2,231 matches
-
toate lumile!” (ASM) ...wa ttaba‘ó riðw"na All"h wa All"h 9ó-Faðl ‘A:m (3, 174/168): „...ei au căutat mulțumirea lui Allah, căci Allah este Dătător de hâr nemăsurat.” (ASM) Figurează doar în lista lui ‘Abd al-‘Azz. Comentatorii l-au înțeles în general că „binefăcător”; având în vedere că primul sens al rădăcinii FÐL sugerează și ideea de surplus, de superioritate, s-a ajuns la ideea de binefacere gratuită și abundență. Traducerea în românește care conține
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
3, 6)/„the All-giver”. Cunoaște numai trei ocurente. Iată contextele: ...hab la-nó min ladun-ka ramat ’inna-ka ’anta al-Wahh"b (3, 8/6): „...Dăruiește-ne nouă din milostivenia Ta. Tu esti Mult-dăruitorul.” (GG) ’ Am ‘inda-hum ƒaz"’inu ra≤mați Rabbi-ka al-‘Azz al-Wahh"b (38, 9/8): „Oare ei au comorile indurării Domnului tău, puternicul, dătătorul?” (SOI) ...hab l mulkan l" yanbagh li-’a≤ad min ba‘d ’inna-ka ’anta al-Wahh"b (38, 35/34): „...Dăruiește-mi o împărăție ce nu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu ra≤m). (Al-)Ghaff"r e întâlnit în cinci locuri: singur, la finalul versetului 71, 10/9 precum și la 20, 82/84 (al-Ghaff"ru li-man t"ba: „iertător față de cel ce se căiește” - SOI), ori precedat de al-‘Azz (38, 66; 39, 5/7; 40, 42/45), dar nu este citat în lista lui Sufy"n; aceasta îl menționează însă pe Gh"fir, care apare o singură dată, la v. 40, 3/2, în expresia Gh"fir al-
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
atenția asupra altei dificultăți majore: sinonimia multor nume. b. Numele prezintă numeroase cazuri de sinonimie, uneori chiar perfectă: ‘All"m, ‘Alm, ‚abr, apoi ‚"liq, Bar’, F"tir, Bad‘, ori F"ti≤, F"œil, ori Q"dir, Qahh"r, ‘Azz, labb"r, sau Ra’óf, La” f, Barr, ′alm - si exemplele ar putea continua. Traducătorul nu are încotro și le echivalează cu un singur termen, sau cel mult cu doi în loc de patru (de exemplu, „Creator”, „Făcător”). Uneori, acest
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
această piele a mea ce se destramă” (Iov 19,25). Sufletul omului credincios e „însetat de Dumnezeul cel viu” (Ps 42/41,3), perceput că izvorul vieții și al bucuriei. În Cartea lui Ieremia, Dumnezeu spune despre poporul său: ’oÖ ‘az>ó MeqÄr mayim ƒayym..., „M-au părăsit pe mine, Izvorul de apă vie” (Ier 2,13). O expresie asemănătoare se întâlnește în Ps 36/35,10: ’imeka meqÄr ƒayym: „la Tine este izvorul vieții.” Semnificații de bază: existent
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
2), ho tréphÄn (Gen 48,15) (LXX); „pascit” (Vg); „berger”, „pasteur” (BJ); „shepherd” (RSV). Contexte: YHWH Ro‘ lo’ ’eƒs"r (Ps 23/22,1): „Domnul este Pastorul meu, nu voi duce lipsă de nimic.” (C) Ro‘eh Yiœer"’Ql ha’azn"h nohQg kațțÄn YÄsep (Ps 80,2/79,1): „Pastor al lui Israel, ascultă, Tu care călăuzești că pe o turmă pe Iosif!” (t.n.) ... h"-’Elohm h"-Ro‘eh ’oÖ mQh ‘o: ‘a: hayyÄm hazze (Gen 48
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
mare”. 4.1.10. șal-ț′amd (2.1.5.13.) și Mehull"l (3.1.6.8.). Ambele sunt traduse și cu „lăudat”, si cu „vrednic de laudă”. 4.1.11. (al-)Qaw (2.1.6.4.), (al-)‘Azz (2.1.6.6.) și ‘Izzóz (3.1.7.1.), ‚"œn (3.1.7.2.), ‚"z"q (3.1.7.3.) conțin toate o trăsătură antropomorfizantă, ele putând fi aplicate și omului pentru a spune despre el că
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Alcătuitorul”, „Creatorul”, traducătorii folosesc doar trei (ASM, GG) sau chiar două (GG) sinonime românești, astfel încât bogăția din original nu este sesizată. Cât privește numele din câmpul semantic „Puternic”, diferențierile dintre nume la traducere sunt și mai puține. Pentru labb"r, ‘Azz, ‘A:m, Qaw, Mațn, Q"dir, Qadr, Muqtadir, soluțiile sunt doar „Atotputernic”, „Tare”, „(Cel) Puternic”, „Preaputernic”.tc "5.4. Mai ales în cazul unor nume coranice, se constată dificultatea de a echivala variat multiplele sinonime. De pildă
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Science Ltd. Tversky, A., & Kahneman, D. (1993). Belief in the law of small numbers. În G. Keren & C. Lewis (eds.). A handbook for data analysis in the behavioral sciences: methodological issues. Hillsdale, NJ: Lawrence Erlbaum Associates, Publishers. Varga K. (1986). Az emberi és szervezeti erőforrás fejlesztése. Budapest: Akadémiai Kiadó . Vaschi, M. (2001). Filtrele speciale și ochelarii de protecție fac viața mai ușoară utilizatorilor de computer. Capital. 12(11), p.23. Visser, P.S., Krosnick, J.A., & Lavrakas, P.J. (2000). Survey research. În
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Programul editorial se amplifică odată cu apariția unui supliment ce intenționează să publice numai texte literare, supliment redus ulterior, atunci când se simt efectele războiului mondial. Revista focalizează varii zone de interes, deși puține rubrici sunt constante: cozeriile lui Ion Pas, „Eri...az...mâine”, semnată de Victor Eftimiu, „Foto și cinema”, „Pagina de șah”, „Jocurile «Magazinului»”, „Horoscop”, rubrica de artă plastică ținută de H. Blazian. Reportajele, redactate într-o manieră variată și inedită - consemnări burlești, fotografice, filosofice, literare ori sub forma notelor de
MAGAZINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287953_a_289282]
-
Válogatott versek [Cântec de toamnă. Versuri alese], București, 1962; Petre Ispirescu, Ifjúságunk ifjúsága, élet, amely nem ér véget [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte], București, 1962; Radu Boureanu, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1964; Mihu Dragomir, Egyedül az űrben [Omul planetar], București, 1964; Antologia literaturii maghiare, II-IV, București, 1966-1969 (în colaborare); Aurel Storin, Az oroszlán [Leul], București, 1966; B.P. Hasdeu, Răzvan és Vidra [Răzvan și Vidra], București, 1967; B. Fundoianu, A költő és árnyéka [Poetul și umbra], București
MAJTÉNYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
ér véget [Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte], București, 1962; Radu Boureanu, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1964; Mihu Dragomir, Egyedül az űrben [Omul planetar], București, 1964; Antologia literaturii maghiare, II-IV, București, 1966-1969 (în colaborare); Aurel Storin, Az oroszlán [Leul], București, 1966; B.P. Hasdeu, Răzvan és Vidra [Răzvan și Vidra], București, 1967; B. Fundoianu, A költő és árnyéka [Poetul și umbra], București, 1972; Virgil Teodorescu, Messziről messzire [Cât vezi cu ochii], București, 1975. Repere bibliografice: Szemlér Ferenc, Jebeleanu
MAJTÉNYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287965_a_289294]
-
5(6), 58-67. 21. Melinda H. Conner, Genevieve Tau și Gary E. Schwarty, „Oscillation of Amplitude as Measured by an extra Low Magnetic Field Mater as a Physical Measure of Intentionality. Poster presentation, Toward a Science of Consciousness”, universitatea Arizona, AZ, Mai 2006. 22. Rolland McCraty, „The Energetic Heart: Bioelectromagnetic Communication within and Between People”, În Paul J. Rosch și Marko S. Markovs (eds.), Clinical Applications of Bioelectromagnetic Medicine (New York: Marcel Dekker, 2004), 514-562. 23. Raportat În Paul Pearsall, The Heart
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
al lui Ioan Slavici, marea majoritate a nuvelelor și povestirilor scriitorului circulând în această limbă în versiunile lui. Traduceri: Ioan Slavici, A kincs [Comoara], București-Budapesta, 1954, A Jószerencse malma és egyéb elbeszélések [Moara cu noroc și alte nuvele], București, 1959, Az erdei lány [Pădureanca], București, 1973; Francisc Munteanu, A feleség [Nevasta], București, 1955; Mihail Sadoveanu, A Nyestfiak [Frații Jderi], București, 1956; A balta - Baltagul, ed. bilingvă, București-Budapesta, 1960, A parasztkapitány [Neamul Șoimăreștilor], București, 1969; Inasévek [Anii de ucenicie], București, 1981, G.
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
și traduceri ale unor balade, cântece haiducești, colinde și povești. În colaborare cu poetul Kiss Jenő, tipărește mai multe volume de balade și colinde românești, selectarea textelor, studiile însoțitoare și notele aparținându-i. Volumele A bárányka [Miorița] (1963), Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor] (1969), Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde] (1971), Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan] (1974), Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești] (1976) și Rétek
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
A bárányka [Miorița], București, 1963; Aranyhajú testvérek. Románias népmesék [ Frații cu părul de aur. Povești populare românești], București, 1964; Hej, zöld levél. Román népdalok [Foaie verde foicică. Cântece populare românești], îngr. și introd. Ion Dodu Bălan, București, 1966; Novákékról szól az ének [Cântecul Novăceștilor], București, 1969; Szarvasokká vált fiúk [Feciorii de cerbi. Colinde], București, 1971; Márk vitéz [Marc viteazul. Baladele populare ale lui Petrea Crețul Șolcan], București, 1974; Három testvér, kilenc sárkány [Ăi trei frați cu nouă zmei. Balade fantastice românești
FARAGÓ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286958_a_288287]
-
Adolf Meschendörfer este cunoscută în limba maghiară datorită tălmăcirii ei. Traduceri: Hortensia Papadat-Bengescu, Kamarazene [Concert din muzică de Bach]. Rejtett út [Drumul ascuns], București, 1964; Constantin Chiriță, A fehér rózsa [Trandafirul alb], București, 1968; Kutak [Fântânile], București, 1981; Ileana Vulpescu, Az utolsó névjegykártya [Rămas bun], București, 1982; Anghel Dumbrăveanu, Fejedelmi tél [Iarnă imperială], București, 1987; Mircea Ciobanu, Versei [ Versuri], postfața trad., Budapesta, 1987; Ana Blandiana, A megálmodott [Cel visat], Budapesta, 1990; Házinapló [Jurnal de casă], Budapesta, 1990. Repere bibliografice: [Szentmihályi Zoltán
LENDVAY Éva (24.VI.1935. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287776_a_289105]
-
1963; Nina Cassian, Tarka album [Curcubeul], București, 1963 (în colaborare cu Jancsik Pál); George Coșbuc, Költemények [Poezii], București, 1964 (în colaborare); Mihai Eminescu, Költemények [Poezii], București, 1966 (în colaborare); D. R. Popescu, Fehér eső [Ploaia albă], București, 1969; V. Voiculescu, Az álombeli őz [Căprioara din vis], București, 1969, Zahei, a vak [Zahei orbul], Cluj, 1972; Irimie Străuț, Puszi-pusz, București, 1970; Eugen Barbu, A Fejedelem [Princepele], București, 1975; Mihnea Gheorghiu, Pathetica ’77, București, 1977; Ecaterina Oproiu, 3x8 meg a végtelen [3x8 plus
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
Zaciu, București, 1979 (în colaborare cu Telegdy Magda); Ion Noja, Függőhidak [Poduri suspendate], București, 1983. Repere bibliografice: Szász János, Marcel Breslașu a lirikus, „Igaz szó”, 1964, 2; Dávid Gyula, Vasile Voiculescu-az utolsó varázsló, „Utunk”, 1970, 12; Metz Katalin, Vasile Voiculescu, „Az álombeli őz”, „Igaz szó”, 1970, 4; Marosi Péter, Un premiu binemeritat, TR, 1970, 8; Beke, Fără interpret, 616-623. O. K.
VERESS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290493_a_291822]
-
A metafora kérdéséiről és egyéb tanulmányok [Despre problemele metaforei și alte studii], București, 1967; Matei Călinescu, Zácharias Lichter élete és nézetei [Viața și opiniile lui Zacharias Lichter], București, 1971; Nichita Stănescu, Víziorgona [Orga de apă], București, 1974; Ștefan Aug. Doinaș, Az én birodalmom [Tărâmul meu], București, 1975; G. Călinescu, Ion Creangă élete és műve [Ion Creangă], București, 1975; Lucian Blaga, Egy évszázad arcai. Aforizmák, esszék, tanulmányok [ Fețele unui veac. Aforisme, eseuri, studii], București, 1978 (în colaborare cu Molnár Szabolcs). Repere bibliografice
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
Ion Creangă], București, 1975; Lucian Blaga, Egy évszázad arcai. Aforizmák, esszék, tanulmányok [ Fețele unui veac. Aforisme, eseuri, studii], București, 1978 (în colaborare cu Molnár Szabolcs). Repere bibliografice: Bacskai László, Tiberiu Utan, „Hószínű ég”, IGZ, 1965, 10; Földes László, Mi fér az elégiába, UTK, 1966, 2; Mózes Huba, Tudor Vianu, „A metafora kérdéséiről és egyéb tanulmányok”, UTK, 1967, 18; Kicsi Antal, Matei Călinescu, „Zácharias Lichter élete és nézetei”, IGZ, 1972, 1; Beke , Fără interpret, 638-643; Ráduly János, Nichita Stănescu, „Viziorgona”, IGZ, 1975
SZILÁGYI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290030_a_291359]
-
1958, A piros fa [Pomul roșu], București, 1973; Nina Cassian, Deli Nika [Nică fără frică], București, 1954; Tudor Arghezi, 1907. Tájak és emberek [1907. Peisaje și oameni], București, 1956, Telehold. Válogatott versek [ Într-un lac. Versuri alese], București, 1958, Ének az emberről [Cântare omului], București, 1980; Veronica Porumbacu, Versek [Poezii], București, 1957; Vasile Alecsandri, Legszebb versek [Cele mai frumoase poezii], Târgu Mureș, 1958, Mezei hangverseny [Concertul în luncă], București, 1959, Legszebb versek [ Cele mai frumoase poezii], București, 1975; Eugen Jebeleanu, Válogatott
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
mai frumoase poezii], București, 1972; Maria Banuș, Aranycsináló [Alchimie], București, 1963; Mihai Beniuc, A vén Vezúv szíve. Válogatott versek [Inima bătrânului Vezuviu. Versuri alese], București, 1964; Változott egek. Válogatott műfordítások [ În ceruri schimbate. Traduceri alese], Budapesta, 1969; Ion Minulescu, Nem az vagyok akinek látszom [Nu sunt ce par a fi], București, 1977. Repere bibliografice: Toma George Maiorescu, Despre pasiune. Alecsandri și o prietenie profundă, CNT, 1957, 5; Márki Zoltán, Arghezi în ungurește, TR, 1957, 9; Valeriu Râpeanu, Interviu cu Szemlér Ferenc
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
1958, 10; Jánosházy György, Alecsandri-magyarul, UTK, 1958, 28; Perpessicius, Contribuții maghiare în literatura română, LCF, 1960, 3; Deák Tamás, Arghezi versei-magyarul, UTK, 1960, 10; Tudor Arghezi, Traduceri și traducători, CNT, 1961, 19; Jánosházy György, Macedonski-magyarul, UTK, 1961, 47; Mihail Petroveanu, Az „aranycsináló” útja, UTK, 1963, 39; Majtényi Erik, Szemlér Ferenc, LCF, 1965, 26; Beke, Fără interpret, 150-167; Szávai Géza, A hűség művészete, UTK, 1974, 7; Balotă, Scriitori maghiari, 195-208. O. K.
SZEMLÉR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
Versuri], Budapesta, 1905; Román költőkből [Din poeții români], Budapesta, 1910 (în colaborare cu Brán Lőrinc). Repere bibliografice: Al. Ciura, Coșbuc în ungurește, F, 1904, 20; Ilarie Chendi, Literatură și politică. Coșbuc în ungurește, „Voința națională”, 1905, 6 169; Elena Stan, Az első magyara fordított G. Coșbuc kötet, NYRK, 1967, 1; Laura Temian, Otilia Marinescu, Ana-Maria Brezovszki, Autori maramureșeni, Baia Mare, 2000, 481-482. O.K.
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]