392 matches
-
la STDR, unde se îmbetonează pentru depozitare finală; ... b) deșeurile radioactive lichide contaminate cu uraniu natural de la Sucursala fabrica de combustibil nuclear a SN Nuclearelectrica - S.A.; ... c) deșeurile radioactive de joasă activitate neincinerabile se condiționează și se transportă la DNDR Băița Bihor; ... d) deșeurile compactibile contaminate cu radionuclizi betagama sunt presate și apoi condiționate prin îmbetonare; ... e) deșeurile solide incinerabile contaminate cu uraniu natural de la FCN Pitești sunt incinerate, iar cenușa rezultată se returnează la FCN Pitești pentru recuperarea uraniului; ... f
HOTĂRÂRE nr. 222 din 30 martie 2016 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271062_a_272391]
-
în conformitate cu Legea nr. 211/2011 , republicată. IV.5. Modul de transport al deșeurilor și măsurile pentru protecția mediului Butoaiele cu deșeuri condiționate sunt transportate de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" - IFIN-HH București la DNDR Băița Bihor. Transportul deșeurilor solide radioactive, a surselor radioactive închise uzate de la diferite unități autorizate din țară la STDR se realizează în containere metalice de 200 l, autorizate de CNCAN, folosind autovehicule autorizate. Transportul deșeurilor lichide apoase radioactive de la CNE Cernavodă
HOTĂRÂRE nr. 222 din 30 martie 2016 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271062_a_272391]
-
plastic și/sau sticlă și ambalaje recuperabile din hârtie și carton. IV.8.2. Ambalaje folosite pentru deșeuri: a) radioactive ... Pentru ambalarea deșeurilor radioactive se folosesc: butoaie metalice de 200 l, folosite pentru colectare, stocare, tratare și transport la DNDR Băița Bihor a deșeurilor radioactive solide gestionate la STDR, containere metalice din oțel inox de 200 l folosite pentru stocarea intermediară și transportul deșeurilor radioactive lichide gestionate la STDR; b) industriale neradioactive. ... Deșeurile neradioactive sunt colectate în spații special amenajate în
HOTĂRÂRE nr. 222 din 30 martie 2016 privind emiterea autorizaţiei de mediu pentru Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară - Sucursala Institutul de Cercetări Nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271062_a_272391]
-
a Apelor Minerale - S.A. București 4. Societatea Națională a Sării - S.A. București 5. Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului "Minvest" - S.A., Deva, cu filialele societăți comerciale și societățile comerciale pentru servicii 6. Societatea "Moldomin" - S.A. Moldova Nouă 7. Societatea "Băița" - S.A. Ștei 8. Societatea "Cupru Min" - S.A. Abrud 9. Compania Națională a Metalelor Prețioase și Neferoase "Remin" - S.A., Baia Mare, cu filiala Societatea Comercială de Închidere a Obiectivelor Miniere ECONORD - S.A., Baia Mare 10. Societatea "Minbucovina" - S.A. Vatra Dornei 11. Societatea de
HOTĂRÂRE nr. 957 din 9 decembrie 2015 (*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270067_a_271396]
-
(în vechi surse: "Armenopolis", în , în , în ) este un municipiu în județul Cluj, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, (reședința), Hășdate și Silivaș. Are o populație de locuitori (2011). În perioada 2004 - 2012, primarul municipiului a fost Ovidiu Dragan (PD-L),perioada 2012-2016, primarul municipiului a fost Marius Calin Sabo(PNL). In urma alegerilor din 5 iunie 2016, noul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
Gurahonț este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Arad, Crișana, România. Localitate așezată pe traseul șoselei Arad-Brad prin localitatea Ineu. Pe hartă se mai pot vedea localitățile Băița, Bihor, Nucet, Ștei, Vârfuri, Brad, localități care se găsesc în bazinul râurilor Crișul Alb și Crișul Negru care se vor vărsa pe teritoriul Ungariei în Tisa. Etimologia denumirii acestei localități se poate interpreta ca "poartă", "intrare" într-o depresiune, vale
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
(în ) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Bușag, Nistru și (reședința), și din satele Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa. Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta Mare
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
Ulmoasa. Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta Mare, Săliștea de Sus și Ulmeni. În componența orașului intră și satele Băița, Bozânta Mare, Bușag, Merișor, Nistru și Ulmoasa. Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Magherăuș: 1490 (Monyoros). Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh.
Tăuții-Măgherăuș () [Corola-website/Science/301594_a_302923]
-
pante dulci întinse), Naltu care este pe locul întâi ca altitudine(cca 599m), din sat. Peisajul complet a satului se vede de pe dealul Corbu și/sau de pe dealul Cerătu de unde în plus se poate vedea pâna la Săcăramb, Dealu Mare, Băița. Afluenții văii: - pe malul stâng (de la vărsare în sus) sunt:Părăul Corbului, Părăul (Valea) Oneștilor (Cișerii), Părăul Gliganului; - pe malul drept(de la vărsare în sus) Părăul Lung, Părăul Copăciosului, Părăul Băii, Părăul Țigănii, Părăul (Valea) Brezăii, Părăul Bisericii, Părăul lui
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
administrație satele Băită și Băița-Plai, precum și satul de vacanță Vârtop. Suprafață totală a orașului Nucet este de 41,11 km (4111 hectare), ceea ce reprezintă 0,54% din suprafața județului Bihor. Orașul Nucet este situat pe cursul superior al rîului Valea Băiței, pe un platou ce face parte din Depresiunea Nucetului, la 420 m altitudine, cuprinzînd că relief dominant dealuri și munți. Platoul este mărginit spre sud de Dealurile Vărzarilor, la vest de Valea Fînațelor, la nord de masivul Prislop, iar la
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
de versanții vestici ai Munților Bihor, ce constituie nucleul Munților Apuseni (Carpații Occidentali) și totodată treaptă montană cea mai înaltă a acestora (altitudinea maximă: 1849 m - vîrful Curcubăta Mare). Din punct de vedere hidrografic, zona este dominată de rîul Valea Băiței, care s-a constituit din afluența Văii Calului și Valea Mare. Datorită poziției geografice ce exprimă etajarea reliefului, regiunea beneficiază de un climat temperat continental cu cu patru anotimpuri distincte: o vară călduroasă, toamna cu temperaturi ce scad trepatat, o
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
îndeletnicire ocupând în ultimul timp un rol din ce in ce mai important între activitățile orașului. Servicii publice locale: - Serviciul Public de Gospodărire Locală Nucet, aflat în subordinea Consiliului Local Nucet, fără personalitate juridică. Orașul Nucet este situat la poalele Munților Bihor, pe Valea Băiței, pe Drumul Național DN 75, care face legătura spre est cu județul Albă, iar spre vest cu DN 76 (Oradea-Deva). Orașul Nucet este situat la 12 km față de orașul Stei, la 92 km față de Oradea și la 63 km față de
Nucet () [Corola-website/Science/300515_a_301844]
-
celor două state, iar cheltuielile și beneficiile urmau a fi, cel puțin teoretic, împărțite în mod egal. Încă de la început, scopul Sovromcuarțit a fost acela de a exploata cele mai mari mine de uraniu din țară, cele de la Ștei și Băița, din județul Bihor. În mare parte activitatea societății s-a concentrat pe exploatarea acestor mine, dar nu s-a limitat doar la aceasta. A mai condus și activități de cercetare geologică iar în paralalel s-a mai ocupat de executarea
Sovromcuarțit () [Corola-website/Science/307008_a_308337]
-
a născut la 12 noiembrie 1862, în satul Mocirla, tată fiind-i Isaia Goldiș, preot în Mocirla, Seleuș și Cermei și mamă Floarea, fiică a preotului Ioan Cornea din Răpsig. Familia din partea tatălui își are originea în localitatea Chișcău de lângă Băița pe meleagurile bihorene unde până astăzi Goldișeștii formează o bună parte din populația ocupată cu mineritul în minele de aur din Munții Apuseni. Teodor, bunicul lui Vasile Goldiș a fost preot în Mocirla, iar fratele tatălui, Petru, îmbrățișează și el
Vasile Goldiș () [Corola-website/Science/307229_a_308558]
-
transport, învățământ, etc.; Autorizarea amplasării - construcției Unităților U1, U2, U3, U4, U5 de la CNE Cernavodă ; • Autorizarea tuturor unităților de construcții montaj implicate în realizarea CNE Cernavodă ; Autorizarea amplasării - construcției și punerii în funcțiune a Depozitului Național de Deșeuri Radioactive de la Băița, Bihor ; • Autorizarea explorărilor și exploatărilor miniere de uraniu, thoriu și materialele de interes nuclear - zirconiu; Autorizarea uzinei R și a noii uzine E de la Feldioara; • Omologarea în regim de asigurarea calității a diuranatului, dioxidului de uraniu produs la Uzina R
Cornel Mihulecea () [Corola-website/Science/313313_a_314642]
-
, comuna Lunca, județul Mureș, datează din anul 1723 . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Băița se poate aprecia ca datând din secolul XVII. Este așezată la poalele dealului Turn, care oferă o încântătoare priveliște asupra satului. Primele pagini bibliografice i se datorează lui Kelemen Lajos, pagini scrise cu interes și căldură. Acesta a admirat ancadramentul
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
și candelabrul de lemn și s-a entuziasmat în fața decorului pictat, în care află personaje în port popular românesc. Kelemen Lajos ne transmite informația că biserica ar fi fost adus de la Bilac. Dincolo de convingerea că lăcașul a fost construit în Băița, date fiind exemplarele înrudite din jur, întrebările ce se mai ivesc, firesc, se formulează astfel: de ce și-ar fi adus băițanii o biserică de lemn tocmai de la Bilac (azi Domnești, comuna Mărișelu, județul Bistrița-Năsăud), când aveau la îndemână lemn suficient
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
Ipatie, Gheorghe, Tiron, Dimitrie etc.) și cuvioșii Teodesie de la Peștera, Antonie cel Mare. Celei de a doua jumătăți a secolului al XVIII-lea îi aparține și decorația pictată a navei, rod al colaborării unor zugravi din centrul artistic al mănăstirii Băița. Merită reliefate, din programul iconografic, patimile apostolilor, alături de cele ale lui Isus Hristos și pilda fecioarelor. Suprafața bolții este împărțită în registre, prin chenare florale, orizontale si transversale. În altar, figurile sfinților părinți sunt însoțite de cele ale papilor și patriarhilor
Biserica de lemn din Băița () [Corola-website/Science/313845_a_315174]
-
Articolul UNIC Se aprobă bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea BĂIȚA - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU DACIAN JULIEN CIOLOȘ Contrasemnează: --------------- Viceprim-ministru, ministrul economiei, comerțului și relațiilor cu mediul de afaceri, Costin
HOTĂRÂRE nr. 470 din 6 iulie 2016 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea BĂIŢA - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273327_a_274656]
-
cu mediul de afaceri, Costin Grigore Borc Ministrul muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice, Dragoș-Nicolae Pîslaru Ministrul finanțelor publice, Anca Dana Dragu București, 6 iulie 2016. Nr. 470. Anexă MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI RELAȚIILOR CU MEDIUL DE AFACERI Societatea BĂIȚA - S.A. Ștei, str. Cuza Vodă nr. 9, județul Bihor CUI 14322197 BUGETUL DE VENITURI ȘI CHELTUIELI pe anul 2016 III PROFITUL CONTABIL
HOTĂRÂRE nr. 470 din 6 iulie 2016 privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2016 pentru Societatea BĂIŢA - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273327_a_274656]
-
în frunte cu Ioan Pipoș (comite suprem), Iosif Hodoș (vicecomite) și Amoș Frâncu sr. (protonotar). La 12 februarie 1862 Hodoș a repus chestiunea în fața adunării comitatului. Pentru obținerea obligațiunilor s-au convocat întruniri ale reprezentanților comunelor la Brad (20 februarie), Băița (4 martie) și Hălmagiu (18 martie). Obținând acordul de principiu al reprezentanților comunelor, Hodoș și cu Frâncu au mers în fiecare din cele 92 de comune fondatoare (din cele 95 ale comitatului) pentru a obține semnăturile tuturor celor implicați, nu
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
a V-a, dar în anul următor a fost obligat să revină la patru clase din lipsă de fonduri. Prin legea de arondare administrativă din 1876, art. 33, Comitatul Zarand a fost desființat, plasa Brad — formată din contopirea plășilor Brad, Băița și Baia de Criș — fiind dată Comitatului Hunedoara, iar plasa Hălmagiu — Comitatului Arad, dar gimnaziul, nefiind de stat, ci confesional, și-a putut continua activitatea. Conform statutelor, gimnaziul era proprietatea protopopiatelor din Brad și Hălmagiu, iar cât timp gimnaziul avea
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
, comuna Băița , județul Hunedoara a fost ridicată la sfârșitul sec.XVIII (1793). Are hramul „Buna Vestire” (25 martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Hărțăgani din comuna Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
, comuna Băița , județul Hunedoara a fost ridicată la sfârșitul sec.XVIII (1793). Are hramul „Buna Vestire” (25 martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Satul Hărțăgani din comuna Băița, județul Hunedoara, este o așezare atestată documentar la 1439, sub numele de Herczegfalwa. Biserica datează de la sfârșitul sec. XVIII; ea a preluat modelul unei biserici mai vechi, care s-a aflat pe același amplasament. Are o formă dreptunghiulară, cu absida
Biserica de lemn din Hărțăgani () [Corola-website/Science/316956_a_318285]
-
de „castru Halmagiu”. La 1359 este amintit primul voievod al românilor din Hălmagiu pe nume Bibarch, iar la 10 aprilie 1451, Iancu de Hunedoara confirmă pe voievodul Moga din Hălmagiu în drepturile sale de voievod al românilor din regiunile Căpâlna, Băița și Hălmagiu, teritorii întinse din județele Arad și Hunedoara. Cunoscut ca reședință voievodală, în Hălmagiu a existat și o viață religioasă intensă cu episcopi, protopopi și lăcașuri de cult proprii. Cea mai veche biserică ortodoxă existentă azi în Hălmagiu, cu
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Hălmagiu () [Corola-website/Science/324486_a_325815]