552 matches
-
După cum anticipam, împrejurările existențiale invocate aici, aluziv, se pot reconstitui, în parte, cu ajutorul însemnărilor din "agende", migălos contextualizate de către realizatorii ediției. Astfel, Gabriela Omăt atrăgea atenția asupra cauzelor de ordin sufletesc care l-au îndemnat pe Lovinescu să-și părăsească "bârlogul" și să călătorească din nou, după aproape trei decenii, în Italia, pe urmele unor presupuse amoruri de tinerețe. Observația are oarecare îndreptățire, dacă ținem cont de natura sedentară a criticului, greu de urnit de la masa de lucru fără un motiv
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dansat, numai valsuri și tangouri celebre, până la închidere, la orele douăzeci și patru. Semănau cu doi însurăței veseli și bine dispuși ce târau după ei un răstignit. Răstignitul eram eu. La întoarcere, după masa de la restaurant, în toiul nopții, în drum spre bârlogul nostru, în timp ce eu, dus cu sorcova, îi priveam, iar bucureștenii dormeau neîntorși, ei dansau de mama focului pe mijlocul trotuarului până li s-au făcut din nou foame. Ar fi mâncat și ceapă cu măliguță rece, dar de unde să le
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
recunosc că nici nevasta mea nu ar semna așa o hârțoagă. M-ar trimite imediat să rânesc bălegarul din grajd. În aceste condiții, soții Bidaru considerau că ar fi mai normal și mai eficient să petreacă toate aceste sărbători în bârlogul lor. Dacă Nașterea au petrecut-o împreună cu alte două familii cam de aceeași vârstă cu soții Bidaru, acum, aveau ocazia, pentru prima oară în cei patruzeci și cinci de ani de căsătorie, să serbeze revelionul în fața micului ecran, numai ei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
tăcere. Siona Bidaru, cu ochii pe jumătate închiși, începu să caște, semn că oboseala nu iartă. Mă mai gândeam, continuă ea la cei de vârsta noastră. Au rămas foarte puțini. Majoritatea, indiferent de anotimp, hibernează, după cum se știe sigur, în bârlogul pe care și l-au durat sau în jurul acestuia. Venind dinspre piață, m-am întâlnit cu vreo doi din generația noastră, a septuagenarilor. Sunt bucuroși când se întâlnesc cu cineva. Au ocazia să se odihnească și să-și tragă puțin
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Esop (de fapt, o ediție din Esop) care ascultase în liniște argumentele și contra argumentele: întrebarea ce se naște e următoarea: care din cele două e mai nobilă: ființa care lenevind cu privirea holbată împrejur la două degete doar de bârlog încrezută și fudulă, nutrindu-se și crescând dintr-ale sale, preface totul în excremente și venin, dând naștere doar la otravă pentru muște și la pânză din bale; ori cea care cuprinzând cercetătoare zările, prin grijă multă, judecată sigură și
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
papagal (2); pază (2); păsări (2); pustiu (2); relaxare (2); speranță (2); țară (2); țărănească (2); țigani (2); unchiul Tom (2); vară (2); adăpostire; afară; ajută; albastră; amintiri din vie; animal; antic; apă; arhaism; ascunzătoare; de aur; avere; baci; bine; bîrlog; bojdeucă; bol; bomboane; bordel; boschetari; bunic; bunica; bunici; cafenie; caiet; capre; cară; caraghioasă; casă bătrînească; casă de lemn; casă de vacanță; casă de stuf; căldare; cămăruță; cămin; cătun; ciobani; ciori; de cîine; clădire; coboară; colină; colivă; copii; copilăria mea; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); durere (2); fîntînă (2); greutate (2); hop (2); inevitabil (2); înfricoșător (2); neagră (2); necaz (2); nesimțire (2); nisip (2); noroi (2); obstacol (2); puț (2); săpat (2); stradă (2); șosea (2); afară; afundă; afundătură; amintiri; fii atent; băutură; bîrlog; cadavru; cade în canal; canalizare; caută; cîine; claustrofobie; comună; deal; denivelare; dificultate; drumuri; drumuri România; dușman; eșec; fată; final; frig; fără fund; fundație; furnici; gaură mare; gaură neagră; gel; ghinion; greșeală; grijă; ai grijă; groapă; iad; impediment; inaccesibilitate; izvor; înșela
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de nimic! Ilie: Ba da! Și o să-ți demonstrez chiar acum, pe loc! (apucă lucrurile, vrea să le repună la locul lor, încearcă, dar se încurcă și atunci le aruncă, la nimereală) N-are importanță! Totu-i să-i stric bîrlogul! Să fie colțul liber ca înainte! (continuă să trîntească și să arunce lucrurile) Așa, ca să știi că eu hotărăsc în casa asta. Mina: (impasibilă, așa cum a privit toată scena) Dragul meu, acum înțeleg marea ta greșeală. Ilie: Ce greșeală? Ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
-nflori/ și iat-o crește fără încetare" ("Floarea neagră"). Poetul nu abdică niciodată de la tonul grav, gama majoră a inspirației sale căutând universul propice creației. Ca și Lucian Blaga, el caută în acest sens satul și casa părintească. "Acasă-așadar în bârlog, la străvechiul jug înstrăinat/ vechile straie de rob pe câmpia putredă de oseminte" ("Întoarcerea poetului"). Se va defini și în raport cu generația menită să desțelenească pământul bătrân, o generație solidară la bine și la rău, cu un puternic spirit de sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
-i în țarcalan, are să fie vreme rea. Cînd se văd trei sori pe cer, are să fie vreme rea. Cînd trec cioarele în stoluri mari, fac a vreme rea. Cînd zburdă vitele. Cînd porcul duce paie-n gură și-și face bîrlog, vestește vreme rea. Cînd muștile pișcă rău e semn de vijelie. Cînd huiește pădurea. Cînd te mănîncă urechile e a vreme rea. Cînd fug negure în sus. Cînd e ceață mare pe păduri. Cînd arde fundul ceaunului, va vremui. Se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
blăni negre, va urma curînd primăvara; dacă au blăni albe, apoi va fi încă iarnă. Poporul ține cîntecul gaiței de semn că primăvara va fi frumoasă și nu vor urma furtune cu ningău. Se crede că dacă-și strică ursul bîrlogul său în ziua de întîmpinarea Domnului, cu toate că afară e frig, primăvara este aproape dacă iese el în acea zi afară; însă dacă intră din nou în bîrlog, cu toate că afară este frumos, va fi încă iarnă. Cînd fulgeră și tună mult
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu vor urma furtune cu ningău. Se crede că dacă-și strică ursul bîrlogul său în ziua de întîmpinarea Domnului, cu toate că afară e frig, primăvara este aproape dacă iese el în acea zi afară; însă dacă intră din nou în bîrlog, cu toate că afară este frumos, va fi încă iarnă. Cînd fulgeră și tună mult în luna iunie, atunci vara are să fie nouroasă. Cînd primăvara vor înflori porumbeii vrăjmaș e semn că anul acela are să fie zlotos. Dacă înfloresc trandafirii pe la Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mai jos acest document. La clasele I-VI Învățătorul sau dirigintele, iar la clasele VII-XI unul dintre elevi, va arăta dubla semnificație a acestei zile: a. Ea este ziua, În care, acum patru ani, fiara fascistă a fost sfărîmată În bîrlogul ei de la Berlin de glorioasele armate ale Uniunii Sovietice, conduse de genialul strateg și marele Învățător al omenirii muncitoare, İosif Visarionovici Stalin. Datorită acestei victorii și a uriașelor acțiuni de luptă eroică ale Armatei Sovietice și țara noastră a putut
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Béarn, pe lângă valea Aspe. "Lou pedescaou" (descălțatul, așa este numit aici) nu s-a arătat. Prea rar ca să poată fi zărit, din prea multă teamă de om, are lucruri mai bune de făcut decât să vină la noi; în adâncul bârlogului său, cred că se gândește deja la afinele care acușica se coc. Am încercat pur și simplu să văd muntele așa cum îl vede ursul, ceea este deja un pas înainte. Am văzut cirezile de vaci și turmele de oi care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
din 1672-1676 și menționând pe scurt trecerea imperialilor în căutarea frumoasei prințese Natalia ăevenimente la care scriitorul susține că ar fi fost el însuși martor). Această prezentare îl determină pe narator să concluzioneze că „humuleștenii nu-s trăiți ca în bârlogul ursului-. Acest argument servește drept introducere la următoara perioadă din viața lui Nică: revenirea la școală, de această dată o nou-creată instituție, înființată din ordinul Domnului Moldovei Grigore Alexandru Ghica și condusă de teologul Isaia „Popa DuhuTeodorescu. Urmează o descriere
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
martirizării, va reuși în cele din urmă să obțină reparația demnității călcate în picioare: își va ucide călăul cu o pereche de foarfeci, în timp ce acesta tocmai ejacula. Soția medicului a reușit să-și depășească frica, ucigând o hienă chiar în bârlogul ei, și era gata să ucidă din nou dacă era nevoie. Oricum, preluase puterea asupra celor care, puși să trăiască în infern, îl transformaseră în infernul infernului. Ea îi va elibera din infern pe toți orbii, provocând un incendiu, pentru
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
înaintea Însemnărilor, subterana este descrisă în coordonatele ei principale : „În general, el (visătorul - n.n.) se aciuiază undeva, într‑un ungher izolat, de parcă s‑ar ascunde acolo și de lumina zilei, iar o dată instalat astfel, e tot așa de nedezlipit de bîrlogul său ca și un melc sau semănînd cel puțin în această privință cu acel interesant soi de vietate care este și făptură, și casă la un loc, și care se numește broască țestoasă“1. Repetăm, între ceea ce întîmplă și se
[Corola-publishinghouse/Science/2014_a_3339]
-
menită să ascundă, să izoleze, în contrast absolut cu vastitatea ideii: „În general, el se aciuiază undeva, într‑un ungher izolat, de parcă s‑ar ascunde acolo și de lumina zilei, iar o dată instalat astfel, e tot așa de nedezlipit de bîrlogul său ca și un melc sau semănînd cel puțin în această privință cu acel interesant soi de vietate care este și făptură, și casă la un loc, și care se numește broască‑țestoasă“. Sîntem mult mai aproape de Omul din subterană
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
Oltului, în județul Vâlcea, sejurul refugiaților nu a fost prea lung deoarece 24 dintre ei au șters-o de sub nasul rușilor și al jandarmilor români într-o direcție total necunoscută autorităților locale: Petiuc Constantin, Taranovscaia Alexandra, Sidolevschi Nicolae, Boca Gheorghe, Bârlog Ion, soții Constantin și Ecaterina Popovici, Chițu N. Anton, Ciurcă Ion, precum și alți Ioni, Vasili, Gheorghi, Constantini de cea mai pură și mai curat ca lacrima origine...rusă-sovietică! Nici la Mehedinți „colectarea” repatriaților nu avusese succesul scontat de vreme ce 37 dintre
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și instabil al visului, unde se adună și se susțin oamenii Complotului, se află Regatul adevărat al acestuia. Într-adevăr, nu în zadar romanul abatelui Desportes se încheie așa cum ar trebui să se încheie orice vrăjitorie: prin foc. Incendiul distruge bîrlogul ticălosului și permite satului, devenit liber, să-și regăsească armonia pierdută. Cum tot prin foc piere, în Evreul rătăcitor al lui Eugène Sue, necinstitul abate Rodin, agent executor al uneltirilor celor mai atroce ale Organizației iezuite. Victimă a propriilor mașinațiuni
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
din suprafața totală. Fiecare familie își are aici casa sa, chiar și cele mai sărace. Face excepție o adunătură de cerșetori, de țigani leneși, o seminție care se refugiază de-a valma în pivnițe abandonate, în cocioabe infecte, imunde, în bârloguri periculoase, în care poliția nu pătrunde decât pentru a căuta răufăcătorii. Bisericile și mănăstirile se numără cu sutele, toate fiind înconjurate de terenuri vaste și de cimitire. Aici coliba se învecinează cu palatul nume prea pretențios, poate, de vreme ce locuințele cele
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
întunecoasele lor cupole, dominate la rândul lor de imensele blocuri îngrămădite pe vârful înzăpezit al munților. Din loc în loc se găsesc bănci, pavilioane, vile, chioșcuri cu forme elegante și variate; peșteri adânci unde tradiției locale îi place să recunoască foste bârloguri ale hoților; peste tot se află balustrade ce îi țin pe cei ce se plimbă suspendați fără primejdie deasupra prăpăstiilor larg căscate; în fund, Cerna care sare ca o nebună din stâncă în stâncă, formând când cascade cu valuri argintii
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să-i simtă îmbrățișarea și să asculte vocea plină de poveste a bunicului. Urcase la jumătatea dealului care ducea spre cimitir însă se opri, trebuia să facă la stânga spre casa plină de farmec. - Uite-l, mă, a ieșit ursul din bârlog!! - Haida noi să-l dăm la loc. Nu a mai auzit râsul celorlalți, porni la fugă. Se va duce pe drumul mare spre casa bunicilor. Fugea cu ochii întredeschiși și visa cu ochii deschiși la focul din vatră. Nu vedea
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
sta în fața „unui cofăel de vin vorbit” - vorba „boltagiilor”. Aha! Ți-a și zburat gândul la Bolta Rece. Mai bine ascultă câteva vorbe care ne vor lămuri cum arăta Bolta Rece în vremea Junimii... În fundul crâșmei se afla așa numitul „bârlog al junimiștilor”, cu „două mese lungi făcute dintr-un stejar bătrân, crescut în vestita cetate a Neamțului, lucrate de Torcălău, un prieten de copilărie al lui Creangă. Scaunele erau făcute dintr-un nuc dăruit de Rivalet, din grădina lui,... Două
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
Rar ți s-a întîmplat să te arăți într-un loc unde s-au adunat mai mulți autori și să nu trebuiască să suporți aluzii pline de răutate, ironii, câteodată mitocănii directe, lipsite de orice echivoc. Te-ntorci întotdeauna în bârlogul tău obidit, îndurerat, dat peste cap pentru zile-ntregi. La-nceput te-ntrebai cu ce-ai greșit față de acei oameni, încercai să fii prietenos față de ei, să le convertești ostilitatea măcar în ceva asemănător indiferenței. Apoi ți-ai dat seama
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]