381 matches
-
al existenței unui factor integrant, este „demonstrat” cu mijloacele și în limbajul tehnicii. (Demonstrațiile sunt toate corecte!) Condus de ideea că la baza teoriilor fizice stau considerații geometrice (în analogie cu mecanica) Constantin Carathéodory a publicat în 1909 un tratament axiomatic al termodinamicii, în care existența entropiei și a temperaturii absolute sunt deduse din principiile (P1) și (P2) de mai sus, prin considerații strict matematice. Publicată într-o revista de matematică, lucrarea a fost ignorată total de fizicieni un număr de
Entropia termodinamică (după Carathéodory) () [Corola-website/Science/311117_a_312446]
-
Facultății de Matematică din Craiova. A studiat și a obținut rezultate în următoarele domenii ale matematicii: 1. analiza bidimensionala, în care a definit un tip de limita bidimensionala mai generală decât continuitatea uzuală; 2. structuri probabiliste: s-a ocupat de axiomatica spațiiilor probabiliste de proximitate, de teoremele de punct fix în spații probabiliste de proximitate și a definit integrală probabilista, care este mai generală decât integrală stochastică clasică, în sensul că o integrală stochastică este o integrală probabilista; 3. teoria mulțimilor
Constantin Dumitrescu (matematician) () [Corola-website/Science/310792_a_312121]
-
Talmudul este o compilație incertă, nesistematică și imprevizibilă, compusă din versete din Tora și din întreaga Biblie, opinii ale participanților la dialoguri, alături de povești, legende și mituri. Subiectele tratate au tangență cu toate aspectele existenței umane și sociale, prin perspectiva axiomatică a supremației absolute a Torei. Adesea, diferitele aspecte ale unei probleme sunt tratate în diferite contexte, la o mare distanță unul față de celălalt, ceea ce implică o metodologie de studiu foarte riguroasă și consecventă. În mod uzual, un tratat începe prin
Talmud () [Corola-website/Science/305049_a_306378]
-
obligatoriu elementul nul 0 și elementul unitate 1; atunci pentru " x I M există un element unic notat cu x, cu proprietățile: x × x = 0 principiul contradicției x + x = 1 principiul terțului exclus x este inversul elementului x. În definirea axiomatica a algebrei booleene s-au folosit diferite notații. În tabelul următor se dau denumirile și notațiile specifice folosite pentru diverse domenii: Matematică, Logică, Tehnica Prima lege de compoziție x1 + x2 Disjuncție x1 Ú x2 SAU x1 + x2 A doua lege
Algebră booleană () [Corola-website/Science/314688_a_316017]
-
-lea, matematica cunoaște o nouă perioadă de dezvoltare intensă, cu studiul sistematic al structurilor algebrice, începând cu grupurile (Évariste Galois) și inelele (concept introdus de Richard Dedekind). În secolul al XIX-lea, David Hilbert și Georg Cantor dezvoltă o teorie axiomatică asupra căutării fundamentelor matematice. Această dezvoltare a axiomaticii va conduce în secolul al XX-lea la definirea întregii matematici cu ajutorul unui singur limbaj: logica matematică. Secolul XX a fost martorul unei specializări a domeniilor matematicii, a nașterii și dezvoltării a
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
intensă, cu studiul sistematic al structurilor algebrice, începând cu grupurile (Évariste Galois) și inelele (concept introdus de Richard Dedekind). În secolul al XIX-lea, David Hilbert și Georg Cantor dezvoltă o teorie axiomatică asupra căutării fundamentelor matematice. Această dezvoltare a axiomaticii va conduce în secolul al XX-lea la definirea întregii matematici cu ajutorul unui singur limbaj: logica matematică. Secolul XX a fost martorul unei specializări a domeniilor matematicii, a nașterii și dezvoltării a numeroase ramuri noi, cum ar fi: teorie spectrală
Istoria matematicii () [Corola-website/Science/314232_a_315561]
-
folosit de către Dirichlet într-o lucrare din 1879, dar a fost cu siguranță folosit anterior: Gauss a folosit acest principiu în "Disquisitiones Arithmeticae" (1801) și este foarte probabil ca el să fi fost folosit și mai înainte în literatură. Descrierea axiomatică a numerelor naturale de către Peano avea să intervină abia în 1889 și avea să fie apreciată de către Russel abia în 1919. Presupunem prin absurd că cineva a reușit să plaseze n obiecte în n-1 cutii în condițiile din enunț
Principiul lui Dirichlet () [Corola-website/Science/318459_a_319788]
-
este acum omniprezentă în educația matematică, încă din școala elementară. Acest articol este o scurtă introducere în ceea ce matematicienii numesc teoria "intuitivă" sau "naivă" a mulțimilor; pentru mai multe detalii vezi articolul teoria naivă a mulțimilor. Pentru o considerație riguroasă, axiomatică, vezi teoria axiomatică a mulțimilor. a este un concept primar care nu se definește prin raportare la alte noțiuni mai generale, ci se descrie / se definește ostensiv. O descriere intuitivă a conceptului este dată de considerarea mulțimii drept un număr
Mulțime () [Corola-website/Science/298332_a_299661]
-
în educația matematică, încă din școala elementară. Acest articol este o scurtă introducere în ceea ce matematicienii numesc teoria "intuitivă" sau "naivă" a mulțimilor; pentru mai multe detalii vezi articolul teoria naivă a mulțimilor. Pentru o considerație riguroasă, axiomatică, vezi teoria axiomatică a mulțimilor. a este un concept primar care nu se definește prin raportare la alte noțiuni mai generale, ci se descrie / se definește ostensiv. O descriere intuitivă a conceptului este dată de considerarea mulțimii drept un număr de elemente oarecare
Mulțime () [Corola-website/Science/298332_a_299661]
-
de elemente al unei mulțimi e denumit și cardinalitate. Pentru mulțimile infinite se folosește termenul cardinalitate, și nu numărul de membri, care ar fi neclar. În cazul mulțimilor finite pot apărea paradoxuri, pentru a căror evitare au fost construite teorii axiomatice ale mulțimilor. În mod neriguros o mulțime este un ansamblu bine definit de obiecte, considerată ca un întreg. Obiectele dintr-o mulțime sunt numite elemente. Elementele unei mulțimi pot fi de orice natură: numere, persoane, litere ale alfabetului, alte mulțimi
Mulțime () [Corola-website/Science/298332_a_299661]
-
argumente, probe. Regulile speciale ale corectitudinii formelor gândirii se adresează formelor particulare pe care le iau noțiunile, judecățile și raționamentele.În general legile logice speciale sunt forme particularizate de acțiune a celor patru legi generale. Exemple 1. Consistență O construcție axiomatică este formal consistentă dacă și numai dacă ea nu conține contradicții.Dacă ea conține atât o formulă cât și contradictoria ei atunci ea este formal inconsistentă. Inconsistența este dată de proba conjuncției celor două formule care este o auto-contradicție.Este
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
contradictorii A și non A, din sistem, trebuie să fie demonstrată cel puțin una. 3. Independența Această regulă se referă la independența axiomelor.Este cerința ca nici una din axiome să nu derive din celelalte.Nici unul din enunțurile componente ale bazei axiomatice nu trebuie să fie deductibil din celelalte. Proba independenței se face ori prin scoaterea axiomei vizate ori prin substituirea ei cu contradictoria sa cu condiția ca sistemul să nu devină inconsistent. Istoric Geneza logicii s-a produs în antichitate în
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
a elaborat un nou calcul logic după modelul proiectat de Leibniz și pe baza acestui calcul a definit numărul natural numai prin concepte logice. Pe această bază a încercat să deducă aritmetica din logică inițiând astfel logicismul. Elaborând primul sistem axiomatic al calculului propzițional, Frege a dat o analiză strictă a funcțiilor propoziționale, a problematicii calculului cu predicate și a definit precis conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice David Hilbert (1862-1943) S-
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
conceptele fundamentale ale logicii simbolice. A dezvoltat o teorie sistematică a semnificației. Constituirea logicii matematice David Hilbert (1862-1943) S-a preocupat de fundamentele logice ale matematicii, de natura sistemelor formalizate ale logicii și matematicii. A perfecționat alături de P. Bernais, sistemul axiomatic expus de Bertand Russel și A.N. Whitehead în opera ,Principia Mathematica, Formularea logicii predicatelor așa cum este aceasta utilizată astăzi este logica de ordinul I prezentată în lucrarea lui David Hilbert și Wilhelm Ackermann, Principles of Theoretical Logic[1] (1928
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
considerabil. În calitate de strategii de dezvoltare a noilor produse pot fi luate în considerare: Dezvoltarea flexibilă a produselor. Există mai multe orientări strategice ale dezvoltării produselor: Profesorul Nam P.Suh de la MIT (USA), Departamentul de Inginerie Mecanică, a propus teoria proiectării axiomatice (Axiomatic Design) pentru proiectarea sistemelor, care introduce noi reguli funcționale, inspirate de teoriile automatizării și comenzii sistemelor. Proiectarea axiomatică este o metodologie de proiectare a sistemelor care utilizează metode matriceale pentru analiza sistemelor și transformarea necesităților clienților în cerințe funcționale
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
multe orientări strategice ale dezvoltării produselor: Profesorul Nam P.Suh de la MIT (USA), Departamentul de Inginerie Mecanică, a propus teoria proiectării axiomatice (Axiomatic Design) pentru proiectarea sistemelor, care introduce noi reguli funcționale, inspirate de teoriile automatizării și comenzii sistemelor. Proiectarea axiomatică este o metodologie de proiectare a sistemelor care utilizează metode matriceale pentru analiza sistemelor și transformarea necesităților clienților în cerințe funcționale, parametri de proiectare și variabile de proces. Nam P.Suh introduce o matrice în care se încrucișează parametrii funcționali
Dezvoltare de noi produse () [Corola-website/Science/319514_a_320843]
-
printre primii filosofi din România interesați de filosofia științei, subiect tratat în "Bazele filosofice ale științei". El introduce în România cea mai recentă formă de logică matematică, în special prin lucrările sale "Noua logică" și "Logica polivalentă", unde prezintă sistemul axiomatic "Principia Mathematica" realizat de Russell-Whitehead, precum și sistemul implicației al lui C. I. Lewis. De asemenea, a cercetat intensiv problema paradoxurilor logico-semantice, având convingerea că soluția la ele era valabilă și în lucrările filosofilor scolastici. Ștefan Lupașcu, cunoscut filosof francofon al
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
doua]; a,blaturile bazei mari și h înălțimea V=1/2(S+S’)Xh La greci, geometria atinge un grad înalt de dezvoltare. Au extins studiul geometric și la figuri mai complicate. Au introdus demonstrația logică în rezolvarea problemelor. Sistemul axiomatic introdus de greci este în esență valabil și astăzi. Thales din Milet (635-543 î.Hr.) este primul căruia i se atribuie utilizarea metodei deducției. Discipolul său, Pitagora (582-496 î.Hr.), a demonstrat teorema care astăzi îi poartă numele, teoremă care era cunoscută
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
320 î.Hr.) este considerat unul dintre descoperitorii secțiunilor conice. Prin lucrarea Elementele, Euclid (c. 325-265 î.Hr.) realizează o revoluție în gândirea geometrică și științifică în general: abordarea logică și riguroasă. Chiar dacă nu este primul manual de geometrie, prin introducerea gândirii axiomatice, "Elementele" reprezintă o lucrare cu totul nouă față de ce se scrisese până atunci. Deși poate fi considerat și inventator și inginer, Arhimede (287-212 î.Hr.) a fost și unul dintre marii matematicieni ai antichității. Acesta a dat formula volumului sferei, a
Istoria geometriei () [Corola-website/Science/320590_a_321919]
-
C. și Hand, E. - „"Înfrunta viitorul - X-Files"” - Editură RAO Cherryh, C.J. - „"Stația orbitala a lumii de jos"” - Editură Pygmalion Crispin, A.C. - „"Alien 4 - Învierea"” - Editură Domino Easterman, D. - „"Frăția mormântului"” - Editură RAO Easterman, D. - „"Numele fiarei"” - Editură RAO Egan, G. - „"Axiomatic"” - Editură Teora Farmer, P.J. - „"Planul misterios"” - Editură Nemira Gannet, L. - „"Gheena"” - Editură RAO Gibson, W. - „"Chrome"” - Editură RAO Gibson, W. și Sterling, B. - „"Machina diferențiala"” - Editură Nemira Hand, E. - „"Francezul"” - Editură RAO Jetter, K.W. - „"Vânătorul de recompense 2"” - Editură
Lista cărților științifico-fantastice publicate în România după 1989 () [Corola-website/Science/327439_a_328768]
-
cerc și un punct exterior planului său determina o sferă unică. COROLAR 2.Există o sferă unică, care conține patru puncte necoplanare date. Spațiul euclidian E este un spațiu metric, cu metrica (distanță)δ : E X E -> R , introdusă prin axiomatica geometriei euclidiene în spațiu. Proprietățile distanței, precum și manieră în care poate fi calculată au fost stabilite ulterior prin: axioma riglei, existentă sistemelor de coordinate carteziene ortogonale în plan și în spațiu, teorema lui Pitagora. Dacă E este raportat la un
Topologia sferei () [Corola-website/Science/326650_a_327979]
-
probabilităților. S-a ocupat de domeniul funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale liniare și al ecuațiilor funcționale. Ulterior și-a canalizat activitatea spre algebra modernă studiind sistemele algebrice și întocmind o schiță a unei teorii a matricelor booleene. A dat o definiție axiomatică determinanților și s-a ocupat de definiția logaritmilor în domeniul real. Alte domenii de interes au fost teoria structurilor cu programarea algebrică ca metodă directă pentru programarea liniară și caracterizarea funcțiilor trigonometrice cu ajutorul ecuațiilor funcționale. A publicat un număr mare
Alexandru Climescu () [Corola-website/Science/326855_a_328184]
-
lucrării "Grundgesetze der Arithmetik" ("Legile de bază ale aritmeticii"), apărută în 1893, Gottlob Frege se exprimă într-o manieră similară, susținând că tot ce poate fi exprimat printr-o proprietate poate constitui o mulțime. Mai mult, Frege construiește o teorie axiomatică a mulțimilor, care va sta la baza matematicii și a logicii începutului de secol XX. Bertrand Russell își manifestă rezervele față de această teorie și pe 8 decembrie 1900, într-o scrisoare adresată lui Louis Couturat, formulează o primă versiune a
Paradoxul lui Russell () [Corola-website/Science/324776_a_326105]
-
Urmând publicația din 1973 a lui Hewitt, Bishop, și Steiger, Irene Greif a dezvoltat o semantică operațională pentru modelul Actor ca parte a cercetării sale doctorale. Doi ani mai târziu, Henry Baker și Hewitt au publicat un set de legi axiomatice pentru sistemele Actor. Alte momente majore în istorie includ dizertația lui William Clinger's, în 1981, introducând o semantică denotațională bazată pe domenii de putere și dizertația lui Gul Agha din 1985 care a dezvoltat mai departe modelul semantic complementar
Modelul Actor () [Corola-website/Science/322835_a_324164]
-
Maxwell. A dezvoltat o teorie a viscoelasticității pentru cazul mediilor Cosserat și o teorie generalizată de tip visco-plastic a suprafețelor de curgere. În reologie Mircea Misicu a fost unul dintre cei mai recunoscuți specialiști din țară. A propus un cadru axiomatic al structurilor reologice reprezentat printr-o extindere de la teoria geometrica a spațiilor cu conexiune afina la cazul spațiilor mai generale, corespunzând proprietăților structurilor reologice reale. A studiat comportamentul reologic al barelor supuse unor șocuri induse de mase fluide și solide
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]