383 matches
-
b) Secția recuperare, medicină fizică și balneologie - 60 de paturi; ... c) Secția geriatrie și gerontologie (în curs de organizare) - 25 de paturi; ... d) Cameră de gardă; ... e) Farmacie; ... f) Laborator de analize medicale; ... g) Laborator radiologie și imagistică medicală; ... h) Băi reci - 4 pavilioane; ... i) Solar maritim; ... j) Ambulatoriul integrat spitalului cu cabinete în specialitățile recuperare, medicină fizică și balneologie; ... k) Laborator de recuperare, medicină fizică și balneologie (baze de tratament) - electroterapie, fototerapie, pneumoterapie, hidrotermoterapie, kinetoterapie, masoterapie, balneoterapie - funcționează în două
REGULAMENT DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE din 8 noiembrie 2016 al Spitalului Clinic de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneologie Eforie Nord. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277656_a_278985]
-
sat Josani Refacere 1 podeț afectat sat Josani Refacere 1 pod afectat sat Nandru Refacere 2 podețe afectate sat Mânerău Refacere 1 pod rupt sat Șerel │Comuna Pui │ 27 Refacere 1 podeț rupt sat Rușor Refacere 1 podeț distrus sat Băiești Refacere 1 pod distrus sat Fizești Refacere 1 podeț distrus sat Fizești Refacere 2 podețe distruse sat Ohaba Ponor Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Tomești - L = 0,015 km - avariat │Comuna Tomești │ 74│ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │20 Refacere drum
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
de identificare și valorile de inventar ale imobilelor, conform anexei nr. 17 la prezenta hotărâre. ... 14. La Inventarul bunurilor care aparțin domeniului public al statului, aflate în administrarea Penitenciarului Codlea: a) se introduce o poziție nouă - "Amenajare Baza de tratament Băi Rodbav", având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 18 la prezenta hotărâre; ... b) se modifică datele de identificare și valorile de inventar ale imobilelor, conform anexei nr. 19 la prezenta hotărâre; ... c) se scot din inventar imobilele identificate cu
HOTĂRÂRE nr. 416 din 8 iunie 2016 privind modificarea şi completarea anexei nr. 11 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273382_a_274711]
-
sat Josani Refacere 1 podeț afectat sat Josani Refacere 1 pod afectat sat Nandru Refacere 2 podețe afectate sat Mânerău Refacere 1 pod rupt sat Șerel │Comuna Pui │ 27 Refacere 1 podeț rupt sat Rușor Refacere 1 podeț distrus sat Băiești Refacere 1 pod distrus sat Fizești Refacere 1 podeț distrus sat Fizești Refacere 2 podețe distruse sat Ohaba Ponor Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Tomești - L = 0,015 km - avariat │Comuna Tomești │ 74│ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │20 Refacere drum
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
oamenii ce am fost mutați, is foarte schimbați. Deci nu mai is ce o fost pe Coastei, foarte-foarte mult s-o schimbat. Și o devenit chitroși. Deci, invidioși, să nu vadă că tu mănânci mai bine ca ei, că-i băi, ca de ce mânci mai bine, de unde ai, si de genul ăsta, stii. Foarte, și lumea o devenit mai rea, deci nu mai e cum o fost, cândva, acolo pe Coastei. Că acolo o fost altă viață. Ai putut să stai
Antropologie performativă. Cazul ghetoului Pata Rât (partea II) () [Corola-website/Science/295671_a_297000]
-
și 3545 hectare extravilan Se învecinează la nord cu comuna Moțăieni, orașul Fieni (satul Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi. Râul Ialomița a format de-a lungul timpului trei terase, dispuse pe direcția nord-sud denumite în popor „poduri”. Terasa care a devenit cea mai populată vatră a așezărilor umane este cea centrală. Terasa de jos a rămas o bază agrement
Pucioasa () [Corola-website/Science/297028_a_298357]
-
este situată în partea de nord a județului Dâmbovița, pe paralela de 45˚1’60” N și meridianul de 25˚25’ E. Vecini: la nord și nord-est Pucioasa, la est Glodeni, la sud Vulcana Pandele, la vest și nord-vest Vulcana Băi. Lungimea și lățimea localității sunt de aproximativ 4 km, respectiv 1 km. Altitudinea la care se află comuna este de circa 400 m deasupra nivelului mării. Climatul este blând temperat, influențat de climatul de luncă al Ialomiței. Teritoriul comunei este
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Pucioasa al regiunii Prahova și apoi (după 1952) în raionul Târgoviște al regiunii Ploiești. În 1968, a revenit la județul Dâmbovița, reînființat, în alcătuirea actuală. Gheorghe I. Mareș și Dinu Mareș - Vulcana Băi și Schitul Bunea, Editura Litera, București, 1976
Comuna Vulcana-Băi, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301199_a_302528]
-
relațiilor este cert. De aceea considerăm că centrul cnezatului a fost la Râu Alb. Cnezii de aici stăpânesc de altfel și părți din Râul Mic (Vaidei), sat situat în amonte pe aceeași vale. Apartenența la cnezat a altor două sate, Băiești și Șerel, rezultă din stăpânirile devălmșe exercitate de cnezii de Băiești pe valea Râului Alb sau poate chiar în satul Râul Alb. Data relativ tâtzie a informațiilor, către mijlocul secolului al XV-lea, ca și impreciziunea documentelor, împiedică reconstituiri mai
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
la Râu Alb. Cnezii de aici stăpânesc de altfel și părți din Râul Mic (Vaidei), sat situat în amonte pe aceeași vale. Apartenența la cnezat a altor două sate, Băiești și Șerel, rezultă din stăpânirile devălmșe exercitate de cnezii de Băiești pe valea Râului Alb sau poate chiar în satul Râul Alb. Data relativ tâtzie a informațiilor, către mijlocul secolului al XV-lea, ca și impreciziunea documentelor, împiedică reconstituiri mai detaliate. Nu știm nici în care parte de munte se aflau
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
țină și satul Coroiești și mai departe, pe la izvoarele râului Alb, o bună porțiune din masivul Retezatului. Pe temeiul informațiilor din documente și în pofida relațiilor de subordonare care se constată între familiile cneziale, la cumpăna secolelor XIV și XV satele Băiești, Râu Alb și Rușor poartă trăsăturile unor așezări importante și vechi. Soarta bisericii din localitate este una dintre cele mai nedrepte. Ștefan Moldovan s-a mărginit să afirme, aproape stereotip, că ,e una din celea vechi a patriei și contimpurană
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
și Rușor poartă trăsăturile unor așezări importante și vechi. Soarta bisericii din localitate este una dintre cele mai nedrepte. Ștefan Moldovan s-a mărginit să afirme, aproape stereotip, că ,e una din celea vechi a patriei și contimpurană bisericii din Băiești", ceea ce ne-ar indica perioada de mijloc a secolului al XV-lea. Iacob Radu nu a făcut decât să semnaleze grosimea zidurilor, afundarea lor în pământ, precum și prezența iconostasului de zid, considerat, în ciuda similitudinilor din arhitectura religioasă hațegană, ,lucru rar
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
în ruină, prezintă pe frontonul de deasupra intrării, o pisanie în limba maghiară, care îi precizează clar ctitorii și destinația. Este vorba despre un lăcaș reformat cu clopotniță reclădită în anii 1838-1839, de către nobilul de origine română Ladislau Koszta din Băiești. Biserica cealaltă care funcționează și astăzi ca loc de închinare ortodox a fost renovată în cea mai mare parte, începând cu anul 2009. Clopotnița a apărut în 1855, odata cu refacerea completă a lăcașului. Despre slujbașii bisericii din Râu Alb
Râu Alb, Hunedoara () [Corola-website/Science/300556_a_301885]
-
de aici până la explicarea prezenței acestor texte în patrimoniul bisericii parohiale din Leșu prin crearea legendei despre leșii sau rușii întemeietori pasul a fost ușor de făcut. Potrivit altei variante cei dintâi locuitori au fost din Sângeorz (azi orașul Sângeorz Băi). Mai există o schiță istorică a comunei Leșu, scrisă tot de un necunoscut între 1857-1871, în care se spune că Leșu s-a format din mijlocul românilor din Ilva Mică. Cea mai plauzibilă explicație a formării noului nucleu de locuire
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
anul 1816. Condica Visteriei Moldovei ne indică faptul că Baia pierde cătunul Cotu-Băii, care devine sat în 1816. Acest document este primul găsit care numește satul cu denumirea actuală - Cotul Băii. Aceași Condică înscrie în anul 1816 în „satul Cotul Băi” al luminăției domniței Ralu Cantacuzino „loc de hrană îndestul, 45 locuitori birnici, 100 bani suma banilor unui sfert de an”. În prezent satul Cotu-Băii are o populație de 969 locuitori cu un număr de 333 de gospodării, tendința fiind de
Cotu Băii, Suceava () [Corola-website/Science/301945_a_303274]
-
Aruncuta, la est cu Suatu, iar la vest cu Cojocna. Vegetația este specifică zonei de silvostepă. Are importanță turistică datorită zonei deosebit de frumoasă, partea de vest fiind practic înconjurată de pădure, și a apropierii de Stațiunea Băile Cojocna, unde există băi cu apă sărată din fostele Ocne de sare de la Cojocna, exploatate și de romani. Încă din timpul dacilor, prin Dâmburile trecea drumul sării din Cojocna spre Dej și partea de nord a țării, respectiv spre Târgu Mureș. Satul Dâmburile are
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
pe versantul stâng al pârâului Valea Sărată, la o altitudine de 340 m. Climatul blând al stațiunii și cele două lacuri sărate ("Lacul Toroc-Durgău" și "Lacul Mare-Băilor") constituie un loc propice pentru tratarea multor afecțiuni. Stațiunea pune la dispoziția oaspeților băi reci și calde. Pentru băile calde există bazine amenajate pe locul vechilor ocne de sare. Potențialul curativ al apelor sărate din Cojocna a fost cunoscut încă din Antichitate, de pe vremea romanilor. Actualele băi datează de la finalul secolului al XIX-lea
Comuna Cojocna, Cluj () [Corola-website/Science/299578_a_300907]
-
de două hectare, dintre izvorul de apă minerală de la Băile Seiche și baia caldă, s-au format 28.000 metri cubi de turbă, străbătută de mai multe izvoare de apă minerală. Orașul Sfântu Gheorghe are în administrare stațiunea balneoclimatică Șugaș Băi, cunoscută pentru apele minerale carbogazoase și gazele mofetice indicate în bolile de inimă și cele ale aparatului circulator. Aflată la o distanță de 8 km de municipiu, stațiunea Șugaș este o atracție turistică tot anul. Dispune de o pârtie de
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
rămășițe ale erupțiilor anterioare ale Vezuviului. Herculaneum a fost un oraș în care au locuit 5.000 de oameni. A fost și o destinație de vacanță preferată a romanilor bogați. Denumit după eroul mitologic Hercule, Herculaneum găzduia vile opulente și băi romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea jocurilor de noroc descoperite la Herculaneum și un bordel descoperit la Pompey atestă natura decadentă a celor două orașe. În apropiere se găseau și comunități mai mici, cum ar fi liniștitul orășel Stabiae. La
Vezuviu () [Corola-website/Science/303857_a_305186]
-
Băită de sub Codru (în maghiară: "Mosóbánya", în germană: "Waschwerk") este o comună în județul Maramureș, Transilvania, România, formată din satele Băită de sub Codru (reședința) și Urmeniș. În perioada 2008 - 2012, primarul comunei a fost Gheorghe Ghiță. În 2012 a fost ales
Comuna Băița de sub Codru, Maramureș () [Corola-website/Science/310634_a_311963]
-
memorială I. I. Mironescu" - Casa profesorului universitar și scriitorului ieșean I.I. Mironescu (1883-1939), se află în Comuna Tazlău. "Valea Bicazului": Situl Natura 2000 Cheile Șugăului-Munticelu, Cheile Bicazului Cheile Bicăjelului, Cheile Lapoșului, Peștera Toșorog "Valea Bistriței": "Municipiul Piatra Neamț": "Municipiul Moinești": Parcul Băi, Monumentul Dada "Valea Trotușului": Munții sunt destul de puțin cunoscuți și vizitați, având un potential încă insuficient valorificat. Lipsesc în cea mai mare parte căile de acces modernizate care să pătrundă în inima masivului (cu excepția drului asfaltat de pe valea Tarcăului). Totuși
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
400-500 de militari, față de 800 cât avea o cohortă. Dimensiunile maxime ale castrului de la Cigmău sunt 320 de metri lungime și de 170 de metri lățime, de la nord la sud. Castrul era legat de asezarea civilă, de termele de la Geoagiu Băi și de cariera de andezit printr-un drum principal. Castrul era străbătut de două drumuri principale: unul de la nord la sud și celălalt de la est la vest. Aceste drumuri erau realizate din pietriș amestecat cu nisip și erau prevăzute cu
Castrul roman Germisara () [Corola-website/Science/314447_a_315776]
-
sat Josani Refacere 1 podeț afectat sat Josani Refacere 1 pod afectat sat Nandru Refacere 2 podețe afectate sat Mânerău Refacere 1 pod rupt sat Șerel │Comuna Pui │ 27 Refacere 1 podeț rupt sat Rușor Refacere 1 podeț distrus sat Băiești Refacere 1 pod distrus sat Fizești Refacere 1 podeț distrus sat Fizești Refacere 2 podețe distruse sat Ohaba Ponor Refacere drum vicinal aflat în domeniul public al comunei Tomești - L = 0,015 km - avariat │Comuna Tomești │ 74│ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │20 Refacere drum
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
le nombre de carbones se situe en majorité dans la gamme C1-C5.] IT: gas di coda (petrolio), nafta di prima distillazione dallo stabilizzatore, privi di idrogeno solforato; Gas di petrolio [Combinazione complessa di idrocarburi ottenuta dalla stabillizzazione per frazionamento di băită di prima distillazione e da cui è stato separato l'idrogeno solforato mediante trattamento con ammina. È costituita prevalentemente da idrocarburi con numero di atomi di carbonio prevalentemente nell'intervallo C1-C5.] NL: restgas (aardolie), stabilisator lichte direct uit fractionering verkregen
jrc2510as1994 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87664_a_88451]
-
și el împreună cu Tiberius au pus să se contruiască un apeduct care să o aprovizioneze. Brixia română a avut cel puțin trei temple, un apeduct, un amfiteatru, un forum cu un nou templu datând din timpul lui Vespasianus, si cateva băi. În anul 312 când Constantin l-a atacat pe Maxentius, la Brescia s-a încheiat un pact prin care atacatorii au fost forțați să se retragă până la Verona. În 402 orașul a fost devastat de vizigoții conduși de Alaric. Hunii
Brescia () [Corola-website/Science/297310_a_298639]