439 matches
-
de la Seaca și Cooperativa de Consum, prăvălie și Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Crâșmă, după cum la Oprea Cârțișoara, la fila 44 din Dosarul VI/1940 figurau ca plătitori de impozit pentru practicarea de comerț sătesc, următorii: Popa Victor, cu prăvălie de Măcelărie, Budac Emilian, cu Băcănie și Măcelărie, Iacob Nicolae, cu prăvălie de Băcănie, Grovu Elisabeta, cu Mașină de treer Mandan Ioan, cu Mașină de treer și Piuă de ulei, Popa Toma, cu Moară Comunală, Fabrica de Celuloză și Hârtie cu sediul la Zărnești Brașov, 208 Traian Cânduleț • Ilie Costache Budac Ieronim, cu Piuă
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
la Direcția tehnică excelentă ocazie! N-am zis "nu"; i-am tot amînat; și-acum îi mai amîn. Parcă nu-mi vine să plec de aici din oraș; e tare comod; cunoștințe la spital, cunoștințe la dispensar, la farmacie, la băcănie, la alimentara, la aprozar... Muntele aproape, autobuzul mă ia din fața blocului și mă lasă în fața combinatului... Aici îmi cunosc meseria, nu trebuie s-o iau de la început... Așa-i și cu Petrică al nostru, oftează Luchian. Știi care a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
trecute: 2 fabrici de mezeluri, 1 fabrică de unt, 6 ateliere de rotărie, 19 ateliere de tâmplărie și mobilă, 1 fabrică apă gazoasă, 21 ateliere de fierărie, 127 ateliere de croitorie, 77 ateliere de încălțăminte, 91 magazine de comerț și băcănie, 6 brutării, 16 măcelării, 6 cafenele și ceainării, 38 întreprinderi comerț și restaurant. În anul 1931, la cererea Prefecturii județului, Primăria orașului trimite o situație privind existența „fabricilor și atelierelor din orașul Dorohoi”. Potrivit acestei situații, aflăm că în oraș
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru exercitarea comerțului lor45. Într-o situație privind „averea mobilă și imobilă a comunei Dorohoi”, din anul 1936, figurează un număr de 135 de întreprinderi comerciale, care erau în proprietatea evreilor. După felul lor, acestea erau: 91 de comerț și băcănie, 38 comerț băuturi și restaurant, 6 cafenele. Activitatea de credit și cooperație din Dorohoi era dată de existența unor cooperative de credit (bănci populare) și cooperative de consum. După o situație din anul 1934, în județul Dorohoi funcționau 5 bănci
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
pentru că, nu am găsit un salariat priceput de origine etnică român. Voi căuta ca acest evreu să fie dublat și de un român. La 14 iulie 1943, Dumitru Ursaciuc (domiciliat în Dorohoi, str.I.C.Brătianu, nr.47), proprietarul unui magazin de băcănie și precupie, solicită eliberarea unei autorizații de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii pentru evreul David Groper. În cererea sa, Dumitru Ursaciuc motivează că fiind concentrat și în situația de a închide magazinul, am angajat pe evreul David Groper
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și exercitarea profesiunii. Din documentele anexe cererii, înțelegem că, Dumitru Ursaciuc avea 34 de ani, mobilizat, absolvent curs primar, de profesie agricultor, „face practică comercială cu firmă înscrisă la Camera de comerț și industrie Cernăuți, nr.986/1942, cu obiectul băcănie și precupie cu mărunțișuri, capital declarat 50000 lei, cifra de afaceri pe 1942/1943 este de 600000 lei și impozit comercial de 13000 lei. Beneficiarul de carnet de scutire de muncă obligatorie și exercitarea profesiunii, evreul David Groper, 19 ani
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
din Iașși, prin adresa No.536 Îmi comunică quă supusulu Român din Rusia Zelman sin Lupu, posedându pașaportu acestei Prefecturi de la 8 Ianuar 1874 sub No.80, a declarat la interogatoriu, că au servitu 3 ani În acestu orașu În băcănia lui Herș Blumenfeld și aici’l cunoașci nevasta lui Blumenfeldu Sura, Froim Herșcovici Tenechegiu din Strada Mari și muma lui Sura Rivca”. Rușii voiau să afle dacă toate cele declarate de evreu erau adevărate. După cercetările de rigoare, polițaiul fusese
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
De altfel, trebuie precizat că DRO nu era compusă exclusiv din bulgari. Din cadrul organizatei făceau parte și unii Kominternisti Români, care militau și ei pentru Dezmembrarea României, deci care susțineau secesiunea Dobrogei! Prin casă conspirativa a lui Vasile Ivanovici și băcănia lui Alexandru Iliescu de la Oltenița, de pe strada I. H. Rădulescu, se pare că nu apăreau doar figuri binecunoscute poliției române, ca Al. Dobrogeanu-Gherea, ci și membrii DRO, ca Boris Stefanov și alții (asupra căruia vom reveni). 4. CONGRESUL AL V
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și-au declarat studiile). COMPOZIȚIA SOCIALĂ: muncitori 18(75%); intelectuali 2; revoluționari de profesie 2; țărani 1; fără profesie, restul. Menționam -că Alexandru Iliescu "Ignat" s-a înscris drept muncitor, desi atunci când a fugit în U.R.S.S. el avea o băcănie; așadar; un mic burghez, conform canoanelor staliniste ale muncii de cadre. SPECIALITATEA CELOR 18 MUNCITORI AUTODECLARAȚI: metalurgiști 10; ceferiști 2; constructori 1; tăbăcari 3; tâmplari 1; tipografi 1; muncitori la cartonaj 1. Printre cei 18 muncitori autodeclarați, nici unul nu lucra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
fraza care urmează relevă două aspecte interesante : „Colegi, prieteni și cumnați... În această întreită calitate, cei doi camarazi ies de la cancelaria lor la șase ore seara și, sub aceeași umbrelă, pornesc pe Calea Victoriei la vale, să se abată pe la o băcănie ; trebuie să târguiască niște mezeluri pentru masă - Mache va prânzi la Diaconescu împreună cu d-ra Cecilia”. Ieșirea din minister se face într-o triplă calitate, ca și cum ar exista un proces de multiplicare a unui cuplu unit până la indistincție prin relațiile familiale
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
abia atunci ceafa ei goală și ochii Îndrăzneți. După ce Iuri și-a terminat cea de-a treia convorbire interurbană (am observat cu un amestec de ușurare și dezamăgire cât de groaznică era franceza lui), ne-am dus pe jos până la băcănia din sat, pe care altfel n-aș fi visat niciodată s-o vizitez, și În nici un caz să mai și cumpăr o jumătate de kilogram de semințe vărgate de floarea-soarelui. Întorcându-ne agale spre casă, printre fluturii de sfârșit de
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de zimbru, la obsesia de nebun a sălbăticiunii care mormăie disperată În căutarea hranei. Tu și cu mine am observat deseori licărirea de obsedat din ochii unei gospodine care-și face planuri În timp ce Își plimbă privirea peste alimentele dintr-o băcănie sau prin morga unui măcelar. Truditori ai lumii, Împrăștiați-vă! Vechile cărți greșesc. Lumea a fost creată Într-o duminică. 2 Pe parcursul anilor primei copilării a băiatului nostru, În Germania lui Hitler și În Franța lui Maginot, am fost mai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
a trage mâța de coadă. În Nicorești Târg problema stătea puțin mai altfel, fiindcă altfel nu-mi explic de ce aveam atâția negustori de toate națiile. și-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă. Mai erau Fotache ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole de lux între care nu lipseau pompele de stropit
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
-i scriu aici direct cu pixul pe frații Țurea : Luigi - brutărie, Mitică și Năstase - băcănie, Costică - cârciumă. Mai erau Fotache ștefăniu, negustor și cămătar, frații Ghiță și Alecu Gheorghiu, negustori specializați în pește apoi, după primul război mondial, Mitriță Ciubotaru - băcănie și textile, Costică Drăgan - articole de lux între care nu lipseau pompele de stropit și gramofoanele. Era și pâine, renumită sau nu, oricum fabricată și manual de Franț Tătaru și Petrică. Primului i se mai zicea și Babanu, poate pentru că
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mâncam și stăteam la taclale. Mergeau preotul, notarul, învățătorii bărbați, impiegați de mișcare și alți salariați. Popa pleca pe la 12 noaptea fiindcă a doua zi trebuia să se împărtășească și să facă slujba la biserică. Mai erau și două mici băcănii, a lui Țoev, aproape de școală și a lui Verbanov, jos, la șosea. Prietenia cu familia Ion și Lucreția Vulpe s-a strâns din ce în ce mai mult, până ne-am făcut cumetri. L-au botezat pe Coca. Am făcut cumetrie mare cu foarte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a dat economatul. șef ca șef dar mai mare șef era directorul de meniuri, tușa Pașa. Spre norocul meu, în Volcioc am dat peste fata gazdei lui Babaca de la Jibrieni, atunci codană acum femeie măritată și mamă, plus patroană de băcănie. Ne-am înțeles să-mi procure legume, fructe, carne proaspătă, ba, la cerere, lapte, brânză și smântână la prețuri convenabile și oricum marfă proaspăt de poaspătă. Volciocul era la trei kilometri de Jibrieni, sat de lipoveni de unde se putea merge
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
3 000 de dolari nu mai înseamnă chiar atât de mult. Și, pe lângă asta, sunt deja la o vârstă... TATĂL: La o vârstă când ar trebui să gândești mai bine. Banii ăștia ți-ar ajunge să-ți plătești cheltuielile la băcănie pe un an întreg sau să termini facultatea. JUDY: Tată, voi termina și facultatea! Nu mai am decât un an și știu că am s-o termin. Nu e momentul să discutăm despre asta. TATĂL: Și când o să fie, vei
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
În cadrul Anexei 16, la pagina 353, se prezintă exemple de evaluare. Proba 3. Asemănări. Se vor realiza următoarele exerciții: Arătați în ce fel se aseamănă: pisica și șoarecele, laptele și carnea, perdeaua și carpeta, cartoful și morcovul, trenul și tractorul, băcănia și restaurantul, vioara și pianul, radioul și telefonul, ceasul și mașina de scris, pupitrul și masa. Timp pentru fiecare exercițiu: 3 minute. În cadrul acestei probe se vor exersa: fluența, flexibilitatea și originalitatea gândirii. În cadrul Anexei 16, la pagina 353, se
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Istorie de azi); clădirea actuală a restaurantului Carul cu bere, de pe strada Stavropoleos nr 3, a fost construită prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
prin 1875. 129. Clădirile vechiului Han Zlătari, demolate în 1903. Pe Podul Mogoșoaiei era cofetăria lui Baltador 130, cunoscută de studenți, apoi băcănia lui Păun Popescu 131 unde, la ora dejunului și a prânzului, se lua țuică. La aceste ore băcănia gemea de lume. Serbarea Bobotezei se făcea lângă podul de la Mihai-Vodă. Dâmbovița trecea pe vremea aceea puțin mai aproape de Hotel de France, podul de peste apă era singurul pod de fier, de aceea și cafeneaua de lângă apă și pod, o mare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
exact - de cofetăria lui Lambru Paltator) de I.A. Bassarabescu în volumul Lume de ieri, care, ca elev la Liceul Sf. Sava, o frecventa, îmbiat de uriașele prăjituri cu cremă de albuș care nu costau decât 25 de bani! 131. Băcănia lui Păun Popescu era situată tot în Hanul Zlătari. 132. Pasajele Villacrosse și Macca legau strada Karagheorghevici (astăzi Eugeniu Carada) cu Calea Victoriei, în fața actualului sediu al Poliției Capitalei; ele au fost construite prin 1891, din inițiativa lui I. Villacrosse, Mihail
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și jumătăți de porții cu 20 de bani. Hotelul Metropole și casa Assan au înlocuit alte case mărunte.145 Palatul Băncii Națiunii s-a înălțat pe locul unde era casa Cretzeanu. Casă mare boierească cu prăvălii.146 Pe Calea Victoriei era băcănia Colțescu, în colț 120 bucureștii de altădată 142. Hotelul al cărui prim proprietar a fost francezul Donat Hugues, a fost primul hotel înființat pe Podul Mogoșoaiei, probabil încă înainte de 1841. În 1872 hotelul în chiria 40 de camere, dintre care
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Victoriei, înainte de Biblioteca Centrală Universitară (în 1928, pe Calea Victoriei nr. 94). 146. Casa lui Iancu Cretzeanu se afla în fața Palatului Regal, colț cu strada Vămii (numită apoi strada Vienei, Wilson - iar astăzi, Dem. I. Dobrescu), acolo unde s-a deschis băcănia Petrache Ioan. Amândouă, mai ales aceea a lui Colțescu - băcănii de lux. Petrache Ioan n-a prea făcut treburi, dar Colțescu a ieșit milionar. Actualii băcani Ciobanu și Dragomir 147 au făcut ucenicia la Colțescu. Piața Palatului este toată refăcută
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
94). 146. Casa lui Iancu Cretzeanu se afla în fața Palatului Regal, colț cu strada Vămii (numită apoi strada Vienei, Wilson - iar astăzi, Dem. I. Dobrescu), acolo unde s-a deschis băcănia Petrache Ioan. Amândouă, mai ales aceea a lui Colțescu - băcănii de lux. Petrache Ioan n-a prea făcut treburi, dar Colțescu a ieșit milionar. Actualii băcani Ciobanu și Dragomir 147 au făcut ucenicia la Colțescu. Piața Palatului este toată refăcută. Totul e nou: vechiul București a dispărut aci cu totul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]