465 matches
-
european Multilateral de Dezvoltare de Inovație, are o importanță deosebită pentru instituția noastră, pentru că: • întărește dimensiunea europeană a școlii; • asigură schimbul și multiplicarea de bune practici în domeniul consilierii și suportului oferit persoanelor cu deficiență de auz; • facilitează apropierea comunității auzitorilor de comunitatea deficienților de auz; • contribuie la sensibilizarea, conștientizarea și responsabilizarea comunității auzitorilor față de nevoile comunității deficienților de auz; • asigură valorificarea resursei umane din școală în elaborarea materialelor, ghidurilor și instrumentelor de lucru necesare colaborării și cooperării dintre comunitatea auzitorilor
Proiect Leonardo da Vinci by Gabriela Chirte? () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84367_a_85692]
-
pentru că: • întărește dimensiunea europeană a școlii; • asigură schimbul și multiplicarea de bune practici în domeniul consilierii și suportului oferit persoanelor cu deficiență de auz; • facilitează apropierea comunității auzitorilor de comunitatea deficienților de auz; • contribuie la sensibilizarea, conștientizarea și responsabilizarea comunității auzitorilor față de nevoile comunității deficienților de auz; • asigură valorificarea resursei umane din școală în elaborarea materialelor, ghidurilor și instrumentelor de lucru necesare colaborării și cooperării dintre comunitatea auzitorilor și aceea a deficienților de auz; • implică activ comunitatea în rezolvarea unor probleme
Proiect Leonardo da Vinci by Gabriela Chirte? () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84367_a_85692]
-
auzitorilor de comunitatea deficienților de auz; • contribuie la sensibilizarea, conștientizarea și responsabilizarea comunității auzitorilor față de nevoile comunității deficienților de auz; • asigură valorificarea resursei umane din școală în elaborarea materialelor, ghidurilor și instrumentelor de lucru necesare colaborării și cooperării dintre comunitatea auzitorilor și aceea a deficienților de auz; • implică activ comunitatea în rezolvarea unor probleme ale deficienților de auz. În decembrie 2010 a avut loc prima mobilitate din cadrul proiectului, cea a responsabililor de proiect, la Exeter Royal Academy for Deaf, Marea Britanie. Scopurile
Proiect Leonardo da Vinci by Gabriela Chirte? () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84367_a_85692]
-
diversități lingvistice, a majorităților și a minorităților, între care se află și minoritatea surzilor cu propriul său limbaj. Pentru a te integra unei majorități este nevoie de comunicare în limba acelei majorități, de aceea surzii, ca să se poată integra societății auzitorilor, trebuie să învețe să comunice folosind limbajul verbal, fără a renunța însă la comunicarea intraminoritară prin limbaj mimico-gestual ca modalitate de folosirea mâinilor, a expresiilor faciale și corporale pentru a reda un mesaj. Membrii minorităților, indiferent care este aceasta, trebuie
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
auz; - are puncte comune cu limbajul verbal; - este un limbaj cu o structură clară și cu reguli gramaticale proprii (chiar dacă relativ puține); - permite deficienților de auz să devină competenți din punct de vedere lingvistic; - poate fi folosit chiar de către persoanele auzitoare, acolo unde limbajul oral nu poate fi utilizat (în zone montane unde există pericolul de avalanșe, de către participanții la vânători, în studiouri de înregistrare, în medii acvatice, în zone cu foarte mult zgomot, etc.); - este format din gesturi/semne care
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
mai „economice”, mai puțin solicitante decât cuvintele; - același conținut de cele mai multe ori se poate transmite cu un grad sporit de comprehensibilitate, folosind mai puține gesturi decât cuvinte, propoziții și fraze; - stadialitatea achiziționării acestui limbaj comportă aceleași etape care permit copilului auzitor dobândirea limbajului verbal; - poate fi însușit și de auzitori cu relativă ușurință (unii cercetători susțin că, dacă în copilăria mică, până la constituirea limbajului verbal oral sunt folosite și încurajate semnele, atunci copilul își va însuși mai ușor alte forme de
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
de cele mai multe ori se poate transmite cu un grad sporit de comprehensibilitate, folosind mai puține gesturi decât cuvinte, propoziții și fraze; - stadialitatea achiziționării acestui limbaj comportă aceleași etape care permit copilului auzitor dobândirea limbajului verbal; - poate fi însușit și de auzitori cu relativă ușurință (unii cercetători susțin că, dacă în copilăria mică, până la constituirea limbajului verbal oral sunt folosite și încurajate semnele, atunci copilul își va însuși mai ușor alte forme de limbaj). Pe lângă aceste avantaje, literatura de specialitate menționează și
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
limbaj). Pe lângă aceste avantaje, literatura de specialitate menționează și o serie de dezavantaje. Dezavantajele utilizării limbajului mimico-gestual sunt prezentate mai ales de critici ai acestui limbaj care subliniază că: - în primul rând este un limbaj necunoscut în lumea majoritară a auzitorilor, deci puțin comprehensibil; - este socotit de auzitori ca fiind inferior limbajului verbal, prin sărăcia și simplitatea pe care o are; - nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; - izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
menționează și o serie de dezavantaje. Dezavantajele utilizării limbajului mimico-gestual sunt prezentate mai ales de critici ai acestui limbaj care subliniază că: - în primul rând este un limbaj necunoscut în lumea majoritară a auzitorilor, deci puțin comprehensibil; - este socotit de auzitori ca fiind inferior limbajului verbal, prin sărăcia și simplitatea pe care o are; - nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; - izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum peștii sunt izolați într-un acvariu; - generează
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
rând este un limbaj necunoscut în lumea majoritară a auzitorilor, deci puțin comprehensibil; - este socotit de auzitori ca fiind inferior limbajului verbal, prin sărăcia și simplitatea pe care o are; - nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; - izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum peștii sunt izolați într-un acvariu; - generează pentru utilizatorii săi o „insulă” a singurătății comunicaționale; - este incomod la locul de muncă, unde poate fi cauza unor accidente nedorite; - se realizează cu
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
a auzitorilor, deci puțin comprehensibil; - este socotit de auzitori ca fiind inferior limbajului verbal, prin sărăcia și simplitatea pe care o are; - nu accesibilizează drumul deficienților de auz către cultura și civilizația auzitorilor majoritari; - izolează deficientul de auz de lumea auzitorilor așa cum peștii sunt izolați într-un acvariu; - generează pentru utilizatorii săi o „insulă” a singurătății comunicaționale; - este incomod la locul de muncă, unde poate fi cauza unor accidente nedorite; - se realizează cu efort fizic, fiind mai greu de efectuat de
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
unor alte limbaje care presupun un efort mai mare; - conduce la ceea ce spunea un deficient de auz: „fericirea o simt mai mult între cei asemenea mie, cu care pot comunica nestingherit, alături de care mă simt „normal”, decât alături de familia mea auzitoare”; - determină evitarea relaționării și a comunicării din partea auzitorilor care nu îi înțeleg și chiar evită să le descopere limba. Probabil enumerarea avantajelor și a dezavantajelor limbajului specific persoanelor cu deficiență de auz ar putea fi continuată, dar cu toate avantajele
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
mare; - conduce la ceea ce spunea un deficient de auz: „fericirea o simt mai mult între cei asemenea mie, cu care pot comunica nestingherit, alături de care mă simt „normal”, decât alături de familia mea auzitoare”; - determină evitarea relaționării și a comunicării din partea auzitorilor care nu îi înțeleg și chiar evită să le descopere limba. Probabil enumerarea avantajelor și a dezavantajelor limbajului specific persoanelor cu deficiență de auz ar putea fi continuată, dar cu toate avantajele și dezavantajele sale, limbajul mimico-gestual, parte esențială a
Limbajul mimico-gestual ? avantaje ?i dezavantaje by Mariana P?rc?l?bescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84362_a_85687]
-
cu expectațiile societății (Dumitru, I., 2001). Psihodrama ca terapie facilitează exercitarea rolurilor sociale, oferă oportunitatea analizei acestora iar individul se raportează la grupul de referință definindu-și statutul social și conceptul de sine. Diferențele dintre persoanele deficiente de auz și auzitori în construcția conceptului de sine au fost explorate luând în considerație mai multe dimensiuni ale stimei de sine. De exemplu, Powers (1990) utilizând scala Harter în examinarea adolescenților deficienți de auz și auzitori a identificat o stimă de sine negativă
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
Diferențele dintre persoanele deficiente de auz și auzitori în construcția conceptului de sine au fost explorate luând în considerație mai multe dimensiuni ale stimei de sine. De exemplu, Powers (1990) utilizând scala Harter în examinarea adolescenților deficienți de auz și auzitori a identificat o stimă de sine negativă la surzi în termenii comunicării și competenței sociale, însă, în ceea ce privește celelalte dimensiuni studiate nu a găsit nici o diferență semnificativă. Desigur, diferențe imediate țin de aspectele relaționării cu “experiența surdității înseși” (Stinson
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
de noi modele de comportare, noi instrumente sociale, de acțiune senzorio-motorie, intelectuală, afectivă. Copiii și tinerii deficienți de auz trec prin situații în care trebuie să facă față unor situații dificile similare celor întâlnite în relațiile interpersonale normale. Dacă, la auzitor, înțelegerea unor lucruri și fapte se poate realiza prin discuții, deficienții de auz au prilejul să-și însușească norme psihosociale, să-și interiorizeze acțiuni ce urmează apoi, să fie transformate în procese psihice, contribuind la dezvoltarea personalității, „interpretând” (Bădescu, V.
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
mișcări corporale cât și expresii faciale. Nu este surprinzător de aflat că pacienții cu deficiență de auz acceptă în mod natural tehnicile psihodramatice. S-a remarcat că pacienții surzi sunt deseori mai cooperativi la metodele utilizate în psihodramă decât pacienții auzitori (Glickman, 1996; Swink, 1985). Acest lucru a fost atribuit faptului că multe proprietăți ale limbajului mimico-gestual sunt similare tehnicilor utilizate în psihodramă (Baldwin, R.,2002). Principiile metodologice ale psihodramei în terapia pentru subiecții cu funcții valide reclamă o abordare diferită
Tehnicile psihodramatice ?i conceptul de sine la deficien?ii de auz by Teodora Neagu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84065_a_85390]
-
ar fi Venezuela și Uganda și se prevede o dezvoltare accelerată a educației bilinguale în viitor. "Educația bilingvă este o abordare în educarea copiilor surzi care folosește atât limbajul mimico-gestual al comunității surzilor cât și limbajul scris/vorbit al comunității auzitorilor."<footnote Gregory S., Universitatea din Birmingham, Bilingvismul și educația copiilor surzi (sursa: www.pentrusurzi.org.ro) footnote> Un studiu realizat de Conrad (în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
în anul 1970) arată faptul că elevii surzi care terminau școala învățau să citească în medie în jurul vârstei de 9 ani, înțelegeau foarte prost limbajul vorbit iar abilitățile lor de a citi pe buze erau la fel cu cele ale auzitorilor, în ciuda faptului că ei primeau o educație specială în acest domeniu.<footnote Conrad R. (1979) The Deaf Schoolchild :language and cognitive function, London : Harper & Row footnote> Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Realizări la fel de slabe s-au demonstrat și în cadrul altor studii efectuate în alte țări. Mai multe cercetări arată că acei copiii surzi ai căror părinți erau de asemenea surzi aveau mai multe reușite în plan academic decât copiii cu părinți auzitori. Aceste reușite s-au evidențiat în studii care au analizat cititul, scrisul și realizările academice, precum și comunicarea verbală orală. Rezultatele acestor studii au fost puse pe seama faptului că în aceste familii s-a folosit de timpuriu limbajul mimico-gestual, ceea ce a
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
Hoffmeister R., Bahan B. în A Journey into the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
the Deaf-World) care arată că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
că rezultatele obținute la testele de inteligență (probele nonverbale) de către copiii neauzitori din familii de neauzitori sunt superioare atât față de rezultatele obținute de către copiii neauzitori din familii de auzitori cât si față de rezultatele obținute de către copiii auzitori din familii de auzitori, altfel spus, față de medie, în general<footnote Harlan L., Hoffmeister R., Bahan B., A Journey into the Deaf-World, Dawnsingpress, San Diego, California, 1996 footnote>. O altă cercetare realizată recent în SUA, constând într-o trecere în revistă a 208 studii
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
dat. Șterg tabla cu excepția elementelor de discutat pentru a reduce așa numita „poluare vizuală”. Conștientizez mereu faptul că este imposibil ca elevul cu deficiențe de auz să citească pe buze și să ia notițe în același timp așa cu elevul auzitor poate să asculte mesajul transmis și să noteze în același timp. Dacă demonstrez o procedură, în mod deliberat alternez între vorbire și manipularea materialelor. Aceasta permite elevului cu deficiențe de auz să se uite la un singur lucru la un
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
conținutul ce-l poartă (duce) tonul în sine, însă în sensul în care a fost cugetat acel conținut (Inhalt). Asta însă e cu putință numai prin aceea că tonul ia coloarea spirituală prin care coprinsul celor grăite ajunge la urechea auzitorului cu sensul său cel adevărat, spre a fi primit și simțit ca atare. Numai spiritul simțitor și conștiut totodată poate să rezolve această problemă. Daca așadar în secțiunea întîia a venit la dezvoltarea sa momentul sunetului, și acesta ca vas
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]