871 matches
-
nu normele sociale ne oferă date esențiale pentru înțelegerea comportamentului social al acestuia. Deși încălcarea normelor este din punct de vedere sociologic și firească și, uneori, inevitabilă, viața socială este caracterizată mai degrabă de ordine, decât de haos. Mecanismele de autoreglare ale sistemului social, bazate pe exercitarea controlului social și pe socializare, direcționează comportamentul individual către interiorizarea valorilor și respectarea normelor sociale, iar orice slăbire și deficiență a acestor mecanisme vor provoca disfuncționalități normative la nivelul întregii societăți. Așa cum am arătat
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu modelele. Identitatea se află într-o permanentă construcție și reconstrucție. Structurarea ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe baza rezultatelor activității școlare și a raportării acestora la
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
pot determina pregătirea incomplectă a copilului pentru învățarea citirii. Insuficienta dezvoltare a orientării și a structurii spațiale a funcției simbolice a limbajului, a înțelegerii mesajelor verbale pot fi cauze ale imaturității pentru citire. În dezvoltarea inteligenței și a capacității de autoreglare a copilului există o anumită succesiune stadială obligatorie iar actualizarea potențialităților psihice presupune organizarea cerințelor instructive în acord cu aceste posibilități. La 6-7 ani copilul trece de la acțiunea imediată la operație. Reușita la aritmetică presupune capacitatea elevului din clasa I
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
depind de: profilul specific al personalității sociale dorită pentru copil; poziția socială (nivel socio-educativ și integrare relațională) dorită pentru copil. "Personalitatea socială" a fost definită ca ansamblul de aptitudini necesare integrării copilului în mediul înconjurător relațional, explicitată prin patru dimensiuni: • autoreglarea, ce presupune capacitatea persoanei de: a defini obiective; a urma obiectivele cu o anumită constanță; a se orienta în ansamblul informațiilor care îi parvin; a tria informațiile; • acomodarea desemnează aptitudinea individului de: a se plia pe regularitățile și convențiile sociale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
simțul civic; loialitatea și solidaritatea față de grup; dorința de cooperare și antrenare comunitară; • sensibilitatea evocă dimensiunea "poetică" a persoanei: accentul pe imaginație, creativitatea; accentul pe construirea unui ideal, a unei credințe; dezvoltarea gustului, a sensului dragostei. Autorii fac precizarea că autoreglarea și acomodarea sînt frecvent numite, în literatura de specialitate, aspecte "instrumentale", iar cooperarea și sensibilitatea sînt adesea regrupate sub titulatura de "expresivitate". Se consideră că, deși cele patru dimensiuni sînt proprii, în mod normal, oricărui proces de educare/socializare familială
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
complexitatea activităților profesionale ale părinților; nivelul autonomiei pe care îl au în muncă. Accentul este, astfel, pus pe determinațiile socializării. 2) practicile educative depind de anticipări și aspirații parentale față de viitorul status al copilului. Anticiparea școlarității lungi implică: accent pe autoreglare; influențarea prin motivare și prin modificarea contextului relațional; utilizarea mai puțin frecventă a tehnicilor de control. Din această perspectivă, tehnicile educative apar ca expresie a diferențierii proiectelor de plasare socială a copilului, proiecte legate ele însele de statutul profesional al
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
deschidere spre exterior. Dacă grupul familial este de tip închis, va fi caracterizat de centrarea pe viața de acasă și pe practicarea unui control mai strict. Dacă este de tip deschis, va utiliza negocierea și va insista mai mult pe autoreglare și motivare internă. Urmărindu-și, în continuare, demersul analitic, sociologii elvețieni relevă trei dimensiuni principale ale tipului de funcționare a familiei din perspectiva interacțiunilor care au loc la acest nivel: 1. Coeziunea internă exprimă modul în care membrii familiei se
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
în afara subiectului, în condițiile în care dispuneam de un timp limitat pentru culegerea informațiilor. Din analiza răspunsurilor la întrebarea deschisă din cercetarea realizată în Elveția au fost identificate patru dimensiuni principale ale obiectivelor pe termen scurt: cooperare, expresivitate, acomodare și autoreglare. Am preluat aceste patru dimensiuni și am construit cîte trei itemi pentru fiecare, pornind de la exemplele de răspunsuri ale mamelor și taților la întrebarea deschisă, prezentate în studiul mai sus amintit, precum și de la discuțiile realizate cu părinții în momentul testării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
mai în vîrstă. 44 18% 66 18% 87 41% 134 24% 338 27% 9. Să fie ordonat, curat, să se îmbrace îngrijit, să respecte orarul școlii, să ajute în gospodărie. 44 30% 66 32% 87 30% 134 14% 338 24% Autoreglare 10. Să-și impună el singur disciplina necesară atît activității școlare, cît și vieții de familie. 44 20% 66 21% 87 17% 134 23% 338 21% 11. Să-și împartă singur timpul astfel încît să fie suficient atît pentru studiu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
fapt care a fost, probabil, perceput ca intens dezirabil social. TABELUL 8.9. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt pentru care au optat părinții în funcție de reușita școlară a copiilor Valorile medii ale indicatorilor sintetici COOPERARE EXPRESIVITATE ACOMODARE AUTOREGLARE [mama] [tata] [mama] [tata] [mama] [tata] [mama] [tata] Media 5-7 N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. N Med. Sub 7 44 1,57 40 1,45 44 0,64 40 0,80
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
scurt, cît timp adolescentul este în plină formare, au nevoie de cooperarea, de receptivitatea și mai ales de încrederea acestuia. Pentru ambii părinți expresivitatea se află pe ultimul loc, pozițiile a doua și a treia fiind ocupate de acomodare și autoreglare pentru mame, iar pentru tați, de aceleași principii educative, dar în ordine inversă. Comparînd răspunsurile celor doi părinți, mamele declară că au insistat, în ultimul timp, ceva mai mult pe cooperare și acomodare, tații pe autoreglare și expresivitate. Probabil că
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
ocupate de acomodare și autoreglare pentru mame, iar pentru tați, de aceleași principii educative, dar în ordine inversă. Comparînd răspunsurile celor doi părinți, mamele declară că au insistat, în ultimul timp, ceva mai mult pe cooperare și acomodare, tații pe autoreglare și expresivitate. Probabil că prezența mai intensă în viața cotidiană a copilului a mamelor le determină pe acestea să accentueze valorile care sînt necesare în primul rînd armoniei grupului familial, pe cînd tații, avînd în mai mare măsură rolul de
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
În cazul elevilor cu medii între nouă și zece, tații aleg în cea mai mică măsură cooperarea pe care o apreciază sensibil mai necesară copiilor cu rezultate mai slabe, iar mamele optează cel mai puțin pentru acomodare alegînd, în schimb, autoreglarea la nivelul cel mai înalt. În concluzie, ambii părinți valorizează mai mult expresivitatea dacă tinerii au reușită școlară superioară, dar mamele pun un accent în plus pe capacitatea acestora de a-și organiza activitățile de învățare, de a-și împărți
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
obiectivele educative se păstrează. Per global, mamele insistă la fel de mult asupra valorilor educative ale momentului, indiferent de apartenența de sex a copilului. În cazul taților apare un accent mai puternic asupra expresivității în ceea ce le privește pe fete și pe autoreglare în cazul băieților. Imaginea tradițională a rolului masculin/feminin pare a fi păstrată mai mult de către bărbați. În ceea ce privește legătura cu reușita școlară, opțiunile celor doi părinți pentru cooperare și expresivitate se modifică în funcție de performanțele copiilor în același sens ca și
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
au rezultatele cele mai slabe dar care sînt doar în număr de șapte. Un element în plus față de analiza nediferențiată pe sexe constă în faptul că, în ceea ce le privește pe fete, mamele au insistat cu atît mai mult pe autoreglare și cu atît mai puțin pe acomodare cu cît reușita școlară a fiicelor lor a fost mai bună. Această regularitate nu apare în cazul opțiunilor taților; am putea presupune că mamele sînt mai deschise spre a-și privi fetele ca
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
putea presupune că mamele sînt mai deschise spre a-și privi fetele ca pregătindu-se pentru o carieră profesională de succes decît tații deși, și în cazul lor, regularitatea e întreruptă doar de alegerea la un nivel superior mediei a autoreglării pentru fetele cu medii sub șapte și a acomodării la nivelul cel mai scăzut pentru același grup. TABELUL 8.10. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt opțiunile mamelor în funcție de reușita școlară a copiilor și apartenența de sex
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,29 49 1,43 166 1,45 EXPRESIVITATE 36 0,64 40 0,75 38 0,79 49 0,82 166 0,75 ACOMODARE 36 0,97 40 0,83 38 1,13 49 0,86 166 0,93 AUTOREGLARE 36 0,78 40 0,88 38 0,76 49 0,80 166 0,80 FETE COOPERARE 8 1,38 25 1,56 48 1,44 81 1,42 166 1,44 EXPRESIVITATE 8 0,63 25 0,56 48
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,44 81 1,42 166 1,44 EXPRESIVITATE 8 0,63 25 0,56 48 0,65 81 0,90 166 0,77 ACOMODARE 8 1,38 25 1,16 48 1,12 81 0,73 166 0,95 AUTOREGLARE 8 0,63 25 0,68 48 0,75 81 0,90 166 0,80 În tabelul 8.10 prezentăm datele referitoare la alegerile făcute de către mame, iar în Anexa 2 tabelul 2.9 pe cele privitoare la opțiunile taților
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
66 0.70 0.68 0.74 0.71 0.92 1.00 0.96 ACOMODARE 0.90 0.67 0.79 0.89 1.10 1.00 1.08 1.18 1.12 0.84 0.82 0.87 AUTOREGLARE 1.03 0.84 0.90 0.95 0.84 0.90 0.55 0.65 0.60 0.52 0.86 0.67 Mamele din familiile de tip Bastion sînt cele care aleg cooperarea în cea mai mică măsură
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
90 0.95 0.84 0.90 0.55 0.65 0.60 0.52 0.86 0.67 Mamele din familiile de tip Bastion sînt cele care aleg cooperarea în cea mai mică măsură în ceea ce privește obiectivele pe termen scurt. Autoreglarea este aleasă, în schimb, la nivelul cel mai înalt. Caracterul fuzional al familiei face ca, pe termen scurt, cooperarea să nu pară o problemă. Autoreglarea, însă, este necesară copiilor din aceste familii în mai mare măsură deoarece au performanțe școlare
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
sînt cele care aleg cooperarea în cea mai mică măsură în ceea ce privește obiectivele pe termen scurt. Autoreglarea este aleasă, în schimb, la nivelul cel mai înalt. Caracterul fuzional al familiei face ca, pe termen scurt, cooperarea să nu pară o problemă. Autoreglarea, însă, este necesară copiilor din aceste familii în mai mare măsură deoarece au performanțe școlare slabe, iar părinții le pot oferi puțin suport: studiile lor sînt de nivel scăzut, iar veniturile pe membru de familie sînt mici. Acești copii vor
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
a-i asigura copilului reușita în plan social. Cooperarea valoare "expresivă") este cerută în mai mare măsură fetelor decît băieților în familiile de tip Companional și Bastion și în mai mică măsură în cele de tip Paralel și Asociație. Pentru autoreglare valoare "instrumentală"), lucrurile stau exact invers: e așteptată mai mult de la băieți pentru primul grup de familii și mai puțin pentru cel de al doilea. În familiile de tip fuzional Companional și Bastion, în care cooperarea grupului domestic funcționează bine
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
1,43 EXPRESIVITATE 61 0,59 50 0,68 156 0,77 35 0,89 33 0,97 338 0,76 ACOMODARE 61 1,13 50 0,96 156 0,96 35 0,66 33 0,82 338 0,96 AUTOREGLARE 61 0,72 50 0,90 156 0,77 35 0,89 33 0,85 338 0,80 Media generală 5-7 58 7,61 50 8,04 154 8,58 35 8,87 33 9,42 333 8,44 Nu
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
termen scurt îl constituie relația cu rangul nașterii copilului. TABELUL 8.13. Valorile medii ale indicatorilor obiectivelor educative pe termen scurt în funcție de rangul nașterii copilului Rangul nașterii copilului Nivel mediu al indicatorilor obiectivelor pe termen scurt [MAMA] COOPERARE EXPRESIVITATE ACOMODARE AUTOREGLARE N Media N Media N Media N Media Primul născut 172 1.41 172 0.83 172 0.91 172 0.80 Al doilea născut 113 1.47 113 0.76 113 0.92 113 0.81 Al treilea sau
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
De la primii născuți se așteaptă cea mai multă expresivitate, asociată, după cum am subliniat, cu reușita școlară și nivelul cel mai scăzut al acomodării. De la ultimii născuți se așteaptă cooperare și acomodare la cel mai înalt nivel, pe cînd expresivitatea și autoreglarea se află pe ultimul loc. Diferențele între primii născuți și cei de pe rangul doi sînt mici; diferența calitativă apare în raport cu copiii născuți pe rangul trei sau superior care provin, în marea lor majoritate, din familii numeroase, cu venituri mici. Ca
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]