1,522 matches
-
acolo.... XXII. GEOMETRIA ȘI PROFEȚIA TA, de Cristian Pop, publicat în Ediția nr. 1292 din 15 iulie 2014. Ți-am adus la 60 de grade picioarele, într-un triunghi cu toate laturile egale. Aici stabileam relații echilaterale uimitoare și o axiomă mediană, mediatoare, bisectoare! Un unghi era între mâinile tale, minunat! Nu mai contează care, oricum erau egale. Am descoperit Șirul lui Fibonacci, sărutându-ți lobul urechii! Proporția de aur îți este la nivelul buricului. Liniște! Vreau să aud cum răsare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
profeția ta despre mine și lume: -știința va deveni un topor în brațele unui bolnav patologic ... Citește mai mult Ți-am adus la 60 de grade picioarele,într-un triunghi cu toate laturile egale.Aici stabileam relații echilaterale uimitoareși o axiomă mediană, mediatoare, bisectoare! Un unghi era între mâinile tale, minunat! Nu mai contează care, oricum erau egale.Am descoperit Șirul lui Fibonacci,sărutându-ți lobul urechii! Proporția de aur îți este la nivelul buricului.Liniște!Vreau să aud cum răsare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376365_a_377694]
-
e un templu pur,/În care nu există nici un rug,/Iar ochiul este liber să discearnă/ Câtă lumină-n jurul său să cearnă” (Singurătatea) Nervul, rafinamentul, identitatea proprie, originalitatea, prospețimea, coerența, forța, fascinația, limpezimea, umorul, pasiunea, melancolie amară - sunt câteva axiome ale creației sale plasată în context temporal, dar venit dintr-o lume din care-și face izvor de inspirație. Poate de aceea mult mai cunoscuta Constanța Buzea, afirma câteva lucruri deosebite: ”A vedea și a imagina cu ajutorul cuvintelor, podoabe deosebite
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
ea e istoria paralelă a ideilor conservatoare pe de-o parte, a celor liberale pe de alta. Liberalii, când [î]i întrebi de religie, răspund: "Morala n-a făcut nici un pas înainte de la Hristos până azi. Predă în școală câteva axiome de morală și lasă biserica la o parte. Ea e de prisos". E adevărat că morala teoretică n-a făcut progrese de la Bramani încoace; {EminescuOpXI 468} 26. ["O SOFISMĂ ADES REPETATĂ... e adevărat că metafizica filozofilor n-a fost în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
29: "Din mărire la cădere, din cădere la mărire Astfel vezi roata istoriei întorcând schițele ei..." (Memento mori) Reiterarea în ciclurile cosmosului ar garanta pentru omul eminescian o posibilitate de "corecție" a hazardului din soarta sa "oarba întâmplare" (Memento mori). Axioma acestei omologii (cer pământ) este un fundament al eșafodajului filosofiei eminesciene bazat astrologic pe credibilitatea stelei: "Un om se naște un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în corpul lui de lut, ... Și îmblă scriind soartea
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
a fi împreună cu”, „a împărtăși și a te împărtăși”, „a realiza o comunicare de gând, simțire, acțiune”. Perspectiva amintită este astăzi una dintre cele mai rodnice direcții teoretice contemporane de analiză a comunicării (Ghiglione, R., 1986). Accepțiunea propusă include câteva axiome: * Comportamentului uman, în ansamblul său, îi este intrinsecă dimensiunea informațională, care, receptată și corect decodificată, devine comunicare; * A comunica înseamnă cu mult mai mult decât a stăpâni cuvintele; putem vorbi fără să comunicăm și să ne „împărtășim” celorlalți fără a
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3059]
-
provocat de mecanica cuantică constă în faptul că acele cupluri de contradictorii pe care le-a pus în evidență sunt cu adevărat reciproc contradictorii cînd sunt analizate prin grila de lectură a logicii clasice. Această logică e fondată pe trei axiome : 1. Axioma identității : A este A. 2. Axioma non-contradicției : A nu este non-A. 3. Axioma terțului exclus : nu există un al treilea termen T (T de la "terț inclus"), care să fie în același timp A și non-A. În
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mecanica cuantică constă în faptul că acele cupluri de contradictorii pe care le-a pus în evidență sunt cu adevărat reciproc contradictorii cînd sunt analizate prin grila de lectură a logicii clasice. Această logică e fondată pe trei axiome : 1. Axioma identității : A este A. 2. Axioma non-contradicției : A nu este non-A. 3. Axioma terțului exclus : nu există un al treilea termen T (T de la "terț inclus"), care să fie în același timp A și non-A. În ipoteza existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
acele cupluri de contradictorii pe care le-a pus în evidență sunt cu adevărat reciproc contradictorii cînd sunt analizate prin grila de lectură a logicii clasice. Această logică e fondată pe trei axiome : 1. Axioma identității : A este A. 2. Axioma non-contradicției : A nu este non-A. 3. Axioma terțului exclus : nu există un al treilea termen T (T de la "terț inclus"), care să fie în același timp A și non-A. În ipoteza existenței unui singur nivel de realitate, a
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pus în evidență sunt cu adevărat reciproc contradictorii cînd sunt analizate prin grila de lectură a logicii clasice. Această logică e fondată pe trei axiome : 1. Axioma identității : A este A. 2. Axioma non-contradicției : A nu este non-A. 3. Axioma terțului exclus : nu există un al treilea termen T (T de la "terț inclus"), care să fie în același timp A și non-A. În ipoteza existenței unui singur nivel de realitate, a doua și a treia axiomă sunt evident echivalente
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
non-A. 3. Axioma terțului exclus : nu există un al treilea termen T (T de la "terț inclus"), care să fie în același timp A și non-A. În ipoteza existenței unui singur nivel de realitate, a doua și a treia axiomă sunt evident echivalente. Aceasta poate explică de ce, chiar și în manualele de logică, axioma terțului exclus nu este decît rareori menționată ca axiomă independentă de cele ale identității și non-contra-dicției. Dacă acceptăm logica clasică, ajungem imediat la concluzia că acele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de la "terț inclus"), care să fie în același timp A și non-A. În ipoteza existenței unui singur nivel de realitate, a doua și a treia axiomă sunt evident echivalente. Aceasta poate explică de ce, chiar și în manualele de logică, axioma terțului exclus nu este decît rareori menționată ca axiomă independentă de cele ale identității și non-contra-dicției. Dacă acceptăm logica clasică, ajungem imediat la concluzia că acele cupluri de contra-dictorii puse în evidență de fizica cuantică sunt reciproc exclusive, căci nu
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
A și non-A. În ipoteza existenței unui singur nivel de realitate, a doua și a treia axiomă sunt evident echivalente. Aceasta poate explică de ce, chiar și în manualele de logică, axioma terțului exclus nu este decît rareori menționată ca axiomă independentă de cele ale identității și non-contra-dicției. Dacă acceptăm logica clasică, ajungem imediat la concluzia că acele cupluri de contra-dictorii puse în evidență de fizica cuantică sunt reciproc exclusive, căci nu se poate afirma în același timp validitatea unui lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Ei suspectează că adoptarea unei logici cuantice, non-boolene, este un fel de artificiu ce atribuie neliniștitoarea stranietate cuantică mai degrabă minții lor decît lumii fizice, căreia, după ei, această stranietate îi aparține... "18. Majoritatea logicilor cuantice au modificat a doua axiomă a logicii clasice axioma non-contradicției introducînd noncontradicția cu mai multe valori de adevăr în locul celei a cuplului binar (A, non-A). Aceste logici multiva-lente, al căror statut e încă controversat în ceea ce privește puterea lor predictivă, nu au luat în considerație o
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
unei logici cuantice, non-boolene, este un fel de artificiu ce atribuie neliniștitoarea stranietate cuantică mai degrabă minții lor decît lumii fizice, căreia, după ei, această stranietate îi aparține... "18. Majoritatea logicilor cuantice au modificat a doua axiomă a logicii clasice axioma non-contradicției introducînd noncontradicția cu mai multe valori de adevăr în locul celei a cuplului binar (A, non-A). Aceste logici multiva-lente, al căror statut e încă controversat în ceea ce privește puterea lor predictivă, nu au luat în considerație o altă posibilitate: modificarea celei
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cu mai multe valori de adevăr în locul celei a cuplului binar (A, non-A). Aceste logici multiva-lente, al căror statut e încă controversat în ceea ce privește puterea lor predictivă, nu au luat în considerație o altă posibilitate: modificarea celei de a treia axiome axioma terțului exclus. A fost meritul istoric al lui Lupasco de a fi afirmat că logica terțului inclus este o logică adevărată, formalizabilă și non-contradictorie. Lupasco a avut dreptate prea devreme. Absența noțiunii de "niveluri de realitate" din filosofia sa
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mai multe valori de adevăr în locul celei a cuplului binar (A, non-A). Aceste logici multiva-lente, al căror statut e încă controversat în ceea ce privește puterea lor predictivă, nu au luat în considerație o altă posibilitate: modificarea celei de a treia axiome axioma terțului exclus. A fost meritul istoric al lui Lupasco de a fi afirmat că logica terțului inclus este o logică adevărată, formalizabilă și non-contradictorie. Lupasco a avut dreptate prea devreme. Absența noțiunii de "niveluri de realitate" din filosofia sa îi
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
asimptotic, un concept-limită. Democrația dimensională 44 a teoriei M nu este compatibilă cu acest concept. Căutarea constituenților ultimi ai materiei pare fără sfîrșit. LUPASCO ESTE, OARE, UN PROFET AL IRAȚIONALULUI? Unii comentatori ai filosofiei lupasciene sunt convinși că ea violează axioma non-contradicției. Neînțelegerea e generată de confuzia destul de curentă între axioma terțului exclus și axioma non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în acest sens că axioma non-contradicției este perfect respectată, cu condiția să fie lărgite noțiunile de "adevărat" și "fals" în
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
este compatibilă cu acest concept. Căutarea constituenților ultimi ai materiei pare fără sfîrșit. LUPASCO ESTE, OARE, UN PROFET AL IRAȚIONALULUI? Unii comentatori ai filosofiei lupasciene sunt convinși că ea violează axioma non-contradicției. Neînțelegerea e generată de confuzia destul de curentă între axioma terțului exclus și axioma non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în acest sens că axioma non-contradicției este perfect respectată, cu condiția să fie lărgite noțiunile de "adevărat" și "fals" în așa fel încît regulile de implicare logică să nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
concept. Căutarea constituenților ultimi ai materiei pare fără sfîrșit. LUPASCO ESTE, OARE, UN PROFET AL IRAȚIONALULUI? Unii comentatori ai filosofiei lupasciene sunt convinși că ea violează axioma non-contradicției. Neînțelegerea e generată de confuzia destul de curentă între axioma terțului exclus și axioma non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în acest sens că axioma non-contradicției este perfect respectată, cu condiția să fie lărgite noțiunile de "adevărat" și "fals" în așa fel încît regulile de implicare logică să nu mai privească doi termeni (A
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
OARE, UN PROFET AL IRAȚIONALULUI? Unii comentatori ai filosofiei lupasciene sunt convinși că ea violează axioma non-contradicției. Neînțelegerea e generată de confuzia destul de curentă între axioma terțului exclus și axioma non-contradicției. Logica terțului inclus este non-contradictorie, în acest sens că axioma non-contradicției este perfect respectată, cu condiția să fie lărgite noțiunile de "adevărat" și "fals" în așa fel încît regulile de implicare logică să nu mai privească doi termeni (A și non-A), ci trei termeni (A, non-A și T
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
un lucru fundamental în ideea reîn-cîntării lumii. Într-o lume condusă de autoconsistența universală, totul este semn. Regăsim aici legătura noastră matricială nu doar cu Pămîntul, ci și cu întreg cosmosul. NIVELURILE DE REALITATE SUNT COMPATIBILE CU TERȚUL INCLUS? Înțelegerea axiomei terțului inclus există un al treilea termen T care este totodată A și non-A se limpezește pe deplin atunci cînd este introdusă noțiunea de "niveluri de realitate". Pentru a obține o imagine clară a sensului terțului inclus, să reprezentăm
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de un cuplu de contradictorii (A, non-A) de la nivelul imediat următor. Starea T operează unificarea contradictoriilor A și non-A, dar această unifi-care se operează la un nivel diferit de cel la care sunt situați A și non-A. Axioma non-contra-dicției este respectată în acest proces. Aceasta înseamnă, oare, că vom obține astfel o teorie completă, care va putea explica toate rezultatele cunoscute și pe cele viitoare ? Logica terțului inclus este capabilă să descrie coerența dintre nivelurile de realitate prin
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
realitate induce o structură deschisă, gödeliană a ansamblului nivelurilor de realitate 9. Această structură are o influență considerabilă asupra teoriei cunoașterii, căci ea implică imposibilitatea unei teorii complete, închisă asupra ei însăși. Într-adevăr, starea T realizează, în acord cu axioma non-contradicției, unificarea cuplului de contradictorii (A, non-A), dar este asociată totodată și unui alt cuplu de contradictorii (A', non-A'). Asta înseamnă că putem construi, pornind de la un anumit număr de cupluri reciproc contradictorii, o nouă teorie, care elimină
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Această teorie va fi deci, la rîndul ei, înlocuită pe măsură ce noi niveluri de realitate vor fi descoperite, prin teorii încă și mai unificate. Acest proces va continua la nesfîrșit, fără a se putea ajunge vreodată la o teorie complet unificată. Axioma non-contradicției iese tot mai întărită din acest proces. În acest sens, putem vorbi de o evoluție a cunoașterii, fără a putea ajunge vreodată la o non-contradicție absolută, implicînd toate nivelurile de realitate: cunoașterea este mereu deschisă. Considerațiile precedente permit să
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]