683 matches
-
argument, în mare o versiune ecologică a propunerilor idealiste de creare a unui guvern mondial (vezi Capitolul 2 al cărții), a fost respins de ecologiștii politici. Cea de-a treia poziție este similară cu precedenta, prin aceea că sugerează că autoritarismul ar putea fi necesar, dar respinge ideea de extindere a acestuia la scară globală. Viziunea este aici la scară mică, implicând comunități strâns unite, conduse după principii ierarhice, conservatoare, care să fie auto-suficiente în utilizarea resurselor (The Ecologist 1972; Heilbroner
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
enunț normativ care justifică asemenea transferuri de autoritate. O problemă esențială a acestui argument este că interpretarea eco-centrismului care sprijină cartea lui Eckersley (1992) poate fi contestată. Ecocentrismul, în sine, este nedefinit politic. Poate avea multe variante, de la anarhie la autoritarism, cu versiunea lui Eckersley undeva la mijlocul acestui continuum. Interpretarea alternativă dominantă în cadrul reflecției ecologiste sugerează că problema, din punct de vedere ecocentric, ține de apariția modurilor de gândire moderne. Raționalismul inerent în știința occidentală modernă este unul instrumental, în care
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
197, 199, 209, 210, 211, 237, 242, 247, 267, 274 anarhism, 266 antifundaționism, 213, 224 antopocentrism, 259, 261, 274 apartheid, 113, 114 aristotelism, 69 asumpții, 161, 162 austromarxism, 136, 137, 140, 152, autodeterminare, 140, 143, 165 autonomie, 35, 156, 242 autoritarism, 85, 219, 265, 273, 274 avantaj comparativ, 90, 91, 92 avantaje relative, 53, 211 bani, 166, 234 bariere non-tarifare, 91 biologie, 242, 248 bipolaritate, 54 bogăție, 27, 60, 75, 91, 93, 118, 144, 264 bunuri de consum, 263 burghezie, 131
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Rosenberg, la "de-definirea" artei. S-au reciclat ori s-au înghesuit în acest sac tot fel de absurdități, exotisme sau deșeuri pe care predecesorii noștri le lăsau să zacă în canal. Subzistă un dogmatism ascuns sub acest hiper-empirism, un autoritarism larvar sub acest anarhism vizual: ideea de sac. Am azi dreptul să bag aici totul și orice flacoane cu urină de artist, suporturi de sticle, uscătoare de păr, rame fără nimic în mijloc, funii cu noduri, un scaun lângă perete
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de dependență specifică 359. Astfel, așa cum, spre exemplu, teoria politică a conservatorismului anglo-saxon este dependentă de teoria cunoașterii aparținând empirismului clasic 360, mai exact de scepticismul gnoseologic al acesteia (pentru a folosi o sintagmă popperiană), tot așa teoriei politice a autoritarismului îi poate fi detectat drept corelat epistemologic încrederea în existența unor surse ultime ale cunoașterii, fie că acestea se regăsesc în experiență, rațiune sau tradiție. De altfel, clarificările din domeniul filosofiei politice și din cel al teoriei politice normative, survenite
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
al grupului (egoism). Pluralism Jocul fricosului (al negocierii) Consecința optimă: Sunt solicitate concesii din partea grupului, existând disponibilitate de concesie și din partea individului (egoism pragmatic). Consecința negativă: Apare fie o renunțare prea ușoară, fie o cerere nerealistă (conciliere excesivă sau rigiditate). Autoritarism Jocul asigurării Consecința optimă: Urmarea necondiționată a liderului (supunere). Consecința negativă: Eșecul în ceea ce privește respectarea liderilor (sfidare). Libertarianism Jocul privilegiatului Consecința optimă: Maximă libertate, gestionare a jocului social de către "mâna invizibilă" (libertate individuală). Consecința negativă: Apariția unor reguli care să slăbească
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dintre interesele individuale este legitimă, scopul fiind acela de a le concilia, astfel încât, drept urmare a negocierilor, să rezulte o distribuție echitabilă a resurselor sociale 420. Înțeles nu atât ca o concentrare a puterii, cât în sensul delegitimării opoziției dintre interese, "autoritarismul" se află în legătură cu o altă dilemă socială, cea reflectată de jocul asigurării: "Aici, problema esențială este una de coordonare, pentru că nu avem de-a face nici cu interese individuale care se opun unele altora, nici cu interese care se opun
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
din 1923; au fost publicate decrete legi referitoare la: amnistia generală; desființarea lagărelor de muncă; eliberarea deținuților politici. Ajunsă în sfera de influență a Moscovei, România a fost supusă procesului de sovietizare, care a presupus: înlocuirea democrației parlamentare cu un autoritarism fără precedent; trecerea la o economie centralizată, planificată; orientarea culturii spre „susținerea unei noi societăți”. -Principalul instrument prin care guvernul sovietic a realizat comunizarea țării a fost Partidul Comunist Român, care după 23 august 1944: și-a sporit numărul de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
într-o aripă îndepărtată a reședinței regale, palatul Buckingham (fost Buckingham House, rebotezat de ea însăși), și să-și aleagă un dormitor în care să doarmă singură**** Conroy a fost și el îndepărtat și pensionat forțat. Era prima dovadă de autoritarism a tinerei regine, mică la stat (c. 1,50 m), durdulie, cu ochii de azur (bulbucați, ca ai tuturor Hanovrienilor) și cu un rîs cristalin, dar cu o mare voință dublată de un spirit de contradicție și obstinență ieșite din
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
de mitologie națională, p. 16. 330 Ibidem, pp. 29-35, passim. 331 Ibid., p. 41. Orice națiune tinde spre a-și dobândi propriul stat, dar cum nu există un arbitru pentru aceasta, deși pornește "din zodia democrației universaliste", ea conține germenii autoritarismului, sacrificând oricând individul în virtutea unui presupus interes de grup, pe care îl definește tot o elită, care își apără prerogativele cu și mai multă îndârjire decât aristocrația Vechiului Regim, deoarece îi sunt mai aspru contestate. Ibid., p. 48. 332 Ibid.
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
în "Antologie", o amplă analiză asupra lucrării rosminiene Nuovo Saggio. Religiozității ușor confuze și tulburi tommasiene, profund marcată de experiența lamennaisiană 31 în care se împletesc sincere aspirații reformatoare, dorințe de palingeneză socială și națională și o substanțială nevoie de autoritarism, Rosmini îi contrapune o chemare la religia evanghelică, la regula abandonului în mîinile lui Dumnezeu, la minunatele planuri de reînnoire totală, chemare la umilință și blîndețe creștină: "Dumnezeu este totul; și dreptatea în bunurile veșnice se bucură de toată iubirea
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
în prima linie. Cu toți anii de război ai avea tot dreptul să nu fii aici. Ai un motiv anume? Marius aruncă pe geam țigara uitată ĩn colțul gurii. Are chipul întunecat, crispat. Pentru că fascismul, ca orice altă formă de autoritarism, trebuie să dispară. Altfel nu vom fi decât niște simpli figuranți într-un scenariu scris de alții și asta este împotriva oricărei rațiuni a firii. Nicky se descheie la curelușa căștii și cu vârful degetelor își șterge obrazul înnegrit. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
regimurilor autoritare; în fine, multe ideologii din țările Lumii a Treia și-au demonstrat inadecvarea. Dar un gol ideologic oferă și regimurilor nedemocratice șansa de a se dezvolta, promovînd un naționalism exclusivist, un Islam teocratic sau o formă chineză de autoritarism al statului bunăstării (cf. Addi, 1997; Huntington, 1996; Jowitt, 1992; Shi, 1997). Metafora valului ne avertizează în privința unei căderi abrupte de pe creastă, și avem acum dovada unei "de-democratizări". Alegerile pot avea loc într-un regim politic în care partidele
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
și inter-elite și nici chiar un anumit grad de responsabilitate pe orizontală nu au făcut ca regimul post-totalitar să devină răspunzător în fața supușilor săi. Alegerile comuniste au rămas necompetitive și nelibere. A existat o tentativă de a legifera regimul prin "autoritarismul statului bunăstării". Regimurile comuniste au urmat practica prusacă de a căuta să cumpere conformarea politică a muncitorilor, oferind servicii medicale, educație și o ridicare a standardului de viață, în schimbul liniștii politice. Strategia presupunea că o economie de comandă poate aduce
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
în administrarea economiei. CAPITOLUL VIII REACȚII LA TRANFORMAREA ECONOMICĂ Regimurile comuniste post-totalitare în Europa Centrală și de Est au încercat să cumpere legitimitate prin ridicarea standardelor de viață, în același timp cu micșorarea gradului de libertate, o politică descrisă drept "autoritarism al statului bunăstării" (Breslauer, 1978). Politica era în concordanță cu ideea marxistă potrivit căreia condițiile materiale definesc opinia maselor. Pentru a avea impact asupra populației, regimul a căutat să furnizeze bunuri, adică frigidere, televizoare și automobile. Însă, ineficiența și lipsurile
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
libertate pozitivă, libertate negativă, individualism, egalitarism, universalism, meliorism, conservatorism, supoziții cognitive, nominalism, empirism, constructe mintale, inginerie socială, cunoaștere practică, cunoaștere tehnică, supoziții ontologice, supoziții morale, socialism, socialism utopic, socialism marxist, lupta de clasă, relații de clasă, dictatura proletariatului, comunism, creștin-democrație, autoritarism, totalitarism, autoritate, putere politică, ideologie fascistă, ideologie nazistă, ideologie comunistă, feminism, ecologism. > Autori: Eynedi Zsolt, Giovanni Sartori, Raymond Polin, Jacqueline Russ, Terrence Ball, Richard Dagger, Petre Andrei, Carl Friedrich, Friedrich von Hayek, Heinz Eulau, Samuel Eldersweld, Morris Janowitz, Robert Dahl
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
nu este ideologia democratică, ale cărei coordonate au fost tratate în capitolul anterior. Opțiunile pe care le avem la îndemânsă sunt, așa cum arată politologul italian, multiple. Astfel, putem vorbi, ca fiind opuse ale democrației, despre tiranie, despotism, autocrație, absolutism, dictatură, autoritarism și totalitarism 5. Reținem însă, din această enumerare, doar doi termeni, aflați într-o legătură directă cu tipurile de regim politic care s-au perindat pe scena istoriei în secolul al XX-lea: este vorba despre autoritarism și totalitarism. Ambele
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
autocrație, absolutism, dictatură, autoritarism și totalitarism 5. Reținem însă, din această enumerare, doar doi termeni, aflați într-o legătură directă cu tipurile de regim politic care s-au perindat pe scena istoriei în secolul al XX-lea: este vorba despre autoritarism și totalitarism. Ambele concepte au apărut, în analizele de știință și teorie politică, după primul război mondial, astfel încât se consideră că acestea denotă fenomene specifice epocii contemporane. Autoritarismul este un concept derivat din termenul de autoritate, coniderat a fi un
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
perindat pe scena istoriei în secolul al XX-lea: este vorba despre autoritarism și totalitarism. Ambele concepte au apărut, în analizele de știință și teorie politică, după primul război mondial, astfel încât se consideră că acestea denotă fenomene specifice epocii contemporane. Autoritarismul este un concept derivat din termenul de autoritate, coniderat a fi un corelat al conceptului de putere politică. Înzestrată cu autoritate, puterea politică legitimă poate acționa în societate pentru a-și îndeplini rolul ordonator, având asigurată supunerea cetățenilor. Pe de
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
concept derivat din termenul de autoritate, coniderat a fi un corelat al conceptului de putere politică. Înzestrată cu autoritate, puterea politică legitimă poate acționa în societate pentru a-și îndeplini rolul ordonator, având asigurată supunerea cetățenilor. Pe de altă parte, "autoritarismul este un termen depreciativ; indică un exces și un abuz de autoritate, de fapt, o autoritate opresivă care strivește libertatea"6. Am amintit deja că, în societățile democratice, puterea politică este însoțită de autoritate. De aici decurge o idee importantă
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
vorbi despre o asemenea relație. De aceea, acceptând ideea că democrația presupune existența necesară a puterii sub forma autorității, se poate impune o distincție între puterea autoritară (non-democratică) și puterea autoritativă (democratică)8. De aici se poate extrage ideea că "autoritarismul este un sistem politic care nu lasă prea mult loc libertății"9. În cadrul a ceea ce putem delimita sub numele de autoritarism, analizăm în continuare principalele coordonate ale ideologiei și, corelativ, ale regimului politic specifice fascismului, deosebindu-l de ideologia totalitară
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
impune o distincție între puterea autoritară (non-democratică) și puterea autoritativă (democratică)8. De aici se poate extrage ideea că "autoritarismul este un sistem politic care nu lasă prea mult loc libertății"9. În cadrul a ceea ce putem delimita sub numele de autoritarism, analizăm în continuare principalele coordonate ale ideologiei și, corelativ, ale regimului politic specifice fascismului, deosebindu-l de ideologia totalitară a nazismului. Ideologia fascistă și tipul său de regim politic. Plecăm de la următoarea ipoteză: într-o societate în care puterea politică
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
necesare unei normale funcționări a vieții de stat"15. Cu toate acestea, reținem că, deși Mussolini a fost cel care a lansat concepția ideologică relativă la statul total, regimul politic instaurat sub conducerea să se înscrie mai curând în tiparul autoritarismului. Dar, proiecția ideologică a statului total a fost aplicată riguros atâr în Germania nazistă, cât și în Rusia sovietică. Ca termen, totalitarismul a apărut în 1925, fiind o creație a gânditorului ce s-a autointitulat "filosoful fascismului", italianul Giovanni Gentile
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
celor trei elemente constitutive ale modernității: industrializarea, democrația, națiunea.( Teză susținută și de Alain Touraine). Altfel spus, ratarea unității lor dialogice. Orice tentativă de neglijare a uneia dintre părțile triadei duce la efecte paramoderniste. Democrațiile au produs, prin recul, fie autoritarism și dictatură, ca în Germania lui Hitler, fie autoritarism slab, anarhie și birocrație. Autarhia industrializării a produs demențiala cursă a perfecționării tehnicii militare, poluarea nimicitoare a mediului înconjurător. Cât privește autonomizarea națiunii, aceasta a dus la veleitățile imperiale generatoare de
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
Teză susținută și de Alain Touraine). Altfel spus, ratarea unității lor dialogice. Orice tentativă de neglijare a uneia dintre părțile triadei duce la efecte paramoderniste. Democrațiile au produs, prin recul, fie autoritarism și dictatură, ca în Germania lui Hitler, fie autoritarism slab, anarhie și birocrație. Autarhia industrializării a produs demențiala cursă a perfecționării tehnicii militare, poluarea nimicitoare a mediului înconjurător. Cât privește autonomizarea națiunii, aceasta a dus la veleitățile imperiale generatoare de războaie mondiale și locale. Suntem cu toții familiarizați scrie Riggs
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]