446 matches
-
205 --- Altele: 1905.32.91 ---- Sărate, umplute sau neumplute - 205 1905.32.99 ---- Altele - 205 1905.40 - Pesmet, pâine prăjită și produse similare prăjite: 1905.40.10 -- Pesmet - 205 1905.40.90 -- Altele - 205 1905.90 - Altele: 1905.90.10 -- Azima (mazoth) - 205 1905.90.20 -- Hostii, casete goale pentru uz farmaceutic, vafe cu capac, pastă - 205 uscată de făină sau amidon, în foi și produse similare -- Altele: 1905.90.30 --- Pâine, la care nu s-a adăugat miere, ouă, brânză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146940_a_148269]
-
asumate la scara cotidianului, de "înfiorare" și de "farmec", ale datului imediat: "înfiorarea și farmecul nu au palate, / nu și nu, sau au, cine știe, căci iar sunt trimis, / fircălog, în coliba unchiului mort, / domnul cu suflet din fildeș și azimă, Tom, // acolo văd și ascult, curge rîul, șarpe drogat, / sîsîind vetusteți, falși filosofi, eu clamez, / numai timpul prezentul e timp și e nou" (În coliba unchiului mort). Postura persiflatoare vizează "inimile" sentimentale ce se pictează, "ele pe ele", pe "protuberanțele
Un Stan Pățitul liric by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7953_a_9278]
-
să | | | | | depășească 30% din prețul de uzina | | | | | al produsului | | | | | | | | 1905 |Produse de panificație, produse|Fabricare din materiale de la orice | | | |de patiserie și produse de |poziție tarifara, cu excepția celor de | | | |tipul biscuiților, cu sau fără |la Capitolul 11 | | | |conținut de cacao; azima, | | | | |alveole de uz farmaceutic, foi | | | | |uscate din făină sau amidon și | | | | |produse similare | | | +---------+-------------------------------+---------------------------------------+-------------------+ | ex |Preparate din legume, fructe, |Fabricare la care toate fructele, | | | Capitolul|nuci sau din alte părți de |nucile sau legumele folosite trebuie să| | | 20 |plante, cu excepția: |fie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/134567_a_135896]
-
a nu vedea și se lăsa tot mai mult pe vine, până ce spuza gurii îi aburea fața de sac fiert a Conului Mișu, brobonată de picuri de sudoare, care fornăia subțire, de plăcere și-i căuta cu nările mirosul de azimă ce se ridica dintre sâni. - "Mă, mă, bestie!", spunea el înduioșat deodată, vrând parcă să se ridice dintre brațele ei, care-l prindeau și-l rupeau, lăsându-i câte o dungă roșie, adâncă, pe mușchii picioarelor, scuturați din toate fibrele
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
fost. XVII. Cobai în noapte Cobai, cobai în noapte până la moarte, de-a fir-a-păr fiecare-și poartă crucea, pas cu pas; am murit sărind de la una la alta apă de ploaie a timpului ultim. XXIII. O ghicitoare Cu inima îndoită azimă, puțin lipsește cavalerului rătăcitor în balamucul și-n dus-întorsul minciunilor gogonate mai mare daraua decât ocaua în lupta pe viață și pe moarte. Vezi, am dezlegat o enigmă, o ghicitoare când somnul mi-era mai dulce. XXIX. Ca zmeul Fructul
Poezie by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/11718_a_13043]
-
rom. nuc, lat. persicus > rom. piersic, lat. pirus > rom. păr, lat. milium > rom. mei, lat. allium > rom. ai „usturoi“ (azi, cuvânt regional), lat. napus > rom. nap, lat. gallina > rom. găină, lat. lac (ac. lactem) > rom. lapte, lat. ovum > rom. ou. azimă și cir Aceste două cuvinte, moștenite în limba română din latină, provin în latină din greacă. Ca și alte cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
moștenite în limba română din latină, provin în latină din greacă. Ca și alte cuvinte vechi grecești care s-au transmis românei prin latină (verbele (a) amăgi, (a) cuteza, (a) mângâia sau substantivul mărgea), ele au pătruns în latina dunăreană. Azimă, cu sensul „turtă din făină de grâu sau de secară, făcută din aluat nedospit și coaptă sub spuză“, există și în dialectele sud-dunărene (aromână și meglenoromână); provine din cuvântul latinesc azymus „fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fără drojdie“, împrumutat din gr. azýmos, termen folosit în terminologia religioasă creștină. În greacă, era un derivat de la zýmos „drojdie“, cu prefixul privativ a-. Limbile romanice occidentale au împrumutat termenul din latina ecleziastică (fr. azyme) sau direct din greacă (sp. azimo). Ar mai fi de spus că, în unele graiuri din Transilvania, există adjectivul azăm, cu sensul „care nu fermentează“, folosit referitor la conservele în oțet sau în saramură care nu s-au făcut. Cir este un cuvânt regional care înseamnă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
logică, în legătură cu capacitatea soldaților de a rezista unui nou atac; de altfel, nici nu era de mirare, fiindcă nu aveau, cu siguranță prea multe motive să-i simpatizeze pe romani. Alții, cei mai mulți, stăteau tolăniți pe iarbă și printre arbuști, mâncând azime cu brânză, pe care le înghițeau însoțindu-le cu câte un gât zdravăn de bere ori hidromel. Nu toți, însă, erau la fel de liniștiți. Alții, mai mult decât de stomacul lor, adesea strâns cu încăpățânare, se îngrijeau de sufletul lor. Divicone
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
lua... (Cugete rele) Electra veni, din vis și neunde... (Muza tragică) De mult visez că Roland e pe-aici... (Epopee) Elisafta, sora lui Crai (Elisafta) Și mișcat-ai țărâna, Și acum știi ce dulce-i Glia României, Dulce ca o azimă dospită în miere, Turta din miere și fiere a tatălui nostru Carele ești în ceruri, Bălcescu. (La moartea lui Paul Popescu) Abundă referințele livrești, poetul mărtu-risindu-și astfel afinitățile: Amețit sufletul de atâta slavă Să se legene ca rimbaldesca navă. (Protocol
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
-ți miști brațele strâns pe lângă șolduri, iar Între mâna care ține Cartea și cea cu care o răsfoiești aproape că nu trebuie să existe loc, și dacă-ți umezești degetele trebuie să le duci vertical la buze, ca și cum ai fărâma azimă, atent să nu pierzi nici o firimitură. Cuvântul trebuie mâncat cu cea mai mare Încetineală, Îl poți muia și recombina numai dacă-l lași să ți se topească pe limbă, și fii atent să nu-l scapi pe caftan, pentru că dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
o făcuse să se gîndească la Helen. Se gîndi acum din nou la Helen În timp ce o scutură pentru a o vedea făcînd vălurele. — Uitați-vă ce luciu are! Uitați-vă la nasturi! Căci nasturii erau din os, delicați ca o azimă, și incredibil de plăcuți la pipăit și la vedere. Binkie Își mută țigaretul dintr-o mînă În alta ca să poată ridica manșetele jachetei și să-și plimbe degetul mare pe suprafața satinată. — E-o chestie al naibii de fină, sînt de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
din brânză de Olanda; la Cape Town s-a alăturat preaonorabilei bresle a gunoierilor și nu și-a precupețit ajutorul dat grevei din Săptămâna Puturos-Duhnitoare; un an mai târziu, prostimea din Montevideo se bătea pe străzi și la răspântii pe frugalele azime de mălai cu care făcea negoț un tânăr Încliftat În straie exotice; tânărul hrănitor era chiar Tai An. După o luptă cruntă Împotriva indiferenței de care dădeau dovadă carnivorii, magul s-a mutat la Buenos Aires, care i s-a părut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
negoț un tânăr Încliftat În straie exotice; tânărul hrănitor era chiar Tai An. După o luptă cruntă Împotriva indiferenței de care dădeau dovadă carnivorii, magul s-a mutat la Buenos Aires, care i s-a părut mai apt să Împărtășească doctrina azimelor, drept care nu a Întârziat să deschidă acolo o Înfloritoare prăvălie de cărbuni. Dugheana neagră ca bezna l-a ancorat la masa lungă și pustie a sărăciei; sătul de crăpelnițele foamei, Tai An și-a zis: pentru concubina nesătulă - Îmbrățișările caracatiței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
veria lui \i Marcian. Rezulta însă o nuanță foarte cuviincioasă de raporturi. Elena primise chiar o misiune de caritate, pe care o împlinea cu zel în amintirea Gramatulei, căreia, de altfel, nu-i lipsea nici grâul fiert de pe moșie, nici azima morilor, nici un fel de datini. După rugămintea Adei, Elena își luase asupră-și să decidă pe -J Maxențiu pentru plecarea la Leysins. Prințul însă refuza ca îndărătnicie blândă. Marcian era și el mișcat de starea lui Maxențiu care se stingea
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
de ocară - dacă cumva s-ar fi dat tava - cum zicea Nory, să pară mai cuviincioase, ca și necuviințele spuse sau scrise în limbă străină. Evident că Rim nu înțelegea singurul farmec al Linei, farmecul ei indigen. Bunătatea ei ca azima caldă, trudnicia ei de gloaba 'redincioasă și hazul ei "de la Tecuci". Cu toate că era născut în țară, dintr-un tată vameș vechi și de treabă, naturalizat de mult, Rimul mesteca printre dinții galbeni dezgusturi de lege streină și-și oprea cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
care-ți place la nebunie s-ar putea să nu fie și cea mai bună alegere pentru a-ți fi soție. Dragostea Dragostea devine învolburată și devastatoare atunci când îmbracă hainele geloziei și ale vrăjmășiei. Definiție Dragostea este imaginație dezlănțuită, este azimă pentru inimile înfometate, este băutura dulce-amară ce potolește arșița sufletelor însetate, este simțământul fierbinte care încălzește inimile aride, este balsamul ce alină durerile și dorurile clocotitoare. Bărbat Bărbatul frumos și fălos Arareori în dragoste e credincios. Probabilitate Din părinți săraci
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
diamante pe prundișul de pe făgaș...Când mă întorc în chilie, nu-mi vine să cred...O zână bună în lipsa mea - a așezat pe un colț al măsuței o cană cu lapte aburind, puțină dulceță de fragi și o bucată de azimă...Privesc în jur să descopăr făptașul, dar ia-l de unde nu-i. Bănuiam însă că aici e mâna bătrânului și că el, în chilioara lui, așteaptă cu răbdare să fiu gata de drum...Abia am terminat de mâncat și aud
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Abia acum am început să cred că bătrânul călugăr nu este deloc străin de câte mi s-au întâmplat... Uite aici ceva de-ale gurii. Astâmpără-ți foamea și pe urmă patul de acolo îi al tău. O bucată de azimă și o strachină cu lapte mi-au alinat foamea. Apoi m-am închinat creștinește și m-am băgat în patul cu așternut aspru. Abia am închis ochii că am și adormit ca un prunc. Un vis a prins a mă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
la burțile noastre. Ce mâncăm la amiază? Odată cu întrebarea, a pornit pe cărarea ce duce spre pădure. Când a dispărut după primul tufan, a strigat: Vezi că ți-am lăsat la mine în chilioară niște lapte și o coajă de azimă. Cred că n-ai să faci mofturi. Nu sunt eu omul care să facă nazuri, părinte - am răspuns eu, pornind spre chilioara-bordei a bătrânului. M-am oprit pentru un timp, să ascult cântecul păsăretului din pădure, care curgea ca o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
întâmpinat cu un aer de bună orânduială. Pe măsuță adăsta o ulcică plină ochi cu lapte, din care încă mai ieșeau aburii îmbietori, străjuită de o strachină plină cu plăcinte poale-n brâu. „Aha! Care va-săzică asta-i coaja de azimă?” m-am gântit eu. „Nu-i rău. Da, da. Nu-i rău deloc.” Era chiar foarte bine dacă stăteam să socotesc starea de sfârșeală în care m am trezit în acea dimineață. Bucuros ca un copil, m-am așezat pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
tare cerul pentru a-l ruga să-i lovească cu ciuma pe acești necredincioși care voiau să combată răul trimis de Dumnezeu. Și nici, dimpotrivă, să fie imitați călugării din Cairo care, în timpul epidemiilor din secolul trecut, dădeau împărtășania ținând azima cu un clește spre a evita contactul cu gurile umede și calde în care putea să zacă microbul. Ciumații persani și călugării păcătuiau în mod egal. Căci pentru cei dintâi, suferința unui copil nu valora nimic, și pentru cei din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
al Bisericii răsăritene. El știa elina veche, latina, ebraica și italiana, Sfânta Scriptură și filosofia, fiind un maestru al retoricii. El a corectat Tomul Dragostei, tipărit în 1698 de Patriarhul Dosithei. A scris: Despre deosebirile dintre cele două Biserici, Despre Azime. Alt învățat care a venit la Cetățuia a fost Ioan Molivdul Comninul din Haraclea. Acesta a fost și profesor fiilor lui Gheorghe Duca. El preda fizica și matematica, a fost printre multele lui specializări și medicul curții. Mai era numit
etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
vândă, să șteargă cu mine pe jos, precum o cârpă) așa cum fac aceștia de douăzecișidoi de ani fără frică de Dumnezeu”. “Țara mea dragă, eu nu sunt perfectă dar te iubesc ca pe o mamă: îți iubesc pletele aurii, ca azima bunicii; ochii tăi negri, supraveghetori, forând în adâncuri; mâinile amândouă care îmbrățișează munții și apele, pădurile și oamenii; degetele picioarelor tale, stâlpi la hotare; pământul, sânii tăi din care curg: laptele și mierea; buzele tale din care izvorăsc cuvintele în
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ciur ciurariu (sitarii * cari îmblă cu ciururi mari din *** în *** ca să ciuruiască grâul proprietarilor mari) cimilitură sau cimulitură cinel, cinel (ciumel, ciumel) cepariu (negustor cu ceapa) cep meliță - a melița melițoi cânepă puzderii câlți câlțos a se gudura gudurătură alivenci azimă (pînea dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]