2,305 matches
-
de transpoziție în claritățile ideii. Dar stihia istoriei l-a silit a se măsura cu pîclele absurdului totalitar, pe un ,cer potrivnic", trasînd ,contururi abracadabrante", înfricoșătoare. Eul sensibil, febricitant al tînărului autor, atras de observație și analiză, s-a văzut azvîrlit într-un turbion de anomalii al unei epoci triste, de unde turnura frecvent kafkian-orwelliană a discursului său, îmbinarea partiturii analitice cu cea a relevării unor monstruozități masive, care, prin forța lucrurilor, transcend latura ,documentară" a creației, proiectîndu-ne într-o zonă misterioasă
Adevărul unui "fals exercițiu" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11093_a_12418]
-
dura până în anul 2035. Ai erei noastre, desigur. Ni se promit seisme, uragane, tornade, inundații catastrofale, inimaginabile secete făcând turnee prin toate continentele. Când potoapele vor conteni în Guatemala, pale gigantice de vânt se vor abate pe Coasta de Azur, azvârlind peste vilele recent achiziționate de oligarhii ruși autobuzele londoneze cu etaj, sfinxul din Gizeh, piramda lui Keops. O situație în care te poți declara mulțumit că ai murit ieri.
Bătrânul și ploaia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11199_a_12524]
-
de ceea ce amândoi ne închipuim că este, ca un dictat, ca un blestem, fir-ar să fie, nu. în sensul că noi doi am face politică... Dar asta-i situația cosmică. Pur și simplu, mișcarea de învârtire a pământului ne azvârle-n partea ailaltă. Noaptea, pe batardou, ai senzația asta. Știți cum e, zice, când o mașină ia curba, și corpul tău se apleacă în partea opusă virajului... Că și Exupery, culcat pe o dună în Sahara lui, nu știu de ce
Darul turcoaicei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10723_a_12048]
-
cert: daca, din nou, scriitori de o remarcabilă inteligență și rafinată intuiție, precum este și DAN SANDU simt nevoia, din nou, iar și iar, să încifreze (că pe vremurile consi derate, naiv, ca...”definitiv revolute”!), pentru a nu le fi azvârlite cărțile în cel mai groaznic coș “cenzurativ” (“coșul” imperturbabil al UITĂRII/IGNORĂRII DEPLINE, conforme cu...”political correctness”!...și, azi, știm, din “cazul Eminescu”, “cazul Blaga“, “cazul Radu Gyr”, “cazul Dan Botta” etc. etc. cât de îngrozitor de eficiente sunt aceste metode
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
întreagă, prietenii, cariera profesională consolidată, o viață socială pe care, de bine de rău, reușise să o înțeleagă și la ale cărei mecanisme se adaptase, limba în care crescuse și pe care o folosea în relațiile cotidiene, pentru a se azvîrli în plin necunoscut. Pe de o parte, bucuria de a fi scăpat din chingile unui sistem dispus să aneantizeze însăși condiția umană, pe de altă parte, teama de a păși într-un mediu nou, potențial ostil, departe de familie, de
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
confrații condeieri“ etc. - țintele fiind ochite „foc-cu-foc“: Duminica, sunt guguștiucii triști / și stau în plopi ca semne de-ntrebare: / „- De ce-n tribune,-s capete de fotbaliști / iar, în teren, un cap printre picioare ...?“ («Fotbalistică - Lui Fănuș Neagu, autorul cronicii sportive, „Azvârlind cu turturele“, publicată în „Luceafărul“ - București -, nr. 989 / 11 aprilie 1981»); „- C-un deget, ia opt grame la cântar ...!“ / „- Dar numai cu atât, nu ești pierdut... / Expert de ești, constați, la inventar, / de câte ori domnița s-a vândut ...!“ («Tereziile treze - Unei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
teribil de a mea și nu creată de mine, iată cum se cheamă sentimentul meu. Și tu mai spui că sunt ca toți ceilalți? Înseamnă că tu m-ai creat pe mine, ca și pe ei? Atunci de ce nu mă azvârli și-mi acorzi mie atâtea? Nu, nici tu nu m-ai creat pe mine și știi cât de al tău sunt. Întreaga viață am dorit să fiu ca toți Dar veacul, în toată frumusețea ce-i revine E mai puternic
Avanpremieră editorială - Rilke - Țvetaieva - Pasternak - Roman epistolar -1926 by Janina Ianoși () [Corola-journal/Journalistic/10814_a_12139]
-
de ,filosof" era una predilectă... Caragiale, socotește dl Vartic, s-ar întîlni și cu Kierkegaard, mai cu seamă pe latura acestuia ilustrată de Seducător. Ambii aparțin tipului uman pentru care Celălalt reprezintă exclusiv un stimulent care, odată utilizat, poate fi azvîrlit fără cruțare, precum o coajă de lămîie stoarsă. De asemenea în cheie kierkegaardiană, Caragiale pozează în victimă deși alții sînt de facto victimele sale, seducînd face pe Sedusul, cu motivația internă a savurării estetice (cinice!) a realității ca atare, precum și
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
din cer să le prinzi." (Peste vremi, Cătălina). Autoarea interpretează rolul Cătălinei și în alte poeme. Toate se caracterizează printr-un erotism difuz: "Mi-am smuls cum poate n-a făcut nici o vestală/ Impunitatea mantiei de-azur, regală/ Și-am azvârlit-o în oceane de răceală,/ Mai vulnerabilă în forma de-aer, goală." (Semnul focului); Îmi sunt ochii de iad înverzit/ Și mi-e gura de rană pe rai,/ Roșu-mi arde din noapte trezit/ Păr cuminte când tu nu-l
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
Elena, eu, femeea!/ Iubiții mei înfrânți, luptați cu Eea/ Și fiți pe rând Istoria, Eneea,/ Doar să rămână-aceeași Eea, Eea!" Versurile înregistrează frecvent dorința de viață, frenezia, răzvrătirea împotriva existenței livrești: "Rămân pe pământ/ Cu tine alături atâta cât sunt./ Azvârle hârtia s-o mistuie flăcări,/ Eu nu mai mă-ntorc/ În portretul-cuvânt!" (Portretul-cuvânt). Totuși, ceea ce învinge de obicei este preferința pentru jocurile de transparențe și abstracții - ca în poezia lui Nichita Stănescu: "Curge polenul florilor visate,/ Cu limbă înghețată de
A fost o data o poeta by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/10153_a_11478]
-
accentuează detașarea sa de mundan, năzuința sa spre redempțiune. Religiosul e opus vitalistului, cel dintîi fiind "umil", "mai sigur", deoarece e vrednic a lăsa totul "în grija puterii oculte ocrotitoare", pe cînd ultimul se consumă într-o agitație vană, "se azvîrle", "se împrăștie în viață", evitînd "enigma" și, implicit, evitîndu-se pe sine însuși. Evident, stima scriitorului merge către sfînt și nu către geniu. în timp ce un geniu precum V. Hugo, căruia îi dedică în junețe o fugoasă biografie, n-ar fi decît
Eugen Ionescu pe via religiosa by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10198_a_11523]
-
să înnebunim de entuziasm când oratorii Ťprogresiștiť pronunță numele lui Stalin!" Galaction constată încă o dată că regimul comunist e unul criminal, dedându-se la acțiuni care să înspăimânte lumea, ca în cazul foștilor moșieri (pe atunci numiți așa în derâdere), azvârliți din casele lor, în martie 1949, în toiul nopții, numai cu ce aveau pe ei și trimiși în domiciliu obligatoriu, dacă nu la Canal. Autorul Jurnalului descifrează, poate ca puțini alții așa devreme, ce mare ipocrizie se ascundea în spatele așa-
între amăgire și dezamăgire by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10216_a_11541]
-
că era vorba de o cerere oarecare, la început Răutu o copleșise cu laude. Dar când auzise despre ce era vorba, ochii i se transformaseră... în două bucăți de gheață, - cuvintele ei. (Piatra,... cine are de gând cumva s-o azvârle, o dată, e bine în primul rând să se gândească, întâi, la sine, și... tot bine). Prin Doinaș, aveam să-l cunosc pe Negoițescu. Am arătat cum, înî memoriile apărute. Repet, fiind vorba de doi scriitori atât de importanți... Știți, prin
De Dincolo by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10825_a_12150]
-
să vorbească, dincolo de cuvinte. Care poartă vina nerostită. Sau povara izolării. Atenția coregrafului Florin Fieroiu la fiecare gest, la fiecare mișcare, la formele trupului mi se pare că dezvoltă un limbaj secund cu un impact formidabil. Finalul spectacolului m-a azvîrlit într-un prezent care tîrăște tinichelele trecutului. Cei trei anchetatori sînt bine mersi, au grade, nu au fost judecați, condamnați, conștiințele lor sînt curate, împăcate. Ei nu se simt vinovați și nimeni nu le-a pus acest verdict în vreun
Elevul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3058_a_4383]
-
care se frânge, și de aceea Îl regăsim În componența unor cuvinte legate de temă: a rupe, a pârâi, a frânge, ram, rău, răscoală, răspăr, etc. Zborul unui obiect mai greu prin aer reprodus de onomatopeea zbrr a creat cuvintele: azvârli, zgomot, strigăt, zbiarăt, bărzăune, etc. Sunetul apei curgătoare, ru sau ra a creat cuvintele râu, pârâu, Argeș, Arda, Dunăre, ro forma cuvîntului rîu pe care o găsim În Iliada, care a evoluat În aromânescul aro sau saro, rumân sau român
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
atrăgătoare, misterioase, care aveau cunoștință de geometrie și matematică și care se roteau potrivit învățăturii pe care o dobândiseră.”), iar italianul sfârșește prin a deveni mai-marele astrologilor, trăind de bunăvoie - dar fără a trece la islam - pe meleagurile unde îl azvârlise soarta. Amândoi își rememorează tinerețea, visele, își mărturisesc faptele rele, trec printr-o epidemie de ciumă și momente-limită, din ce în ce mai convinși „că, de fapt, toate viețile se aseamănă” și că „a scotoci după povești” e singurul lucru care se poate face
Noi traduceri din Orhan Pamuk by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4102_a_5427]
-
mai târziu, acum un an, am văzut în superba revistă Lettre internationale (ediția de toamnă-iarnă 2005, la ancheta ,Cărțile tinereții mele") o fotografie care m-a curentat amintindu-mi zguduiala pe care o gustasem în copilărie când curentul electric mă azvârlise de pe o masă. Am văzut fotografia fraților serafimi: Lucian Raicu, critic literar și Virgil Duda, romancier, la Bârlad, în 1942. Aveam ochii înecați de lacrimi, 1942 era chiar anul înfiorător în care mă născusem, un an negru în tenebrele Europei
Frații serafimi by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Imaginative/10018_a_11343]
-
sau la nimburi de fân o dogoare de pâine o mireasmă amarului le aruncă sfidarea de tot suverană acoperă-mă cu inima ta, soarele mă scrutează profund în larga, sălbatica rană în alergarea tălpilor de argint peceți rupând cu ardoare azvârle-ți lanțurile - adolescentule - zic ca într-o doară morișca vorbelor macină macină-ntruna strepezite sunete clarul de lună zarea amară stop. flori uscate nicicând nu-ți vor atinge cununa trup și ce flacără, spuză pe limbă. creierul - evanescență la infinit
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
pregătit din vreme această explozie și de atunci, cum se zice în atletism, a păstrat un tempo susținut. Atît de susținut, încît a început să alerge cot la cot cu facilitatea, vădită în șirul de apropouri - cît jucăuș-transparente, cît echivoc-alegorice - azvîrlite către un prezent mai mult decît imperfect. Verva spornică și densitatea viabilă merg și nu merg mînă în mînă". Un singur călător pe acest vas îl emoționează: Ion Omescu, citit/evocat printr-un filtru pe unde curge un secret fluid
Hermes și istoria literaturii by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/10089_a_11414]
-
nevăzute îți vezi în vis părinții și te urlă Mireasma cimitirului amară Bătrânul /mod pe scară se omoară Să pună-în lanțuri semețita turlă Și clopotele care-o strămutară Mai sus pe Ceruri. Maica jos la gârlă Secară spală pleava o azvârlă Vorbirii apei. Pietrele de moară Cu timp și fără timp plinesc sudoare. Unde-înnoptezi? La nunta de la Cana Din Galileea Pânea ta și Vinul Sunt la pământ. Degeaba cerți asinul Și hățul. îi îndeamnă neprihana Spre crucile naintemergătoare. Mirungere între profan
Horia Zilieru by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/10638_a_11963]
-
uriașe a urcat și nimeni n-a mișcat s-o ajute. Ea nici măcar nu icnea, le trăgea pe scară fără să gâfâie. Și le urca în trei timpi, ridică, așează pe cap, cu o mișcare elastică, fermă și grațioasă le azvârlea în plasă. Și-a plătit biletul în tren - genial, o să mă tot mir de acum înainte - cum adică se poate plăti biletul în tren fără amendă, nu tu explicație, dom^ conductor să vedeți, n-am avut timp, aș! nu te
Fata de la Triest by Maya Belciu () [Corola-journal/Imaginative/10623_a_11948]
-
poate? Mergi fără opriri pe ultima pistă ce nu se-abate. Nu te uiți la ce rămâne în urmă ar fi mult prea grea coborârea-abruptă. De când ai intrat resemnat în turmă pierzi orice luptă. Și totuși visezi, mai aduni speranțe azvârlite-n jur. Stai și mai speri încă să găsești cândva câteva nuanțe și-n bezna-adâncă. Ochii osteniți se-mpânzesc de ceață, nu mai vezi în jur codrii și izvoare, care în trecut fremătau de-o viață clocotitoare. Și aștepți. Nu
AŞTEPTÂND de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384711_a_386040]
-
în cuvinte și fraze viața aidoma unui fluviu mâlos și mănos, dar se și întreba dacă ar putea oamenii să vadă fluviul în curgerea lui majestuoasă și trândavă și neîntreruptă, sau oamenii, sărmanii, nu pot vedea decât bâldâbâcul unei pietre azvârlite în apă și orice alta ar atrage luarea aminte și orice e bătător la ochi, clipa cea îmbuibată de mreaja bucuriei și a desfătului, sau clipa cea triumfătoare, când pescarul scoate mreana din val, sau clipa înălțării, când bătrânul cârmaci
Dan Perșa - Ștefan () [Corola-journal/Imaginative/13307_a_14632]
-
din lemn, nu sare departe de trunchi. Însă „așchia” era dorită de părinți în halatul alb de medic. Dar n-a fost să fie. A dat la Politehnică și și-a încurcat mustățile în tot soiul de formule chimice. Apoi azvârli cât colo tabelul lui Mendeleev, doar pentru că nu uitase de prima dragoste: lemnul. Tot un chimist, robit de vraja artei, cunoscutul pictor Ciprian Radovan, i-a fost îndrumător la început de drum, apoi l-a călăuzit prestigiosul critic de artă
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
Martorii scenei, dominată atunci de prințul Iusupov, asasinul lui Rasputin, decedat în deceniul al 6-lea al secolului trecut, la o vârstă venerabilă, și câțiva tineri ofițeri, vorbesc despre revenirea la viață a misteriosului călugăr, după ce, împușcat și otrăvit, fusese azvârlit în- tr-un puț. Adevăr sau fabulații, parapsihologii timișoreni îi atribuie lui Rasputin până acum nemaiîntâlnite puteri paranormale, dobândite se pare prin exerciții de tip yoga, destinate în primul rând supraviețuirii în mediul ostil de la curtea imperială. Chiar și rezistența la
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]