811 matches
-
compensatorie (fig. 52). Hiperemie activă (funcțională) înseamnă vasodilatație ce se produce concomitent cu o creștere a activității tisulare. Autoreglarea, prin mecanisme metabolice și miogene, constă în menținerea debitului sanguin bazal în condițiile unor modificăril de presiune (fig. 53). Intervalul de autoreglare (75 175 mm Hg), ca și eficiența acesteia, variază considerabil de la un țesut la altul. Am arătat mai sus implicarea NO în medierea vasodilatației de răspuns la semnale chimice și stress de forfecare. Termenul de contracție miogenă se referă de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
captarea de 99Tc pirofosfat stanos în regiunile ischemice. Extracția de oxigen este 70-80% în repaus, deci aportul adecvat de oxigen la creșterea necesarului este asigurată mai ales de creșterea debitului prin vasodilatație coronariană. Curba presiune-debit arată un interval clar de autoreglare, iar hiperemia activă (funcțională) și reactivă (post-ischemică) sunt marcante. Vasodilatația determinată de dezechilibrul dintre aportul și necesarul de oxigen poate implica diverși factori locali, pe lângă scăderea oxigenului: CO2 , aciditatea, lactatul, adenozina, prostaglandinele. Miocitele din arterele coronare posedă adrenoceptori α și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
creșterea presiunii intracraniene peste 33 mm Hg, debitul sanguin scade, iar ischemia stimulează centrul vasomotor, cu creșterea compensatoare a presiunii arteriale (fenomen Cushing). Controlul local este similar cu alte țesuturi, dar cu o contribuție proeminentă a CO2 (pH-mediată) și o autoreglare importantă. Creșterea simpatică a presiunii arteriale este însoțită de vasoconstricția noradrenergică a arterelor piale, pentru prevenirea unei presiuni de intrare excesive, ce poate duce la rupturi vasculare, cu hemoragie intracerebrală și infarct. 14.6. Circulația capilară Sistemul arterial se ramifică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
de intensă pentru a opri complet curgerea sângelui în porțiunea respectivă de țesut, pe când vasomoția sfincterului precapilar poate opri complet perfuzia capilarului respectiv. Modificările presiunii transmurale condiționează statusul contractil al vaselor precapilare, astfel perfuzia capilarelor fiind corelată cu fenomenul de autoreglare, mai precis cu mecanismele sale miogene. In sectorul capilar viteza de circulație este redusă (0,5-0,8 mm/s), datorită suprafeței totale de secțiune foarte mari în comparație cu sectoarele din amonte. Viteza mică facilitează schimburile transparietale. Rezistența mare la curgere (ramuri
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și va reduce GFR. Efectele la nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și bradikinina sunt substanțe vasodilatatoare, care deși nu sunt de importanță majoră în reglarea fluxului sanguin renal, ar putea fi implicați în contracararea unor efecte adrenergice prea puternice, prevenind reduceri excesive ale GFR în condiții de stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
stres excesiv sau prelungit. Autoreglarea renală In condițiile denervării experimentale, se observă o păstrare deosebit de bună a GFR, chiar dacă apar variații majore ale presiunii arteriale. Capacitatea rinichilor de a păstra o GFR relativ constantă în fața presiunii sanguine fluctuante este denumită autoreglare renală. Acest fenomen se produce prin reacțiile miogene ale musculaturii netede arteriale de la nivelul mai ales al arteriolelor aferente. Când presiunea arterială sistemică scade către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când presiunea crește, se contractă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
către o medie de 70 mmHg, arteriolele aferente se dilată, iar când presiunea crește, se contractă. Fenomenul este mediat prin stresul parietal al arterelor, și de asemeni și NO endotelial pare a avea o contribuție în această situație. Feedback tubuloglomerular Autoreglarea se realizează și printr-o relație de feedback negativ între arteriolele aferente și volumul de lichid filtrat. Macula densa de la nivelul porțiunii groase a brațului anterior se află în contact direct cu aparatul juxtaglomerular. Când fluxul de filtrat este prea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
asociat planificării imperative atotcuprinzătoare). Forma pură a celor două sisteme este însă greu de depistat în vreo țară. Fiecare dintre cele două sisteme era promovat de ideologii specifice. Capitalismul propovăduia acțiunea fără reproș a mecanismelor „mâinii invizibile”, respectiv reglarea și autoreglarea spontană a vieții economice (în mod deosebit a alocării resurselor), în timp ce socialismul era focalizat pe acțiunea conștientă a agenților economici, ghidați sau orientați ex-ante prin mecanismele planificării administrative - spontaneitatea era exclusă. Între cele două extreme s-a manifestat însă o
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
globală a schimbărilor. Este inevitabilă, deci, îmbinarea managementului prin proiecte a marilor transformări reale radicale cu anticipările care motivează acțiunile agenților economici în condiții de incertitudine. În mod conștient sunt create premisele pentru introducerea și funcționarea mecanismelor de reglare și autoreglare macroeconomică spontană 20. 20 N. Nicolae Constantinescu, Învățăminte ale tranziției economice în România, Editura Economică, București, 1997; I. Sephen Covey, Eficiența în șapte trepte. Un abecedar al înțelepciunii, Editura All, București, 1995; Daniel Dăianu, op. cit.; Orio Giarini și Walter Stehel
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
capitalist, adoptat de statele Europei Occidentale, Americii de Nord și de Japonia, bazat pe apropierea privată a resurselor productive, pe inexistența ierarhizării puterii economice și pe rolul decisiv al pârghiilor și instrumentelor pieței concurențiale (mai mult sau mai puțin perfecte) în reglarea (autoreglarea) fenomenelor economico-sociale. A fost o realitate evidentă că resorturile sistemului socialist au condus la rezultate nedorite, cu efecte nefavorabile asupra nivelului de trai al populațiilor respective. Toate acestea au pus sub semnul îndoielii viabilitatea fundamentelor organizării sociale ale economiei socialiste
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de la definirea generală, înțelegem prin privatizare nu numai schimbarea formei juridice a întreprinderilor publice, ci în special dezetatizarea economiei, în primul rând a proprietății. Aceasta reprezintă separarea sferei statului de cea a întreprinderilor și introducerea unor mecanisme de reglare și autoreglare descentralizate și a unor structuri de stimulare care produc efecte economice pozitive în întreprinderi și asigură controale eficiente ale managerilor, lucrătorilor și proprietarilor. Privatizarea este un proces multiplu și complex, care presupune: în primul rând, transformarea întreprinderilor publice în subiecte
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
baza prețurilor libere, raportul dintre cerere și ofertă este expresia raportului dintre nevoia socială și resurse. Economia cu piață concurențială exclude deci intervenția administrativă arbitrară în viața subiecților economici din partea statului și a altor centre de presiune, ea asigurându-și autoreglarea și autoreproductibilitatea; statul este prezent în activitatea economică numai în măsura în care este subiect economic ca oricare altul și respectă integral regulile și principiile de funcționare ale economiei cu piață concurențială. Statul este chemat să creeze doar cadrul legal al funcționării economiei
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
această viziune, piața apare ca o forță arbitrară care determină prețul și, implicit, profitul, venitul. Agenții economici sunt cei care trebuie să cerceteze, să influențeze și să controleze piața. Prin intermediul mecanismelor pieței are loc un proces amplu de reglare și autoreglare a producției și a prețurilor, tinzându-se către un echilibru relativ al economiei, se recunoaște și se controlează caracterul social al muncii producătorilor de bunuri, adică utilitatea socială a resurselor cheltuite în condiții individuale. Piața îndeplinește acest rol dacă sunt
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
jocul liber al forțelor pieței nu s-a manifestat în formă pură în nicio economie modernă și se admite că el nu a existat niciodată în realitate. Într-o astfel de situație se pune problema ca, pe lângă procesul complex de autoreglare, să funcționeze și un element de reglare conștientă de dirijare a proceselor economice în măsură să diminueze amploarea (amplitudinea) oscilațiilor, să contribuie la realizarea unei stabilități (relative) a sistemului. Astfel, au fost instituite diverse forme de previzionare, prognozare, planificare sau
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pe baza legii unității și interacțiunii unui sistem în vederea echilibrării funcționale a organismului și adaptării la cerințele mediului natural și social. J. Piaget remarcă faptul că dezvoltarea ființelor a dus la apariția unor organe specializate având funcția de reglare și autoreglare - cel mai important fiind sistemul nervos central. Fenomenul complex al compensării a constituit obiectul cercetărilor a numeroși oameni de știință : I. P. Pavlov, P. Janet, S. Freud, A. Adler, E. A. Astratian, A. B. Luria, T. Ruch și J. Fulton etc. La
Aspecte ale comunic?rii la deficien?ii de auz by Rotaru Ana , Leahu Daniela , Lificiu Laura [Corola-publishinghouse/Science/83979_a_85304]
-
în capilarele glomerulare: 30 mmHg; PCB = presiunea hidrostatică în capsula Bowman: 20 mmHg. Trebuie luat în calcul și coeficientul de ultrafiltrare (Kf). Acesta ține cont de permeabilitatea peretelui capilar și suprafața de filtrare: Filtrarea glomerulară = PF x Kf Mecanismele de autoreglare asigură constanța debitului sanguin renal și a filtrării glomerulare pentru un interval larg de presiuni arteriale sistolice sistemice (80-200 mmHg). Când PAS se reduce sub 80 mmHg survine o diminuare a fluxului sanguin renal și a filtrării glomerulare. Zilnic, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
toxică directă a epiteliului tubular, acestea fiind, de altfel, principalele cauze de necroză tubulară acută, forma comună de IRA intrinsecă. Frecvent, etiologia IRA este multifactorială, același pacient suferind degradarea funcției renale datorită, de exemplu, deshidratării, acțiunii medicamentelor care interferă cu autoreglarea renală (AINS, IECA) și a celor nefrotoxice directe (aminoglicozide) și sepsis-ului. Funcție de cauza și sediul agresiunii renale, IRA se clasifică în prerenală (funcțională), intrinsecă (renală) și postrenală (obstructivă). Principalele cauze de IRA funcție de această clasificare sunt redate în tabelul 2
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
hemoragii, pierderi gastro-intestinale, pierderi renale excesive, sechestrare în spațiile extravasculare) 2. prin debit cardiac scăzut (insuficiența cardiacă) 3. prin alterarea perfuziei renale (vasodilatație sistemică - sepsis, antihipertensive în exces, anestezice; vasoconstricție renală - catecolamine, supradozaj de ciclosporină; sindrom hepato-renal) 4. prin afectarea autoreglării renale (AINS, IECA, sartani) 5. sindrom de hipervâscozitate (mielom multiplu, policitemia vera) IRA renală (intrinsecă, parenchimatoasă) 1. necroza tubulară acută - de cauză ischemică (toate cauzele persistente de IRA funcțională!) sau toxică directă, endogenă (mioglobinurie, hemoglobinurie, hiperuricemie severă) sau exogenă (etilenglicol
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
este imperios necesară în IRA funcțională și chiar în NTA constituită. Se realizează în principal prin: • înlăturarea cauzei care a dus la hipovolemie absolută sau relativă; • hidratarea adecvată (de regulă, parenterală) în cazurile cu deshidratare; • înlăturarea medicației care interferează cu autoreglarea renală (IECA, sartani, AINS); înlăturarea medicației nefrotoxice. 14.8.3. Corecția rapidă a hipotensiunii arteriale (hTA) și/sau a hipovolemiei, prin umplere vasculară, sub controlul presiunii venoase centrale (PVC) a) Dacă PVC <2 cm H2O, volemia este insuficientă și se
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
la progresia acesteia către BCR terminală, precum și la evenimente cardiovasculare majore. Mecanismele prin care HTA este implicată în progresia bolii renale sunt determinate de severitatea HTA sistemice, gradul cu care aceasta este transmisă la microvascularizația renală (gradul de afectare al autoreglării renale) și factorii de susceptibilitate locală la barotraumă. în condiții fiziologice, fluxul plasmatic renal (FPR) prezintă modificări minime la variații mari ale presiunii arteriale sistemice medii (PAM = 80 - 160 mmHg). Creșterea TA peste această limită conduce la vasoconstricția arteriolei aferente
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
minime la variații mari ale presiunii arteriale sistemice medii (PAM = 80 - 160 mmHg). Creșterea TA peste această limită conduce la vasoconstricția arteriolei aferente glomerulare pentru a menține constante FPR și presiunea capilară glomerulară. Dacă PAM >160 mmHg sau mecanismul de autoreglare este alterat ca rezultat al bolii renale, diabetului zaharat, ingestiei crescute de proteine etc, între TA sistemică și presiunea capilară glomerulară se stabilește o relație lineară. Astfel, presiunea crescută în vascularizația renală conduce la hipertrofia capilarelor glomerulare și a celulelor
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care nu evidențiază efecte nefroprotective ale IECA. Aceste date, deși intens criticabile, sugerează că cel puțin la unii pacienți renali (vârstnici, aterosclerotici), tratamentul cu IECA ar putea duce chiar la un declin al funcției renale. De altfel, interferarea sistemului de autoreglare a hemodinamicii intrarenale de către IECA este binecunoscut (vezi capitolul „Insuficiența renală acută”). Ca urmare, tratamentul cu IECA trebuie efectuat cu prudență, sub atenta monitorizare a funcției renale și a ionogramei. Un algoritm de utilizare practică a IECA este redat în
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
evaluează prin determinarea greutății (scăderea greutății) și persistența pliului cutanat, apreciat de preferință pe o suprafață osoasă: stern, frunte, umăr (dificil de interpretat la vârstnici). Rinichiul intervine pentru echilibrarea bilanțului sodat prin: 1. Mecanisme glomerulare - intervin în procesele fine de autoreglare a debitului filtrării glomerulare: a. Arteriola aferentă își modifică tonusul vascular în fața oricărei variații a presiunii intravasculare și astfel menține constant debitul filtrării glomerulare (DFG). Arteriola aferentă va suferi o vasoconstricție în fața creșterii presiunii intravasculare și vasodilatație în caz de
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
aferentă își modifică tonusul vascular în fața oricărei variații a presiunii intravasculare și astfel menține constant debitul filtrării glomerulare (DFG). Arteriola aferentă va suferi o vasoconstricție în fața creșterii presiunii intravasculare și vasodilatație în caz de scădere a presiunii intravasculare. Mecanismele de autoreglare asigură constanța debitului sanguin renal și a filtrării glomerulare pentru un interval larg de presiuni arteriale sistolice sistemice (80-200 mmHg). b. Balanța glomerulo-tubulară permite adaptarea reabsorbției de sodiu în tubul proximal la variația sarcinii filtrate. Astfel, o creștere a DFG
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]