1,716 matches
-
putut închipui că Iisus Hristos - Dumnezeu care a primit să Se întrupeze și să moară pe cruce aidoma celui mai nefericit și mai ticălos dintre muritori, ne va cere să dăm din prinosul ori din puținul avutului nostru, ori chiar avutul acesta întreg? Cum de ne-ar fi chemat la acțiuni atât de simple, de aparținătoare lumii acesteia, de posibile adică! Paul Claudel nu mi-l definise oare pe Dumnezeu atribuindu-I grăirea: De ce vă temeți? Sunt imposibilul care vă privește
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
chiar ne cere: Imposibilul. Să dăm ceea ce nu avem “iar dăruind vom dobândi”. (15) Conform “teoriei jertfei” propusă de filosoful francez Georges Bataille: Omul se cunoaște după capacitatea lui de jertfă, după cât e în stare să “risipească”, să “irosească” din avutul și bunurile sale în mod neutilitar, numai pentru plăcerea înălțătoare și euforizantă de a dărui altuia ori de a sărbători cu fast un eveniment, ori a-și acorda sloboda bucurie de a ieși când și când din monotonia și sordidul
O SCURTĂ INCURSIUNE ÎN GÂNDIREA CREŞTINĂ A PĂRINTELUI NICOLAE STEINHARDT ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354530_a_355859]
-
nu s-a pomenit până acum, sunt câini vagabonzi și în sate, aduși de orășeni și lăsați fără stăpâni. Dar toate neîmplinirile de tot felul, par nimicuri pe lângă răul cel mare perceput de întreaga populație ca venind de la îmbogățiții din avutul țării în cel mai scurt timp posibil, cu uriașe averi pe care în alte țări oamenii le acumulează de-a lungul mai multor generații. E tot mai vizibil cum scena politică a României a fost luată-n stăpânirea unor persoane
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
întunecat. Nu se mai întrezărește potențialul unor uragane care să măture răul ce a pus stăpânire pe țară. Oamenii nu au cum să mai lupte împotriva lor, căci hoții aceștia îmbrăcați în straie politice și-au făcut legi ca să fure avutul țării în mod legal și și-au subordonat justiția. Populația pare epuizată, năucită, fără repere, deposedată de speranțe, pare încremenită în inerții. Se uită nepuntincioasă cum jecmănesc, cum fac să nu mai existe demnitate națională de parcă nici n-a fost
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
jecmănesc, cum fac să nu mai existe demnitate națională de parcă nici n-a fost în dicționar, cum fac să dispară criteriile valorice lăsând în urmă o derută îngrijorătoare. Sunt de-a dreptul înfricoșători acești jefuitori care au dat la pământ avutul și economia țării. Și, peste răul acesta așezat temeinic în ultimii 20 de ani, a căzut în vara aceasta, ca un adevărat blestem, criza care clocea de la o vreme încoace mai abitir în țara noastră ca în alte părți ale
ROMANIA ANULUI 2010 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357042_a_358371]
-
că nu va avea timp să termine povestea. -Când m-am întors de la armată, mă-ta-mare nu era măritată. Tac-su ținea la averea lui. Nu o dăduse niciunuia cu bani și pământ. Îi era teamă că alții o să-i vândă avutul când or să moară ei și o să rămână Susana săracă. Tare mult mai ținea la avutul lui. Era un om adevărat! Mă uitam la tataie mirată. Ce însemna „un om adevărat”, nu înțelegeam. Ghicindu-mi gândul și citindu-mi mirarea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
era măritată. Tac-su ținea la averea lui. Nu o dăduse niciunuia cu bani și pământ. Îi era teamă că alții o să-i vândă avutul când or să moară ei și o să rămână Susana săracă. Tare mult mai ținea la avutul lui. Era un om adevărat! Mă uitam la tataie mirată. Ce însemna „un om adevărat”, nu înțelegeam. Ghicindu-mi gândul și citindu-mi mirarea pe față, tataie mi-a explicat: -Ținea la bani. Toți se duceau la cârciumă, el bea
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
e-n cele slabe - // Cum, unii peste alții, ne cățărăm spre gol, / Și sinelui aducem obol după obol // Sărmană bogație, oricât am aduna / Până în ceasul morții, ne-a mai rămas ceva // De înzestrat copiii, căpătuit nepoții, / De pus în paradisul avutului, cu toții - // Sărmană bogăție, râvnită în ascuns, / Oricât ai fi de mare, nu ești îndeajuns // Aceeași bogație, în imnuri, ne conduce, / În timp ce sărăcia e-a Domnului, pe cruce - 16 iunie 2009“ (Sărmană bogăție). Poezia lui Liviu Jianu are darul de a
CALIGRAFII PE SUFLETUL INIMII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357403_a_358732]
-
distincție între săraci și bogați, între oameni aparținând anumitor categorii sociale, ci toți deopotrivă au succes la darurile lui Dumnezeu. Cel “sărac cu duhul” să se laude cu înălțimea la care a fost chemat; bogatul să se folosească cuminte de avutul său, “cei care au averi să fie ca și cum nu le-ar avea” (1 Cor. 7, 29), după cum spune Sfântul Apostol Pavel, să se ferească de îngâmfare și de încrederea prea mare în avuțiile lor, pentru că acestea sunt trecătoare, întocmai ca
DESPRE VALOAREA CREŞTINĂ ŞI SPIRITUALĂ A BUNURILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357891_a_359220]
-
acest pământ. De e înalt, el lucrurile bune le va face mai întâi Iar de e scurt să te ferești,chiar dacă e sub jurământ! Om blând, tu, trecător de Dumnezeu ales De n-ai avut aici stăpân să-i înmulțești avutul, Nu vei avea nici sus, vei fi cu îngerii ades Și nu vei ști în veacuri... ce-i minutul!... Să mai privești din când în când Aici, spre sfanțul tău lăcaș, Unde-adăstează cei ce plâng cuvintele de bun rămas!... Iar
BATRANE UMBLATOR de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358487_a_359816]
-
nu-mi ridic privirea către tine Căci steaua care ești îmi poate dăuna, Nu judec eu ce ești și nici ce faci, stii bine Dar mult mi-aș mai dori să fii numai a mea! Îngerul meu, Să nu disprețuiești avutul ce îl am Dar pot să-ți deschid calea spre toate mai ușor, Și-ți jur, din toate câte-avem, eu n-o să pierd un gram De-ți folosesc, mă bucur, eu, pot să mor de dor. M-ai risipit prin
INGERUL MEU de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 913 din 01 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/358493_a_359822]
-
foșnesc Ierburile fermecate cresc, Își împletesc rădăcinile Grabindu-și înțelenirea... In noaptea magică de iunie La toate dă ocol iubirea! Scăldate-n lumină Unele spre altele se-nclină Le-aud cum șoptesc: -Mărita noasră Lună plină din misterul tău, din avutul tău domnesc te rugăm coboară peste noi jocul dansat în raza ta cu zestre ancestrală coboară harul, darul ne învrednicește cu puterea văzduhului să ne întărim să reușim să fim de folos culegătorului să putem schimba răul cu binele oftatul
NOAPTEA DE SÂNZAIENE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357653_a_358982]
-
Publicat în: Ediția nr. 1567 din 16 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului O țară mândră și bogată, Cu fii-ți harnici, muncitori. Așa erai tu altă dată, Până venit-au vânzători. Atuncea ei au rupt din tine, Bucăți din tot avutul tău. Spunându-ne :„să trăiți bine,” Privatizarea nu-i un rău. Dar ei vândut-au munca noastră, Și pentru ei averi au strâns. E sărăcie în orice casă, Și-n ochi o lacrimă de plâns. De un prim ministru inculpat
ÎNCĂ NU NE-AM TREZIT.... de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357775_a_359104]
-
străinii Ce-au ajuns la tine în vatră Să-ți fie un fel de zei! Să te lași strivit sub vremuri Demografic să respiri Și de frica lor când tremuri Să te muți în cimitir. Să le lași lor tot avutul, Viața?! Dă-o încolo, mori! Stai sub cruce Și suportă Pe albe brațe Negre ciori! Dacă mai acceptăm și ideea că identitatea noastră poate fi comparată cu o citadelă mereu asediată mai ales prin denigrare, de multele interese politice și
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
inițiativa unei autogestionări (de exemplu gospodăria de subzistență a țăranului sărac). Capra fermierului este mai grasă dar el hrănește nu numai familia sa ci și mulți orășeni. El poate da chiar locuri de muncă celor care și-au băut tot avutul moștenit. Mulți hulesc „bogătașul”. Acesta este însă bogat pentru că muncește spre a da altora posibilitatea de a muncii. Asta aduce într-adevăr un plus de bogăție care trebuie investit în noi locuri de muncă. Posedând fabrici, magazine sau moșii ca
CĂLĂTORIA VIEŢII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350690_a_352019]
-
străbuni, rămâne chiar și în asociere. Fiecare primește o parte mai mare sau mai mică din recoltă pe cât măsoară pământul cu care a intrat în asociere. Dumnezeu ar vrea ca tot satul, cu mic cu mare să-și pună tot avutul funciar la un loc, un fel de moșie ca Nana, dar cu zeci sau sute de proprietari. Un primar ca lumea, în care toți să aveți încredere, s-ar putea ocupa de repartiție exact după actele cadastrale. Din pământul rămas
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
buchie.. Lanul plânge în câmpie Iar pämântul este gol! Toți ce s-au jertfit odatä, Au luptat pentr-un popor Care-acum plânge-n soaptä De räul din țara lor... Cei ce-au mâna pe putere Au cälcat un jurämânt.. Folosind avutul tärii Ca pe propriul lor.. Pämânt! De-ar putea vedea Sträbunii Cum se bat toți pentru funcții Cälcând Omul în picioare, Judecând precum..nebunii! Dintr-o tarä minunatä cu un soare arzätor A rämas doar o epavä, Mișunând de.."rozätori
STRÄBUNII de DOINA THEISS în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359330_a_360659]
-
și i se cam împleticea în gură. - Domnule administrator!... - Să trăiți, boierule! Ordin... - După câte știu că te numești Cobrescu Ilie..., greșesc? - Așa-i. Nu greșiți, conașule, vai de inimioara mea. Eu sunt Cobrescu Ilie, omul care mă îngrijesc de avutul domniei tale ca de ochii mei din cap. Ce ați dori să fac? - Dacă-ți spun, îți comvine?!... - Vai de mine! Vorba matale este ordin pentru o slugă plecată ca mine. - Alunci fă bine și dă fuguța și-mi adu
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
din curte, încât ajungeau să ceară intrarea în colhoz. Și parcă nu era îndeajuns pentru asupritor. Cei care refuzau colectivizarea erau deportați. Familii întregi, inclusiv copii de toate vârstele și bătrâni, erau luate de acasă, obligate să-și lase tot avutul, încărcate în vagoane de animale și transportate în condiții insalubre, fără mâncare și apă. Imaginea este terifiantă pentru cei de azi, dar așa s-a întâmplat. Iar acești năpăstuiți au fost trimiși la muncă forțată în îndepărtata Rusie, obligați să
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
Bucureștilor până la Cernica, Izvorani, Snagov, chiar aproape de Ploiești. A trece prin această pădure era un act de mare curaj, pentru că tâlhăriile acolo se țineau lanț. Vorba „ca-n codru’ Vlăsiei" se aplică și azi celor care fură fără rușine din avutul public. Nu mă bag, nu știu! Expresia mai inseamnă un loc fără control, unde domnește jaful și frauda. Pentru alți codri, îi puteți întreba pe Verestoy și Hrebenciuc, dar și pe anumiți judecători din Brașov sau din Covasna. O trecere
12 EXPRESII ROMÂNEŞTI APROAPE COMENTATE de CONSTANTIN NIŢU în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360415_a_361744]
-
pelerinelor (atît la femei cît și la bărbați). Femeile mai purtau în jurul gîtului colane, mărgele din bronz, din sticlă, iar pe mîini brățări spiralice, lanțuri, mai rar inele și cercei. Se considera că podoabele scumpe erau purtate numai de cei avuți. Se practică și tatuajul, care era considerat semn de noblețe. În decorul podoabelor deseori sînt reproduse imagini de ființe umane și animale, motive vegetale sau fantastice, lanțuri ornamentale obținute prin împletire sau îmbinări de inele, palmete și capete de animale
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
țării, eu v-acuz drept criminali! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, nici ogorul nici mormântul, Trădătorilor de țară, nu v-ar mai răbda pamântul! Nu ne vindeți, nu ne vindeți, istoria și trecutul Trădătorilor de țară, ne-ați înstrăinat avutul. Nu ne vindeți, nu ne vindeți, senatori, la venetici Din apărători de țară ne-ați devenit inamici. Nu vindeți aurul țării la negustori și zevzeci, Nu ne vindeți, nu ne vindeți, eu v-am condamnat pe veci! Nu ne vinde
POEME NEWYORKEZE (4) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1133 din 06 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360174_a_361503]
-
Nicio explicație din partea ei, nici măcar un semn cât de mic de compasiune! Orestes putea să dispară din viața ei, nu o mai interesa în nici un fel. Ceea ce conta acum pentru ea era viitorul ei strălucit, bogăția și adorarea din partea celor avuți! Atunci, Orestes se cutremură de deznădejde, urmărind măcar un prilej, cât de mic, să fie singur cu ea, ca ea să-i explice ce se întâmplase, în speranța că poate ar mai exista o șansă de întoarcere. Fără milă, ea
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
lor, cel mai mare și cel mai chipeș, era de nerecunoscut, avea privirile duse la infinit, sufletul rănit de moarte. Aflară și cauza, știind că de la cei bogați nu trebuia să se aștepte la multă loialitate, știut fiind că cei avuți sunt mai schimbători ca vremea. Însă pe fiul lor, pe Orestes, nu-l reușiră să-l mângâie cu nimic, căci prea mare, prea dureroasă era rana dobândită de fiul lor în zilele de abia trecute! Și nu-i mai tihneau
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
trezit din lumea terorii roșii în cea a junglei capitalului. Petru Ioan Garda prinde sarcastic disperarea omului într-o lume alienată în Evoluție (După Revoluție) (p. 60): „România azi renaște/Ca un fel de „mondo cane”:/ Amărâții pupă moaște,/Iar avuții ling ciolane.” Este o caracterizare concisă, magistrală a amestecului de neputință din partea omului de rând și criminalitate din partea celor cocoțați la putere. Acest epigramist taie în carne vie când vine vorba de ticăloșia clasei politice. Ascultați-l: „La noi în
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]