1,423 matches
-
XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române. În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească. Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
XVIII-lea majoritatea locuitorilor Olteniei își câștigau existența din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române.În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească.Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
din cultura pământului și din creșterea animalelor, cele două ramuri fundamentale ale economiei medievale a țărilor române.În cadrul dezvoltării schimburilor comerciale din Țara Românească un rol important l-au jucat târgurile și bâlciurile înființate în orașe și sate. Târgurile și bâlciurile au cunoscut o creștere numerică începând din secolul al XVIII-lea, ca urmare a intensificării relațiilor economice din societatea românească.Aruncând o privire asupra comerțului din Oltenia, ca provincie istorică a Țării Românești, constatăm că resursele agricole au constituit o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
o familie de rațe sălbatice - și clocesc ouăle în fiecare an și apoi își plimbă ... XIV. FANTOMELE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Fantomele Tata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
scap de dădăcelile și de cearta mamei și că o să pot să fac ce vreau eu. Să pot face ce mă taie capul, vă dați seama ce ... Citește mai mult FantomeleTata și mama se sculară de noapte să plece la bâlci la Alimpești. Ca să te duci și să vii de acolo-ți trebuia cam o zi de vară până-n seară. Vroiau să cumpere o vacă bună de muncă și de lapte. A noastră cam îmbătrânise și vroiau s-o schimbe. Așă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Articolele Autorului Anii mei ca merele toamnei trec Cu dragostea, cu tristețea, cu bucuria; Peste calendar, peste zile m-aplec Și-mi plac colindele și Sântamaria. Visez ades la biserica din copilărie, Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod; La bâlciuri o fată, o menajerie Și eu evoluând, între ele, Irod. Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire. Blândul Isus între copii, sunătoare În frunza de plopi - aninată vuire. Anii mei, lunile și zilele mele, Frați și surori
ANII MEI de ION PENA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/370165_a_371494]
-
august 2015. Anii mei ca merele toamnei trec Cu dragostea, cu tristețea, cu bucuria; Peste calendar, peste zile m-aplec Și-mi plac colindele și Sântamaria. Visez ades la biserica din copilărie, Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod; La bâlciuri o fată, o menajerie Și eu evoluând, între ele, Irod. Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire. Blândul Isus între copii, sunătoare În frunza de plopi - aninată vuire. Anii mei, lunile și zilele mele, Frați și surori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
27 noiembrie 1937 Citește mai mult Anii mei ca merele toamnei trecCu dragostea, cu tristețea, cu bucuria;Peste calendar, peste zile m-aplecși-mi plac colindele și Sântamaria.Visez ades la biserica din copilărie,Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod;La bâlciuri o fată, o menajerieși eu evoluând, între ele, Irod.Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire.Blândul Isus între copii, sunătoareîn frunza de plopi - aninată vuire.Anii mei, lunile și zilele mele,Frați și surori cu viața
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370178_a_371507]
-
ANII MEI Anii mei ca merele toamnei trec Cu dragostea, cu tristețea, cu bucuria; Peste calendar, peste zile m-aplec Și-mi plac colindele și Sântamaria. Visez ades la biserica din copilărie, Bătrână, cu denie, cu joc, cu prohod; La bâlciuri o fată, o menajerie Și eu evoluând, între ele, Irod. Drumuri în apă, berzele călătoare, Feerie de primăveri și uimire. Blândul Isus între copii, sunătoare În frunza de plopi - aninată vuire. Anii mei, lunile și zilele mele, Frați și surori
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
subțiri și albe din când în când vin fluturi în picaj singurătatea e rea și zgârie sub tâmplă când se lasă întunericul mă întrebi dacă aș putea să îmblânzesc moartea să o mângâi pe creștet sau s-o dau la bâlci în comedii - îți mai aduci aminte cum îți împăturai tu iubirile cu morțile de-a valma? mereu îți încolțesc drumuri sub talpi drumuri de care nu ai nevoie pe suflet îți cresc regrete multicolore și mucegai pe la colțuri ești prima
LASĂ DRUMURILE SĂ FUGĂ de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353489_a_354818]
-
toată lumea se sărbătorește la fel... Vorba aceea „Câte bordeie atâtea obiceie!". Prin Peninsula Iberică, Crăciunul a rămas destul de tradițional dacă îl privești din punct de vedere religios, dar și aici fenomenul comercial sufocă deseori tradiția transformând-o totul într-un bâlci deseori de prost gust. Exemple? Sunt multe! Magazinele se împodobesc cu beteala și reclame încă din noiembrie... Colindele de Crăciun se cântă peste tot, cu multe săptămâni înainte. De fapt nu sunt colinde, ci cântece de sezon! Brazii încărcați cu
TELEGRAMĂ DE LA MADRID (2) – FELIZ NAVIDAD de CAMELIA STOIAN în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354464_a_355793]
-
Elena să poată răspunde sau ca eu și Maria să râdem de umorul celei mai înțelepte dintre noi, Marcel păși pe pedala de accelerație încet, iar roțile începură să se rotească, drumul spre Iași începând. Dar ăsta era doar începutul bâlciului, iar tarabele abia se deschiseră. Referință Bibliografică: Scriitorii mediocri față de viața de celebritate / Emanuel Enache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1863, Anul VI, 06 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emanuel Enache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SCRIITORII MEDIOCRI FAȚĂ DE VIAȚA DE CELEBRITATE de EMANUEL ENACHE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353924_a_355253]
-
sfidător. Știe regulile și le calcă cu voluptate. Îl caută pe omul cuvincios să-l calce pe bătături. Trăiește din spectacol. Din încontrări publice. Pentru el, unul ca mine nu este strident. Viața mea ordonată e incoloră. Nu am gustul bîlciului. Mitocanul trage din fire tot ce strică rânduiala. E deviant. N-are manere. Perechea lui, țoapa este informată în general de pe internet, știe tot, cunoaște tot cu privire la locul de derulare, de pildă, a unei ceremonii religioase, starea vremii sau costul
VĂ IMPLOR,TĂCEŢI MAI TARE! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353114_a_354443]
-
îmblânzească betoanele cenușii moștenite. Tot mai goale! Unde-i dl Zisu, de la care tata nu pleca fără un material de rochie. „Luați, părinte, că o să-i placă doamnei!” De fiecare dată avea dreptate, bonomul Zisu din Crucea Gării! Unde-i bâlciul de odinioară? Cu noaptea misterelor! De săltam dealul Chițocului dintr-o suflare. Cu prietenii mei de odinioară. Mulți și în ziua de azi!... Să-ajungem la iujuri, la panaramele cu fel de fel de numere nemaivăzute, nemaiauzite! Azi rulează pe toate
TABLETA DE WEEKEND (59): ŞI CU SERGENTUL ZECE ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353673_a_355002]
-
p. 344. 48V. Sficlea “O hartă de valoare deosebită a Țării Românești din anul 1831, în “Natura”, an XX, nr. 3/1968, p. 20. Tot în aceeași lucrare (la pag. 195-196) Pleșoianu redă și o listă a celor mai importante bâlciuri din Țara Românească (Ibidem, p. 26). 49Ibidem, p. 21. 50Ibidem, p. 22-23. 51Se crede că detaliile de relief au fost reprezentate după harta lui F. Fried - “Carte de la Moldavia, Valahie...” din 1828 (Ibidem, p. 124). 52Ibidem. 53Ibidem, p. 26. 54N
DR. MITE MĂNEANU. DESPRE NEAMUL PLEŞOIENILOR.GRIGORE PLEŞOIANU – UN OM AL EPOCII MODERNE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1029 din 25 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347188_a_348517]
-
să mă iubească luna când eu cioplitor cu dalta am stârnit deja furtuna. am trecut printr-un trecut netrăit, am fost un aventurier poetoman m-am întors din aventură rănit, ieșit dintr-o clinică mai uman. împins din caruselul de bâlci, am căzut în noroaie pe brânci, toate umbrele lumii după mine se țin și eu fug de destin cu tălpile goale de beduin, ascult deghizat violoncelul amurgului, mă doare doina din coaste și zborul murgului, mă dor încheieturile din apele
AVENTURA UNUI POETOMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357788_a_359117]
-
și accept că așa gândeam, acționam atunci. Cel de astăzi nu mai este cel de ieri. Am crescut și mă accept, mă iert. Dacă Iisus Hristos mă iartă, am nevoie să mă iert și eu! Chipul meu nu este un bâlci. Pot părea bufon în ochii unora, însă învăț și înțeleg că suntem diferiți. Nervii consumă mai multă energie decât un zâmbet. Studiile psihoterapeuților spun că un copil până în 6 ani râde și de 200-300 de ori pe zi, pe când un
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BÂLCIUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
Acasa > Strofe > Ritmuri > BÂLCIUL Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 558 din 11 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Dau roată pescărușii Rostogoliți prin aer În iarmaroc intrușii Adeseori se-ncaier' Un bâlci la cari, ehei Mergeam și eu, copil Prin anii blonzi ai mei În mai sau în april Semințe și sugiuc Batiste, pleduri, pături Păpuși de cauciuc Și cozi de lemn la mături Fitile, gaz de lampă Cârlige pentru rufe Cu
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
ia de chilipir La gură cască, banul De cald a prins să fiarbă Și vânzoleala în vrăbii La circ, femei cu barbă Și-nghițitori de săbii Își răspândesc scorușii Aromele prin aer În iarmaroc intrușii, Mai pungășesc vreun fraier Referință Bibliografică: Bâlciul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 558, Anul II, 11 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
BÂLCIUL de ION UNTARU în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358199_a_359528]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > AMĂGIȚI CU ACADELE Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 541 din 24 iunie 2012 Toate Articolele Autorului Ce țară, ce pui de năpârci!, Ne vând bilete scump, la bâlci, Iar noi flămânzi și prea nătângi Suntem atât de largi la pungi... Ne dăm ultima lețcaie Pe un spectacol gratuit Și în stropii reci de ploaie Ne punem și pe dănțuit. Muzica ne saltă-n stele, Uităm cât suntem de
AMĂGIŢI CU ACADELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357652_a_358981]
-
Și în stropii reci de ploaie Ne punem și pe dănțuit. Muzica ne saltă-n stele, Uităm cât suntem de săraci; Amăgiți cu acadele, Mușcăm din găuri de colaci... Ce țară, ce pui de năpârci!, Ne vând bilete, scump, la bâlci, Dar unde dracu’ să te duci, Că prea suntem legați de pungi... Referință Bibliografică: Amăgiți cu acadele / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 541, Anul II, 24 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Safir : Toate Drepturile
AMĂGIŢI CU ACADELE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357652_a_358981]
-
Iată aflăm despre statuia de pe scările Muzeului de Istorie: Împăratul Traian gol pușcă, și câinele cu apendice, a sculptorului Vasile Gorduz, deținătorul atâtor premii pe timpul vieții. Mulți se întreabă dacă este modernism sau obscenitate. În loc să fie amplasată undeva într-un bâlci, ea a fost amplasată în plin centrul orașului București. Va fi admirată? Cred, mai curând, că oamenii vor spune că este artă de prost gust - kitsch. Dar câți bani s-au investit pentru transpunerea în bronz a monumentului kitsch? Cu
CABOTINUL ŞI MÂRLANUL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358579_a_359908]
-
fost, s-a văzut. Un mare fâsssssss! Finala din Parlament a ținut pe jar opinia publică. Opinia publică!? Televiziunile, gazetele, radiourile..., câinii de pază ai democrației, au creat un adevărat show. Mentalistul din copilăria mea, când mă ducea tata la bâlci, la Panarama mare, urma a fi reinventat abia peste două săptămâni. Așa că alba-neagra tradițională a reținut atenția românilor și chiar a maselor din U.E.! Marele Licurici a asistat pasiv! Am înțeles că pe parcursul jocului au dispărut trei bile albe și
TABLETA DE WEEKEND (3): FOTBAL ŞI POLITICĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358683_a_360012]