1,649 matches
-
aplauzele grave. Ci anii curseră sătui de glod. Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii. N’a izbăvit tăria un crîmpei de rod Gemea în jurul doldora de bestii. Cu arcul frînt, tocit, bolnav Astăzi mai urc între zăbrele Și de azur, de vis gîngav Strîng putregai și scrum de stele. Citește mai mult Mărunt și păcătos sub cerTotuși cu râvnă mai visez un pisc.Trufia bleg am pus-o în cuierși umil câte-o șuetă mai isc.Crezui odată în minuni
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
pătulși’nalt sunau aplauzele grave.Ci anii curseră sătui de glod.Arcaș, văzduh s’au poticnit în trestii.N’a izbăvit tăria un crîmpei de rodGemea în jurul doldora de bestii.Cu arcul frînt, tocit, bolnavAstăzi mai urc între zăbreleși de azur, de vis gîngavStrîng putregai și scrum de stele.... V. MOARTEA MARIEI, de Ion Pena , publicat în Ediția nr. 1753 din 19 octombrie 2015. Ce să însemn în gând, în noaptea groasă, Din ceasul rău, din apele tăriei? Întinse moartea mâna
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_pena/canal [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
de o nouă viață. Iată, arzi superb. Să privești departe soarta te-nvață. Nu mai ești ce-ai fost. Pari a fi un altul în ființa ce are și cusururi. Ca un splendid zbor îți e astăzi saltul spre noi azururi. Convins că învingi ai plecat la lupte. De speranțe-n zbor aveai plini toți stupii chiar dacă urcai pe poteci abrupte și urlau lupii Și-ai avut ani buni, care par azi clipe, dar mult mai frumoși decât viața toată care
ÎNTINERIRE de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anatol_covali_1445969735.html [Corola-blog/BlogPost/342964_a_344293]
-
pleoapele închise - trezindu-i din amorțeală, respir adânc clipa aceasta, inimile noastre cu fiecare respirație sunt contopite tot mai mult, până va fi doar una, într-o armonie completă. O ascensiune te cuprinde fără să-ți lase timp, plutire-n azurul mării cerului, prin aburii ceții, o căutare de curenți umezi prin voalurile tale argintii. PUNCTELE DE SUSPENSIE Printre cuvinte și lacrimi atârnate, printre vise și respirații, printre așteptări, șoapte sau regrete, printre jocuri de umbre și suspine adânci, puncte, puncte
CUVÂNTUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/irina_lucia_mihalca_1464507261.html [Corola-blog/BlogPost/380789_a_382118]
-
depline și armonioase ale Prieteniei sacre, unde realul și inteligibilul nu se contrazic, ci se comunică, descoperind legile divine care stau la baza tuturor lucrurilor, stabilind totodată între subiect și obiect natura ordonării și coordonării lor. Astfel, Taina Prieteniei sub azurul ei cosmic devine pururea har și cuminecare. Prietenia hristică este cea mai sublimă binecuvântare pe care ne-o oferă Maica lui Dumnezeu. În Prietenie se contopesc toată puritatea copilului cu bolta tăriei maturității, toată simplitatea Îngerilor cu Cerul desăvârșit al
POEMUL PRIETENIEI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1405556394.html [Corola-blog/BlogPost/349028_a_350357]
-
nou univers, în ochi, să se nască. Să fii creatorul, să scoți din genuni Crâmpeie de viață căzute în haos, Când ani m-au călcat în picioare, nebuni. Suflare de viață să-mi dai și s-aduni Tot cerul de-azur la mine în naos. Când crezi cu tărie, se-ntâmplă minuni! Referință Bibliografică: CÂND CREZI / Silvia Rîșnoveanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Silvia Rîșnoveanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CÂND CREZI de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/silvia_risnoveanu_1465152079.html [Corola-blog/BlogPost/382126_a_383455]
-
glorific. Din tălpi în creștet ne-au fulgerat fiori Și basmul și-a urmat un curs atipic, C-un arsenal de întâmplări prolific, Mustind de farmec, suspansuri și culori. Pluteam fericiți pe înălțimi astrale, Setea de zbor gâlgâind în artere, Azurul îl placam cu albastre dale, Să nu-ți intre vreo aripă-n sandale. Dragostea ne era unica avere Și speram că-i ultima care piere. ZBOR Prin pustiu, tu îmi ești fântână, De-aceea de moarte n-am a mă
CINCI SONETE de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1427283649.html [Corola-blog/BlogPost/341002_a_342331]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1459 din 29 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului iarna Cer dantelat în argint, Fluturi osteniți prin vis, Golf de azur în păduri, Bolta surpată-n abis. Deșert alb imaculat, Cu vivaldiene note, Parcă-i un întreg palat, Ce dansează în gavote. Pe sus albele scântei, Parcă-s lebede ce zboară, Se aude dintr-un stei Viscolul cum ne-nfioară. Ore fine
IARNA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1459 din 29 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1419857877.html [Corola-blog/BlogPost/384574_a_385903]
-
dedicate copiilor sunt plăcute, antrenante, pline de învățăminte, au umor și o gingășie aparte pe care, doar statutul de mamă și de bunică în același timp, îl dau ființelor dragi pentru care autoarea, a migălit cuvinte de aur, înveșmântate în azur, așa cum ochii nepoțelei Sofia-Maria s-au deschis spre viață. Este un debut în Lumea Poeziei Copiilor, pe care îl dorim de bun augur, pe măsura iubirii ei de oameni și, în chip deosebit, de copilași, al căror zâmbet, cucerește Universul
UNIVERSUL COPIILOR. CRONICĂ LA CARTEA VEREI CRĂCIUN ROCHIŢA CU BULINE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 845 din 24 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Universul_copiilor_cronica_l_cezarina_adamescu_1366831927.html [Corola-blog/BlogPost/345975_a_347304]
-
pivnițele reci pe care le-a lăsat drept mărturie ale trecerii umbrei sale peste lucruri și oameni. Câteodată ne îngăduie să ne urcăm pe scara să de matase argintie și luminoasă până când însăși imaginația noastră se topește în oceane de azur. Ca apoi să ne dăm seama că datorită faptului că existăm, timpul a devenit o unitate de măsură prin care ni se măsoară zădărnicia, relativitatea, contingentul, aspirația de a ne înaltă spre transcendent, dincolo de spațiu și de timp. ● Omul modern
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1476369404.html [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
Muguri se dezghioacă) Stăpână pe mijloacele stilistice, poeta va antrena în scrierea sa întregul arsenal simbolistic, căutând orice cale, orice posibilitate de a ajunge la esență. În mintea poetei se întinde o “broderie fină” de gânduri cusute cu “stropi de azur” și “fire visătoare” ce ard pe “pânza vieții”... “în așteptarea clipei viitoare”. Cu “mătănii de rouă” ce-i “licăre-n geană” și sufletul ascuns în “bandajul durerilor oarbe”, aceasta urmează “al destinului drum de lumină” sperând, crezând în acele “punți
NOTE DE LECTOR.VOLUMUL DE POEZIE BRODERIE DE GÂNDURI , AUTOR CURELCIUC BOMBONICA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 590 din 12 august 2012 by http://confluente.ro/Note_de_lectorvolumul_de_poezie_broder_valentina_becart_1344799167.html [Corola-blog/BlogPost/355030_a_356359]
-
în cuminecarea bucuriei și a suferinței Neamului întru taina mărturisirii sale hristice. DRAGOBETELE este tânărul mire împodobit în veșmântul frumuseții, țesut din brocardul Zorilor dimineții în care se îngemănează surâsul de Sus cu vibrația viselor brodate în firele suave de azur. Etimologia cuvântului DRAGOBETE se împletește din petalele de raze ale Dorului surprins în îmbrățișarea de lumină a celui Drag: DRAG - cuvânt protodac, tâlcuit ca; ,, chip frumos”, „chip de lumină'', „plăcut spiritual.” BETEL - termen tot protodac, ce semnifică; „casa lui Dumnezeu
DRAGOBETELE: DORUL DRAGOSTEI ÎN FRUMUSEŢEA DĂRUIRII DACOROMÂNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1153 din 26 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393386698.html [Corola-blog/BlogPost/347657_a_348986]
-
anotimp până nu desveșmântează pădurea și-i alungă orchestra de flaute, până nu învelește câmpia cu pospaiul brumelor, până nu-nvălătucește crestele geruite ale munților, cu umbrele norilor, până nu trage oblonul sub cer, iar apele de jos îi oglindesc azurul tulburat și soarele liliachiu, plătește generos călătoria lui an de an prin timp, cu ofrande în buchete albe, cărămizii, viorii de crizanteme! Înflorirea de toamnă e ca o înserare a anului, când se-aprind lămpile astrale și-n saloane strălucitoare
ROMANŢA, VIS DE VIAŢĂ ESTETIZATĂ, ÎN TOAMNA CRIZANTEMEI TÂRGOVIŞTENE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1414604408.html [Corola-blog/BlogPost/341071_a_342400]
-
infinit, Să te refac din cioburi nesfârșit Și să te cos cu-n fir de iarbă În toamnele ce vin tot mai cu grabă. Aș vrea în maluri să te-adun, În valuri zbuciumul să-ți pun, Să te resfir azurului de mări Și vântului, din cele patru zări. Ferit din ochiul unor curioși, Te caut printre chiparoși, În diminețile de vis, uitate, Printre cearceafuri parfumate. VA VENI UN TIMP Va veni un timp Când noi, Doi porumbei Cu aripi diferite
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Gavril_moisa_femeia_sufletul_gavril_moisa_1390135054.html [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
scamele norilor Pe copii și pe nepoți Îi îmbrățișez pe toți Jinduiesc un dor aprins Ca o lacrimă prelins O veghere - stea nestinsă Și de nimenea atinsă Scut încins și ochi de vultur Poveri, răutăți să scutur Un grăunte de azur Pe întinderile vaste... Poveștile prind contur- Fu biet om și nu mai iaste... George Ncolae Podișor, Rucăr, 29 septembrie 2011. Referință Bibliografică: Rugă ! / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 273, Anul I, 30 septembrie 2011. Drepturi de
RUGĂ ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ruga_.html [Corola-blog/BlogPost/346465_a_347794]
-
Mândru nevoie mare de cei doi copii, împăratul uită de primul său născut și își văzu mai departe de treburile sale ca și când acela nici nu ar fi existat vreodată. În peștera lui, micul prinț, pe care mama lui îl numise Azur, crescu fără alți slujitori decât un bursuc și o cârtiță bătrână, singurele viețuitoare care nu o părăsiseră pe împărăteasă. Cârtița devenise călăuza lui prin galerii iar bursucul îl apăra de pericolele din adâncuri. Învăță să se ascundă de alte viețuitoare
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
nu semăna la înfățișare cu frații lui, nu semăna nici la apucături. Nici nu-i trecea prin minte că primul născut al împăratului tocmai dădea târcoale palatului, trăgând cu urechea ici și colo la zvonurile care circulau printre locuitorii lui. Azur află că frații săi își doreau tronul, că tocmai auziseră că au un frate și că dacă aduceau împăratului dovada că el nu mai trăia, aveau să își împartă împărăția adâncurilor. Nevăzut și neauzit de nimeni, se strecură prin galerii
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
avea culoarea ochilor fiului ei, podeaua de argint pe care curgea râul lucea ca pielea fiului ei iar pereții de aur semănau leit cu părul prințului. În acel moment, biata femeie căzu în genunchi plângând amarnic. - De ce plângi, mamă? Întrebă Azur. - Nu mai știu nici eu! - E așa de frumos aici! Am să înot puțin. Se scufundă în apa curată și se lăsă purtat de curentul cald pe sub pereții strălucitori ai unui labirint de galerii inundate. La tot pasul, râul scânteia
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
scânteia de lumina nestematelor împrăștiate ca un covor multicolor pe fundul lui. Apa îl purtă dintr-o parte în alta mult timp și, tocmai pe când se gândea să se întoarcă, fu împins cu putere în sus și ridicat la suprafață. Azur se trezi într-o lume cu totul nouă, plină de verdeață și de păsări colorate. Ieși din apă, cu privirile furate de lumina uimitoare care domnea peste tot, de căldură și de mirosul amețitor al florilor presărate peste tot. Se
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
vreodată, cel mai roșu păr care putea exista prin adâncurile pământului și cel mai frumos zâmbet care putea exista oriunde. - Ce ești tu? - Sunt o fată, bineînțeles, așa cum tu ești un flăcău. - Eu sunt un prinț, simți nevoia să spună Azur. - Iar eu sunt o prințesă. Tatăl meu e Împăratul Florilor. Numele meu este Garofița. Din acea zi, Azur începu să iasă tot mai des din adâncul pământului. Se întâlnea cu Garofița și se plimbau pe câmpuri, prin păduri și peste
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
exista oriunde. - Ce ești tu? - Sunt o fată, bineînțeles, așa cum tu ești un flăcău. - Eu sunt un prinț, simți nevoia să spună Azur. - Iar eu sunt o prințesă. Tatăl meu e Împăratul Florilor. Numele meu este Garofița. Din acea zi, Azur începu să iasă tot mai des din adâncul pământului. Se întâlnea cu Garofița și se plimbau pe câmpuri, prin păduri și peste tot unde soarele strălucea aducând culoare și bucurie. Iată că într-o zi, Garofița îl așteptă chiar lângă
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
și se plimbau pe câmpuri, prin păduri și peste tot unde soarele strălucea aducând culoare și bucurie. Iată că într-o zi, Garofița îl așteptă chiar lângă râul care ieșea de sub pământ. - Aș vrea să cunosc și eu împărăția ta! Azur se codi o vreme, apoi cedă rugăminților fetei. O duse de-a lungul râului până în peștera minunată în care trăia alături de mama lui. Văzând-o pe fată, împărăteasa se lumină la față. Era atât de asemănătoare cu fiul ei! Ochi
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
Pământului! Le povesti despre boala grea a stăpânului său, despre ura celor doi prinți, despre dorința lor de a stăpâni împărăția adâncurilor și despre pericolul în care se afla nu numai împăratul ci și împărăția și chiar prințul întâi născut. Azur ascultă cu mare atenție tot ce avea de spus oșteanul și hotărî să plece cu el la căpătâiul împăratului. - Poate că e o capcană, sări bursucul, împăratul este cunoscut pentru vicleșugurile lui! - Poate îi pare rău după primul său fiu
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
de spus oșteanul și hotărî să plece cu el la căpătâiul împăratului. - Poate că e o capcană, sări bursucul, împăratul este cunoscut pentru vicleșugurile lui! - Poate îi pare rău după primul său fiu, zise Garofița, care aflase toată povestea de la Azur în timpul plimbărilor lor. - Că e capcană sau nu, zise prințul, eu trebuie să îl văd pe tata măcar și o singură dată. - Vin și eu cu tine, hotărî Garofița. - Și eu, zise împărăteasa. Se pregătiră deci cu toții de drum. În
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]
-
galeria eliberată, lăsându-i în urmă pe cei doi apărători. Nu mai era mult până să ajungă la palat când calea le fu tăiată de cei doi prinți ai adâncurilor. - Deci tu ești Urâtul Pământului! Zise primul apropiindu-se de Azur cu sabia ridicată. Văd că ești o pocitanie, râse, cine te-ar urma pe tine din această împărăție? Întâiul născut al Împăratului Adâncurilor nu așteptă ca fratele său să lovească și, așa cum îl învățase bursucul, se aruncă cu picioarele în
URÂTUL PĂMÂNTULUI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1477299951.html [Corola-blog/BlogPost/371422_a_372751]