE, trebuie sa fie propusă și acceptată de părți. Confidențialitatea procedurii Atât MEDIATORUL, cât și PĂRȚILE precum și REPREZENTANȚII ACESTORA - AVOCAȚTII, sunt obligați să păstreze caracterul de confidențialitate al tuturor
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3130]
-
spinoase pe harta politică a Orientului Mijlociu. Irak - Turcia - relațiile bilaterale sunt grevate de mulți ani în principal de două probleme dificile. Situația populației kurde aflată de o parte și de alta a frontierei turco-irakiene, ce își reclamă dreptul la autodeterminare și întreprinde acțiuni violente de pe teritoriul irakian împotriva statului turc. A doua problemă care a inflamat în ultimele decenii raporturile bilaterale este cea a aprovizionării cu apă potabilă a Irakului de pe fluviile Eufrat și Tigru, ale căror cursuri superioare sunt
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
esențiale, adică de elanul animant. Elanul poate muri, el poate de asemenea, la diferite grade de intensitate, să slăbească sau să se fortifice, ceea ce implică răspunderea esențială a individului. Sensul ideal al vieții, libertatea, constă în controlarea motivelor, într-o autodeterminare de așa natură încît întreaga energie esențială să se afle la libera dispoziție a individului concentrată în dorința esențială. Sensul real al vieții constă în capacitatea da deliberare lucidă, adică în fluctuarea liberă a energiei între dorința esențială și dorințele
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
dorința esențială și dorințele multiple neexaltate, conform exigențelor situațiilor schimbătoare. Contrasensul vieții constă în întreruperea oscilației libere sub cele două forme ambivalențe: încordarea energiei pseudospirituale (inhibiția moralizantă) sau dezlănțuirea fără scrupule a dorințelor materiale și sexuale exaltate (etalarea banală). Datorită autodeterminării motivante, atît efortul de eliberare, cît și stagnarea implică răspunderea individuală. Individul este răspunzător pentru forma determinată a vieții pe care o reprezintă. Forma aceasta desprinsă din fondul vieții și din sensul ei este el. Întreaga sa responsabilitate rezidă în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
NU EXISTĂ DECÎT O SINGURĂ POSIBILITATE DE A SPUNE CĂ DECIZIA NU ERA IMPUSĂ, CI VOITĂ LIBER, IAR ACEASTĂ POSIBILITATE SE REALIZEAZĂ ÎN MĂSURA ÎN CARE DECIZIA A FOST DETERMINATĂ DE ENERGIA SUBLIMANTĂ, ADICĂ, DE ELANUL DE ARMONIZARE. VOINȚA LIBERĂ ESTE DETERMINAREA ESENȚIALĂ, AUTODETERMINAREA CARE TINDE SPRE ARMONIE ȘI SPRE BUCURIA OFERITĂ DE EA. Sentimentul de libertate nedeterminată sentimentul liberului arbitraj este o iluzie, produs eronat al unei abstracții teoretice făcute în privința singurei realități psihice, adică a deliberării intim motivante. Abstracția teoretică ignorarea deliberării
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în caz de delict împotriva legii armoniei), fiind totodată și propriul său judecător supraconștient și propriul său apărător (în cea mai mare parte a timpului prin tentative de falsă autojustificare). Nici Dumnezeu, nici liberul arbitru nu există. Semnificația profundă a autodeterminării deliberante este legea fundamentală a vieții umane: responsabilitatea omului față de el însuși, față de misterul animării sale. Nimic nu este mai instructiv pentru înțelegerea temeinică a problemei esențiale a vieții umane libertatea și condițiile realizării ei decît degajarea din ea a
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
forma satisfacției esențiale (bucuria) sau a insatisfacției esențiale, adică a angoasei culpabile. Dar omul este capabil chiar să prevadă consecința acțiunii lui greșite, tortura culpabilității, și să facă pe baza acestei previziuni judecăți de valoare juste, care vor forma substanța autodeterminărilor raționile ale activității lui viitoare. Prin intermediul culpabilității prevăzute, omul poate să determine și să acționeze conform dorinței esențiale pentru a evita chinul întunecat care va urma esențial și legal acțiunii eronate (este important să nu confundăm angoasa culpabilă a supraconștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să depună toate eforturile posibile, în mod rezonabil, pentru a asigura accesul la îngrijire medicală în condiții optime. Dominantele care alcătuiesc cadrul etic de referință se manifestă pe deplin în cazul relației medic -pacient și, mai ales, în ceea ce privește dreptul la autodeterminare al pacientului. Relația medic-pacient este dominată, în mod tradițional, de respectul și încrederea pacienților față de cunoștințele și aptitudinile cadrelor medicale. Cei care se îmbolnăvesc sunt convinși că medicii sunt dedicați nobilei cauze de a îmbunătăți starea de sănătate a pacienților
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
pe care o consideră oportună, în raport cu opțiunile sale de viață. Dreptul de a refuza tratamentul medical, chiar dacă acesta ar duce la decesul pacientului, este echivalent ca valoare cu dreptul de a solicita îngrijirile medicale. În cadrul acestor aspecte privind dreptul de autodeterminare, accentul nu va fi pus pe dreptul la asistență medicală, ci, dimpotrivă, pe dreptul de a o refuza, întrucât aici apar cele mai multe probleme de ordin etic și juridic, simultan. Jurisprudența S.U.A.1 a decis de multă vreme că, „în cazurile
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
apropiați sprijină hotărârea pacientului în cauză, trebuie să ne întrebăm și dacă această decizie se datorează dorinței de a fi eliberați de o povară; răspunsul ar trebui dat cu maximum de sinceritate și conștiință. În acest context, problema dreptului la autodeterminare este în strânsă legătură și cu conceptul de „producere a unui rău“. Este necesar ca decizia voluntară a unei persoane/a unui pacient de a părăsi această lume să nu cauzeze prejudicii celorlalți prin consecințele pe care le produce. Aceste
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
eutanasie ar trebui să se limiteze doar la acele acțiuni (deconectarea de la acele aparate care mențin pacientul în viață) sau omisiuni (încetarea administrării tratamentului) care permit desfășurarea proceselor biologice firești, naturale. În acest context și din perspectiva dreptului pacientului la autodeterminare, medicul, ca ocrotitor al pacientului, trebuie să urmeze indicațiile anterioare ale acestuia în sensul întreruperii procesului de menținere în viață în mod artificial sau, după caz, indicațiile reprezentanților săi legali, dacă pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
avortului se încearcă tratarea fetusului din perspectiva opțiunilor de viață ale oricărei persoane care ia o decizie informată. Surprinzător aici este dezechilibrul constatat uneori, mai cu seamă în acele societăți care nu acceptă noțiunea, între dreptul la viață și la autodeterminare al mamei și, respectiv, drepturile corelative ale fătului. În acest sens, se pare că se recunoaște uneori prioritatea ocrotirii fătului, în ciuda posibilităților reale, iminente, de a i se produce un prejudiciu - fizic sau psihic - mamei. Într-un astfel de context
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
a luat locul îngrijirilor medicale care, pentru multă vreme, au avut un conținut empiric. Este însă esențial ca cercetarea și experimentarea să respecte cu strictețe principiile de ordin etic unanim recunoscute pe plan medical, cu accent îndeosebi pe autonomia și autodeterminarea subiecților în cauză. Aceasta cu atât mai mult, cu cât studiile efectuate depășesc granițele unor verificări terapeutice pe subiecți voluntari, sănătoși sau bolnavi, ale căror rezultate sunt cu ușurință comunicate via mass media, cuprinzând ansamblul aspectelor de ordin terapeutic (medicamente
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
dreptul de a fi informat cu privire la toate aspectele sus menționate în vederea acordării consimțământului informat, dar și cu privire la starea sa generală de sănătate sau la identitatea personalului medical care urmează să-i acorde îngrijiri de specialitate și, în consecință, dreptul la autodeterminare prin acordarea consimțământului în vederea efectuării manevrelor medicale cu potențial de risc, are dreptul la confidențialitate, dreptul de a-i fi respectate convingerile morale și religioase, dreptul de a avea acces și la o a doua opinie medicală, dreptul de a
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
De aici, tot atâtea reflecții cu privire la evitabilitate și imputabilitate. Pe plan european, se încearcă preluarea și adaptarea măsurilor deja verificate peste ocean: identificarea riscurilor, documentarea minuțioasă a dosarelor, renunțarea la atitudinea tipică paternalistă în relațiile medic-pacient și acordarea dreptului la autodeterminare pacientului și, în acest sens, oferirea de explicații detaliate cu privire la toate etapele și procedurile relevante pentru ameliorarea stării de sănătate a acestuia. Sunt de remarcat și alte procedee 1: anchete epidemiologice, utilizarea de „evenimente santinelă“, dar și „reuniuni de mortalitate
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
popoarelor de a dispune de ele însele. Acolo avusese loc, în septembrie 1917, un Congres al popoarelor din Rusia, care s-a pronunțat pentru o largă autonomie teritorială și politică în cadrul Republicii Ruse federative și democratice, consemnând și ,,dreptul la autodeterminare națională personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă pe membrii săi de pe toată întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost publicat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
Pace, așa cum obiectivul principal al acesteia a fost de a organiza lumea după prima conflagrație mondială, referitor la România, acesta a constat în a oferi consacrare juridică noului statut teritorial și politic al țării, prin recunoașterea principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor și prin respectarea drepturilor legitime ale poporului român asupra teritoriului național 53. România a acționat astfel, pentru obținerea confirmării prin tratate a hotărârilor dobândite de poporul român în 1918, cu privire la constituirea statului național unitar român. Delegația română, formată din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
popoarelor de a dispune de ele însele. Acolo avusese loc, în septembrie 1917, un Congres al popoarelor din Rusia, care s-a pronunțat pentru o largă autonomie teritorială și politică în cadrul Republicii Ruse federative și democratice, consemnând și ,,dreptul la autodeterminare națională personală, adică la constituirea nației într-o alianță de drept public, care să cuprindă pe membrii săi de pe toată întinderea statului”. În condițiile primejdiei reprezentate de pretențiile Ucrainei de a anexa teritoriul dintre Prut și Nistru, a fost publicat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
Pace, așa cum obiectivul principal al acesteia a fost de a organiza lumea după prima conflagrație mondială, referitor la România, acesta a constat în a oferi consacrare juridică noului statut teritorial și politic al țării, prin recunoașterea principiului naționalităților și al autodeterminării popoarelor și prin respectarea drepturilor legitime ale poporului român asupra teritoriului național 53. România a acționat astfel, pentru obținerea confirmării prin tratate a hotărârilor dobândite de poporul român în 1918, cu privire la constituirea statului național unitar român. Delegația română, formată din
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
în condițiile în care, după atacarea Irak-ului și căderea lui Saddam Hussein, Washington-ul și Ryad-ul au trebuit să țină seama de ostilitatea crescută a populației față de prezența americană și de creșterea manifestărilor de sprijin față de lupta palestinienilor pentru autodeterminare. Discret dar eficace, saudiții i-au sprijinit pe americani și în acest al doilea război împotriva Irakului, în ciuda dezmințirilor oficiale și chiar a condamnării ferme a "agresiunii". Această poziție duplicitară se explică prin marja de manevră redusă a monarhiei saudite
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Mondial, Uniunea Sovietică a făcut presiuni pentru includerea în guvernele postbelice a unor reprezentanți ai Partidului Comunist, recent reintrat în legalitate, (partidul fusese interzis în 1924 ca urmare a acceptării tezei cominterniste "a dreptului popoarelor oprimate din România imperialistă la autodeterminare până la despărțirea de stat"), în vreme ce liderii necomuniști erau eliminați, în mod constant, din viața politică. Regele Mihai I a abdicat, din cauza presiunilor sovietice pe 30 decembrie 1947 și a plecat în exil, în același timp fiind proclamată Republica Populară Română
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
extrem de importante pentru devenirea de ansamblu a sistemului social și În raport cu familia, cu comunitatea locală, profesională, cu organizații politice sau cu națiunea În Întregul ei. Personalitatea se prezintă tot ca un subsistem. Dacă o considerăm ca reprezentând chintesența autodeterminării individului, atunci personalitatea și, implicit, personalitatea morală se prezintă ca un sistem de sine stătător, adică o totalitate integrată, structurată Întro manieră absolut originală. Personalitatea este, de fapt, cea care dă Însăși calitatea umană a omului, iar În cadrul personalității ca
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]