4,413 matches
-
chiar cu observația că nici Sesto Pals nu s-a limitat, într-o activitate literară îndelungată, la poeme și manifeste, ci a trecut (ca și alți avangardiști) la proză și la filosofie. Certitudine de natură a ne clătina convingerea că avangarda s-a rezumat la programe și la o contestare a artei de până atunci: dimpotrivă, ea a încercat să construiască o nouă artă, pe care contextele complicate de după cel de-Al Doilea Război Mondial au ocultat-o, transformând-o, vrândnevrând
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
generație Gellu Naum, în piesele sale de teatru: și anume, sinteza genurilor și trecerea de la sintaxa visului la logica acestuia. Este o observație importantă, căreia ediția de față îi oferă un suport suplimentar, căci documentează incontestabil acest aspect particular al avangardei românești: faptul că ea nu stă pe loc, împietrită în proiectul „contestatar” din anii ’30. Avangarda românească, fie și în forme ascunse de ochii publicului (ca în cazul lui Sesto Pals), își continuă, cu o remarcabilă vitalitate și longevitate, demersul
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
visului la logica acestuia. Este o observație importantă, căreia ediția de față îi oferă un suport suplimentar, căci documentează incontestabil acest aspect particular al avangardei românești: faptul că ea nu stă pe loc, împietrită în proiectul „contestatar” din anii ’30. Avangarda românească, fie și în forme ascunse de ochii publicului (ca în cazul lui Sesto Pals), își continuă, cu o remarcabilă vitalitate și longevitate, demersul constructiv amorsat în 1945, prin manifestul Dialectica dialecticii. Astfel, se configurează - sau, mai exact spus, istoria
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
se radicalizează prin Alge, pentru a se reconstrui pe baze conceptuale noi după 1945. Prezenta ediție Sesto Pals face, totuși, mai mult decât să consolideze niște intuiții pe care istoria literară le avea deja. Ea ne furnizează proba prețioasă că avangarda nu se încheie în 1948, data la care naționalizarea ziarelor, revistelor și editurilor punea punct existenței literaturii libere. Elaborate la jumătatea deceniului 1960-1970, textele din Scrieri în proză - în special ultimul capitol, Prăpăstii - prezintă tulburătoare similitudini cu lirica lui Ion
Sesto Pals și secretele avangardei by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2473_a_3798]
-
preocupă e felul în care o informație anterioară e capabilă să-și croiască drum printre meandrele gândirii supuse procesului de adaptare la realitate. Intuitiv, el știe că semnele colorate se impun cele dintâi privirii, ca niște ambasadori ai obiectelor, ca avangarda unei entități încă indistincte. Dar încă mai sigur e că își însușise teoria lui George Berkeley, episcopul de Cloyne, privitoare la felul în care sunt percepute obiectele: mai întâi sub forma unor „semne colorate”, și abia apoi ca obiecte propriuzise
Cam așa scriu despre Ulysses by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2482_a_3807]
-
Sistem, statul național e, tacit sau pe față, delegitimat imagologic. Singura finanțată și promovată, prin tot felul de fundații externe și ONG-uri bine orientate, este literatura corectă politic, o floare la butoniera globalismului neoliberal, cu anticomunismele, hedonismele autenticiste și avangardele domestice aferente transformate în modă oportunistă. Să tot merite s-o «servești»”. Pot fi de acord cu descrierea stării de fapt, dar nu îmi e clar cum anume oprimă aceasta libertatea cronicarului literar, care e dator, tocmai, să înfrunte (dintotdeauna
Absolut nimic despre struguri by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2484_a_3809]
-
ori gratuite datorează enorm lui Diaghilev. Poate că nimeni n-a reușit mai mult ca el să facă spectatorii să creadă că sunt martorii unui miracol. În același timp însă, Diaghilev nu s-a sfiit să confrunte acea parte a avangardei care confunda tradiția cu convenționalul și cel din urmă cu lipsa de valoare. Unul dintre puținele exponate a cărui calitate artistică intrinsecă depășește contextul mai degrabă documentar al manifestării de la Washington este un portret din 1917 al balerinului și coregrafului
Miraculoasa lume a lui Serghei Diaghilev by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/2547_a_3872]
-
zice autorul, și „în ciuda acestei manifestări de elan suprarealist, Dolfi Trost a fost și va rămâne în anii aceia un autor mai degrabă angajat, ancorat puternic în protestul social” (mai înainte: „la acel moment” el era „destul de indiferent față de ideile avangardei”). Justețea acestei poziționări este evidentă și autorul se sprijină pe declarațiile fără echivoc ale tânărului de 21 de ani care, comentând cartea lui Julien Benda, declară peremptoriu că „rolul intelectualului conștient este să ajute forțele revoluționare prin toate mijloacele, prin
Un suprarealist atipic – Trost by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2553_a_3878]
-
sale -, dar a evoluat permanent, într-un remarcabil solilocviu artistic, de la formulele „violente” ale începuturilor la „subversiunea constructivă” a senectuții. În al doilea rând, ediția s-a alăturat demersurilor lui Ion Pop, Michael Finkenthal și Sebastien Reichmann, prin care întreaga avangardă se vede, încetul cu încetul, repoziționată în morfologia literaturii române. Dintr-un peisaj bipolar, în care avangarda nu este decât un apendice „extremist” (vocabula îi aparține, se știe, lui Lovinescu) al modernismului, secolul XX românesc s-a reconfigurat, în ultimul
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
constructivă” a senectuții. În al doilea rând, ediția s-a alăturat demersurilor lui Ion Pop, Michael Finkenthal și Sebastien Reichmann, prin care întreaga avangardă se vede, încetul cu încetul, repoziționată în morfologia literaturii române. Dintr-un peisaj bipolar, în care avangarda nu este decât un apendice „extremist” (vocabula îi aparține, se știe, lui Lovinescu) al modernismului, secolul XX românesc s-a reconfigurat, în ultimul timp, ca o construcție cu trei coloane distincte. Avangarda - ale cărei rădăcini se află în Macedonski și
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
literaturii române. Dintr-un peisaj bipolar, în care avangarda nu este decât un apendice „extremist” (vocabula îi aparține, se știe, lui Lovinescu) al modernismului, secolul XX românesc s-a reconfigurat, în ultimul timp, ca o construcție cu trei coloane distincte. Avangarda - ale cărei rădăcini se află în Macedonski și experimentele postsimboliste ale lui Vinea și Tzara de la Simbolul (1912-1913) - devine, în această perspectivă, un eon al modernității românești, alături de modernismul lovinescian și de tradiționalism. Ea alimentează serii succesive de experiențe literare
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
ei, ea participă la experimentele prin care teatrul nostru părăsea concepția stanislavskiană de tip Sică Alexandrescu și intra impetuos (vezi „careul de ași” Esrig, Ciulei, Penciulescu, Pintilie) în era teatrului-spectacol. La Gellu Naum nu este, în consecință, vorba de o avangardă de tip Ion Vinea, în care revoltei inițiale îi urmează o lentă digestie/ clasicizare, ci de o longevitate a avangardei ca stare de creație. Chiar dacă deconstrucțiile și rupturile, violența și de-tabuizarea trec, în anii ’60, în planul secund al
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
careul de ași” Esrig, Ciulei, Penciulescu, Pintilie) în era teatrului-spectacol. La Gellu Naum nu este, în consecință, vorba de o avangardă de tip Ion Vinea, în care revoltei inițiale îi urmează o lentă digestie/ clasicizare, ci de o longevitate a avangardei ca stare de creație. Chiar dacă deconstrucțiile și rupturile, violența și de-tabuizarea trec, în anii ’60, în planul secund al poeticii lui Naum, insurgența artistică rămâne. Și e la fel de vizibilă în teatru, ca și în poezie sau proză. Văd în
Gellu Naum, dramaturg by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2437_a_3762]
-
plăcerea de a imagina și de a edifica totodată. Era plin de idei și știa cel mai bine ce trebuie făcut cu ele. Când a inaugurat o firmă de import de cărți și presă din străinătate s-a plasat în avangarda economică a României. Înțelesese, cu mintea lui orientată spre rezolvarea problemelor practice, drumul pe care urma să o ia societatea. Am înțeles, la rându-mi, că astfel erau construite și cărțile lui: cu un pragmatism rece și o nemaiîntâlnită abilitate
Nedelciu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2404_a_3729]
-
profesor la Școală Normală Superioară, unde mergeam, ca "auditeur libre", să-i ascult cursurile ce vor constitui baza cărții sale de Teorii ale simbolului, publicată în 1977 la Editură Seuil. La un deceniu de la plecarea din Bulgaria, se află în avangardă cercetărilor de poetica europene: după ce alcătuise o importanță culegere din textele formaliștilor ruși (1966), iar în anul următor publicase Literatura și semnificație, prezența, în volumul colectiv din 1968, Ce este structuralismul, direcțiile poeticii structurale; alte titluri - Gramatică decameronului (1969), Introducere
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
de o virilă cordialitate. Dacă mai adăugăm la toate acestea oralitatea unei dicțiuni poetice ce se ascultă în răsfrângeri paralele și ironice, botezate spontaneitatea înțeleasă și iluzia continuă, avem portretul unui artist ce nu pregetă să fișeze crepusculul modernității între avangarda noastră interbelică și surrealismul incisiv al anilor '90. În rândurile de față, nu ne vom referi la proza sau traducerile lui Radu Sergiu Ruba, ci doar la acest volum antologic în care vom regăsi calitățile dar și căderile de tensiune
Horoscop baroc by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16682_a_18007]
-
piruetele proprii ratatului, unii i-au zis superior, dar, mai sigur, de o inteligență asimilatoare, ingenioasă și, de aceea, cuceritoare, compensînd cu prisosință, ba chiar întrecînd inteligențele noastre medii, ale celor din "galerie"". Adrian Maniu ar fi parcurs drumul de la avangardă spre tradiție din considerente carieriste: "Am păstrat închisă în amintire pulberea acestor ani îndepărtați petrecuți în redacție cu Adrian Maniu, fără ca să am curajul a trece mai departe pragul greu și lunecos al carierei lui de mai tîrziu, de scriitor
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
dinamicii fenomenului artistic, a discursivității lui exterioare și a logicii sale interne, în al doilea rînd, practica artistică îi facilitează accesul, din chiar interiorul expresiei, la metabolismul creației și la subtila procesualitate a acestuia, după cum, în final, familiarizarea cu spațiul avangardei, cu acel spațiu al libertății pe care toate experimentele artistice îl presupun ca o condiție esențială, i-a permis o apropiere dezinhibată, fără protocoale academice și fără ipocrizii doctorale. Dacă Yvonne Hasan are în mod cert aceste avantaje, nu trebuie
Paul Klee și pictura modernă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16722_a_18047]
-
scrie - ediție bine făcută, cu discursurile și documentele datate, și din care, dacă ar fi vrut, ar fi avut ce învăța. Din suplimentul Bucureștiul cultural al revistei 22 nr. 30, aflăm că pentru uimitorul Nicolae Țone, directorul Institutului pentru Cercetarea Avangardei Românești și Europene și al Editurii Vinea, nimic nu e imposibil. Proiectele lui culturale, ce par nebunești în condițiile noastre, sînt înfăptuite cu o pasiune, o energie și o abilitate managerială pe care dacă vreunul din cei ce s-au
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
Ivireanu nr. 45, într-un program săptămînal, trei sau patru zile pe săptămînă, 4-6 ore. Cine va vrea să cerceteze, respectînd normele oricărei alte instituții sau biblioteci românești sau occidentale, va avea acces aici, va fi încurajat. Cei pasionați de avangarda românească pot folosi timpul foarte eficient. În loc să meargă în zece locuri, la Biblioteca Academiei, la Muzeul Literaturii, la diverse persoane particulare, găsesc toată documentația aici." Și mai ce?: Facem ediții critice bilingve: Vinea, Tristan Tzara. Am încheiat contract cu celebra
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
editură Flammarion de la Paris, în valoare de 42.000 franci, pentru a publica toată opera lui Tzara. Vor fi cca 10 volume de versuri pe 1000 de pagini"... Tot în direcția valorificării, vor fi republicate, prin facsimilare, toate revistele de avangardă și toate volumele (cca 80) avangardiștilor români, accesibile și pe Internet. Dar cel mai uluitor proiect al lui N. Țone e unul arhitectonic: "Dorim să construim o clădire specială în București în care să funcționeze acest institut de avangardă. Clădirea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
de avangardă și toate volumele (cca 80) avangardiștilor români, accesibile și pe Internet. Dar cel mai uluitor proiect al lui N. Țone e unul arhitectonic: "Dorim să construim o clădire specială în București în care să funcționeze acest institut de avangardă. Clădirea am vrea să fie concepută pornind de la o schiță a lui Marcel Iancu, Volume arhitectonice, din 1924. Am luat deocamdată legătura cu vicepreședintele Uniunii Arhitecților, Augustin Ioan, care ne-a încredințat de tot sprijinul său. Ne-am consultat cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
e gîndită ca un complex multifuncțional: tipografie, săli de expoziție, săli moderne de lectură, spații de cazare pentru cercetători și două-trei nivele pentru arhivă unde, pe lîngă manuscrise se va găsi și tot ce s-a scris în lume despre avangardă: "Va fi o clădire excepțională ca arhitectură, în care se va putea desfășura o intensă activitate științifică și va deveni în același timp un centru de interacțiune europeană. Dacă fiecare țară va avea aici compartimentul său și reprezentanții ei - vor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
20-40.000 euro la acest proiect - sunt peste 40 de țări -, se strîng peste 2 milioane dolari. Va fi o "Casă a Europei" specializată pe un domeniu aparte, aici, în inima Bucureștiului." Ca orice proiect serios, construcția Institutului pentru Cercetarea Avangardei are un termen: 2005. Fuzionarzi cu partidul și la bucată Un parlamentar de România Mare a cerut Senatului reconsiderarea activității lui Nicolae Ceaușescu, scrie ZIUA, care dă și numele autorului acestei propuneri. Noi preferăm să-l trecem sub tăcere. Potrivit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16724_a_18049]
-
clasic al literaturii române. Scriitor dintre cei mai dotați din țara sa și din acel timp, Gr. Cugler a publicat, într-adevăr, în anii douăzeci, o carte stranie intitulată Apunake, din care un fragment apare în Antologia literaturii române de avangardă și care, la un moment dat, era citită în cadrul programelor române de la BBC din Londra. Nu e de mirare că unii îl consideră pe Cugler un precursor al lui Ionescu, un alt scriitor de origine română." Și mai departe, după
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]