390 matches
-
remielinizare alterată calitativ care este ineficientă pentru o funcție neurală normală. Cunoscând factorii care inhibă remielinizarea, cercetările viitoare în domeniul tratamentului SM trebuie să fie dirijate spre utilizarea de precursori de oligodendrocite și factori de creștere care să păstreze integritatea axonilor. CAPITOLUL III DIAGNOSTICUL SCLEROZEI MULTIPLE (SM) A. Semne clinice ale SM B. Diagnosticul clinic al SM C. Noile criterii de diagnostic al SM, recomandate de Grupul Internațional pentru Diagnosticarea SM D. Diagnosticul paraclinic al SM 1. Explorările neuroradiologice 2. Examenul
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
pot fi spontane cu crize apărând în „ciorchine“. În plus, stimularea sau mișcarea poate evoca aceste crize. Ele pot fi de asemenea anticipate de senzații neplăcute anormale, de obicei în membrul contralateral, care indică o transmitere efaptică (conducere anormală între axonii distruși) a activităților ectopice din căile spinotalamice către cele piramidale prin măduvă. În toate cazurile, durerea neuropatică este fundamental să fie abordată cu diagnosticul corespunzător tipului, localizării anatomice și cauzei durerii. De exemplu, o durere radiculară de elongare poate fi
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
ca rezultat al interacțiunilor cu alte molecule. Un grup de molecule dintr-o anumită zonă se pot împrăștia, mărimea distanței parcurse fiind caracterizată de acest coeficient de difuziune. În unele leziuni, difuzia moleculelor de apă care difuzează în- și între axonii din sistemul nervos central întră în contact cu membranele celulare, reducându-le astfel mișcarea. În consecință coeficientul de difuziune este redus. Acest coeficient de difuziune reflectă proprietățile structurale ale țesuturilor. În SM componenta inflamatorie scade coeficientul de difuziune, pe când rarefierea
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
de SM selecționați, deoarece induce uneori crize convulsive. S-a demostrat că oligodendrolia, celula care produce mielină în sistemul nervos central, se poate regenera. S-au căutat medicamente care să excite sau chiar să multiplice oligodendrolia, care astfel vor mieliniza axonii atinși de procesul specific SM, demielinizarea. O cerință a acestor medicamente este să nu excite și alte elemente gliale, cum ar fi astroglia, astfel producându-se cicatrici scleroase. Un astfel de medicament ar fi N.G. Faktoren care poate fi administrat
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
barierei hematoencefalice și migrarea celulelor T, B, monocite/ macrofage prin barieră; 3. amplificarea răspunsurilor intraparenchimatoase mediate celular și umoral și activarea celulelor cu rol de antigen; 4. stadiul efector al bolii cu infuzia oligodendrocitelor, a tecii de mielină și a axonilor. Imunoterapia de viitor poate fi subdivizată în trei sbgrupe. Primele sunt terapiile antigen specific care țintesc celulele T mielin specifice. A 2-a clasă de terapii se referă la agenți care s-au dezvoltat în SM pe o țintă specifică
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
împiedică degenerarea axonală, stimulează regenerarea tecii de mielină, împiedică distrugerea oligodendrocitelor și stimulează regenerarea tecii de mielină. Acești factori neurotrofici se administrează pentru a sprijini remielinizarea, pentru a păstra și restaura neuronii și oligodendrocitele și pentru a proteja și regenera axonii. Atât factorul neurotrofic ciliar cât și factorul leucemic inhibitor pot diminua EAE. Ca și stimulatori ai imunității pot fi administrați antioxidanți ca, vitamine din grupul B, vitamina E, vitamina C și coenzima Q10. Inexistența SM la ecuator se poate explica
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
respectivii vectori, la rândul lor, stabilesc relații de interacțiune între masele centrice. Am reamintit un exemplu dat mai devreme: celulele nervoase sau neuronii din care este alcătuit sistemul nervos - corpi cu nucleu centric, care își trimit în afară tentaculele filamentoase, axonii și dendritele, prin care celulele își realizează interacțiunea. Volume și vectori interactivi Este necesar să detaliem acum această prezentare simplă în două direcții. În primul rând, cele două sisteme organizează nu numai compoziția ca întreg, ci și fiecare dintre părțile
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
o mai mare excitabilitate și viteză de scurtare, datorate conținutului crescut de ATP, CP și ATP-ază (enzima care catalizează scindarea ATP). Sunt fibrele răspunzătoare de eforturile de forță și viteză maximale. Fibrele albe sunt grupate în unități motorii mari, un axon putând inerva până la 1000 fibre musculare (Hohmann, 1999 citat de Letzelter și Eggers, 2004, p. 15). În mușchii scheletici distribuția tipurilor de fibre este variabilă (Stanciu, 1974, p. 96). În musculatura care asigură postura predomină fibrele roșii, în timp ce la mușchii
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
bipolare, care transmit semnale direct de la bastonașe și conuri și, de asemenea, de la celulele orizontale către celulele amacrine sau celulele ganglionare. 4. Celulele amacrine care transmit semnale în două direcții, direct de la celulele bipolare către celulele ganglionare sau orizontal între axonii celulelor bipolare, dendritele celulelor ganglionare și/sau ale celulelor amacrine. 5. Celulele ganglionare, care transmit semnalele în afara retinei, prin nervul optic, către creier (Guyton, 1996). Fazele proceselor fiziologice și biochimice comportă următoarele etape pe care, de altfel, le întâlnim la
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
este suficient de puternică apare răspunsul triplu: eritem în 10 s (dilatație capilară ca răspuns direct la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
receptat. Putem vorbi despre o învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, care impune concentrarea atenției, care permite prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin axonul celulelor receptive, continuându-și drumul pe căile nervoase ascendente specifice, adică proprii fiecărui tip de informație (vizuală, auditivă, motorie, dureroasă etc.) către grupul de neuroni ce alcătuiește grupul de analizatori ai scoarței cerebrale. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
învățare spontană, neintenționată, bazată pe atenția involuntară și o învățare intenționată, ce impune o mare putere de concentrare a atenției, ceea ce permite, prin intermediul factorilor motivaționali, dezvoltarea abilităților de a învăța, perfecționându-ne tehnicile acestui proces. Influxul nervos codificat călătorește prin axonul celulelor receptive, continuându și drumul pe căile nervoase ascendente specifice, adică proprii fiecărui tip de informație: vizuală, auditivă, motorie etc. către grupul de neuroni ce alcătuiesc analizatorul situat pe scoarța cerebrală. Pe acest parcurs, influxul trece printr-o serie de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce trimit axonul descendent spre cornul lateral al substanței cenușii spinale și folosesc noradrenalină ca mediator, unii din ei descărcând impulsuri automat cu o frecvență bazală de 0,5-2 Hz. Acești neuroni sunt cei care determină practic nivelul activității simpatice cu impact cardiovascular
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
activat în condiții patologice prin stimularea chimică a ventriculului stâng sau a receptorilor coronarieni (și a unora similari din circulația pulmonară), de exemplu cu veratridină sau nicotină (reflexul Bezold-Jarisch). Un mecanism particular de control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, care determină vasodilatație și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
este suficient de puternică apare răspunsul triplu: eritem în 10 s (dilatație capilară ca răspuns direct la presiune), edem și papulă în 10 min. (edem datorat creșterii permeabilității parietale, parțial mediată de receptori histaminergici H1 și arteriolo-dilatație prin reflex de axon). Acest reflex este de tip nociceptiv, determinat de stimularea terminațiilor nervoase amielinice. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramificații speciale înapoi la vase, unde eliberează substanța P, histamină și adenozină, ce determină vasodilație si creșterea permeabilității capilare. In plus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale implică efectele unor factori umorali vasoconstrictori (adrenalină, noradrenalină, angiotensină II) și vasodilatatori (histamină, plasmakinină). 14.6.3. Transferul de substanță prin peretele capilarelor Schimburile transcapilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
foarte mari (5-6 litri/zi) în funcție de aport. În condiții normale, este de 1500 ml/zi. Hormonul antidiuretic (ADH) este un nonapeptid sintetizat de neuroni hipotalamici, localizați în nucleii supraoptici și paraventriculari, apoi transportat în hipofiza posterioară și eliberat la depolarizările axonilor din nucleii respectivi. Eliberarea ADH-ului este modulată de o multitudine de factori și situații, printre care durerea, traumele, stresul, anestezicele, nicotina, morfina, angiotensina. Etanolul și ANF-ul inhibă eliberarea de ADH și produc eliminarea unor cantități mari de urină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sexual s-ar putea să nu-și amintească unde s-a petrecut evenimentul traumatic, cum arăta persoana, dar să aibă puternic întipărit în memorie că persoana purta „pantofi galbeni”. Unitatea de bază a creierului uman este neuronul cu terminațiile lui (axon și dendrite). Creierul uman are aproximativ o sută de miliarde de neuroni și fiecare neuron are aproximativ 10.000 de conexiuni cu alți neuroni. Asta duce la inimaginabila cifra de un milion de miliarde de conexiuni (Siegel, 1999). Aceste date
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
neuron are aproximativ 10.000 de conexiuni cu alți neuroni. Asta duce la inimaginabila cifra de un milion de miliarde de conexiuni (Siegel, 1999). Aceste date aritmetice privind structura creierului ne indică și uriașul potențial de lucru al creierului. Prin axon, impulsul nervos generat la nivelul senzorial (ochi, ureche, piele, mucoasa nazală, mucoasa bucală și limbă, în articulații, mușchi, organe interne) ajunge la neuron de unde va fi difuzat spre cei 10.000 de neuroni cu care comunica prin sinapse. O lungă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt „experiențele timpurii”ale copilului? Sursa și locul de desfășurare al acestor experiențe care „formatează”exprimarea genelor în fenotip, sunt interacțiunile copilului cu persoana de îngrijire. Diferențierea circuitelor neuronale în creier presupune procese complexe, cum ar fi (Siegel, 1999): dezvoltarea axonilor atât în arii imediate, apropiate cât și în arii foarte diferite; stabilirea de conexiuni noi și extinderea conexiunilor existente între neuroni; dezvoltarea tecii de mielină în jurul terminațiilor nervoase ceea ce duce la o transmisie mai rapidă și cu mai multă acuratețe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
moștenit cu penetranță variabilă. Frecvența estimată este cuprinsă între 1 la 15 000 nașteri și 1 la 40 000 nașteri. Defectul principal la pacienții cu acest sindrom este absența sau scurtarea lungimii brațelor care sunt responsabile pentru îndoirea coordonată a axonului. Aproximativ jumătate dintre pacienții cu dischinezie ciliară primitivă au sindrom Kartagener (bronșiectazii, sinuzită și situs inversus sau anomalie parțială de lateralizare). Motilitatea ciliară este coordonată de un peptid a cărui expresie genetică a fost identificată recent [25, 61]. Imunodeficiența Persoanele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]