551 matches
-
Bălțești (în trecut, Podenii Vechi) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bălțești (reședința), Izești și Podenii Vechi. Comuna Bălțești este situată în partea centrală a județului Prahova, pe dealurile dintre râul Teleajen și râul Lopatna. Ea
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Bălțești (în trecut, Podenii Vechi) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bălțești (reședința), Izești și Podenii Vechi. Comuna Bălțești este situată în partea centrală a județului Prahova, pe dealurile dintre râul Teleajen și râul Lopatna. Ea se întinde pe o suprafață de 3666 ha. Comuna este traversată printre, satele Podenii Vechi și
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Bălțești (în trecut, Podenii Vechi) este o comună în județul Prahova, Muntenia, România, formată din satele Bălțești (reședința), Izești și Podenii Vechi. Comuna Bălțești este situată în partea centrală a județului Prahova, pe dealurile dintre râul Teleajen și râul Lopatna. Ea se întinde pe o suprafață de 3666 ha. Comuna este traversată printre, satele Podenii Vechi și Bălțești, de șoseaua județeană DJ100L, care o
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
reședința), Izești și Podenii Vechi. Comuna Bălțești este situată în partea centrală a județului Prahova, pe dealurile dintre râul Teleajen și râul Lopatna. Ea se întinde pe o suprafață de 3666 ha. Comuna este traversată printre, satele Podenii Vechi și Bălțești, de șoseaua județeană DJ100L, care o leagă spre vest de Măgurele (unde se termină în DN1A) și spre est de Podenii Noi și Iordăcheanu. Lângă satul Podenii Vechi, din acest drum se desprinde șoseaua județeană DJ102M, care trece prin Bălțești
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
Bălțești, de șoseaua județeană DJ100L, care o leagă spre vest de Măgurele (unde se termină în DN1A) și spre est de Podenii Noi și Iordăcheanu. Lângă satul Podenii Vechi, din acest drum se desprinde șoseaua județeană DJ102M, care trece prin Bălțești și duce spre Apostolache, drum din care se mai ramifică și DJ231, un drum ce pleacă din satul Bălțești spre nord și deservește comuna Păcureți și apoi duce spre vest înapoi spre Măgurele (unde se termină în DN1A). Localitatea se
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
est de Podenii Noi și Iordăcheanu. Lângă satul Podenii Vechi, din acest drum se desprinde șoseaua județeană DJ102M, care trece prin Bălțești și duce spre Apostolache, drum din care se mai ramifică și DJ231, un drum ce pleacă din satul Bălțești spre nord și deservește comuna Păcureți și apoi duce spre vest înapoi spre Măgurele (unde se termină în DN1A). Localitatea se învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu orașul Boldești-Scăeni și cu comuna Plopu, la vest cu
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
termină în DN1A). Localitatea se învecinează la est cu comuna Podenii Noi, la sud cu orașul Boldești-Scăeni și cu comuna Plopu, la vest cu comuna Măgurele iar la nord-vest cu comuna Gornet și la nordu cu comuna Păcureți. Relieful comunei Bălțești este specific regiunilor deluroase subcarpatice, dar situându-se la extremitatea de est a depresiunii Măgurele-Bălțești, are aspect de câmpie înaltă înconjurată de dealuri accidentate pe structuri intens cutate și foliate. Dealurile sunt acoperite cu păduri de foioase, fânețe și pășuni
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
cu pomi fructiferi, vițe de vie și sunt cultivate chiar cu cereale și cartofi. Relieful prezintă riscuri naturale pentru producerea de alunecări de terenului, că urmare a excesului de umiditate și eroziunii solului. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bălțești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,88%), cu o minoritate de romi (11,01%). Pentru 3,12% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
apartenența confesională. Primul document istoric care amintește de o localitate din comună datează din anul 1581, când voievodul Mihnea Turcitul dă poruncă lui Stanciu să fie ocina la Podeni din partea lui Dan și de la Văleni 800 aspri. Treptat, satele Podeni, Bălțești și Izești apar tot mai des în acte și documente. Denumirea localității de reședință vine de la un grup de case înconjurat la N-E și S-V de lacuri și bălți, care purtau numele de "casele dintre bălți", iar de
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
mai des în acte și documente. Denumirea localității de reședință vine de la un grup de case înconjurat la N-E și S-V de lacuri și bălți, care purtau numele de "casele dintre bălți", iar de aici ideea că numele Bălțești vine de la configurația geografică a reliefului. Totuși, istoria așezării este mult mai veche, cercetările arheologice efectuate au scos la iveală peste 1000 de obiecte arheologice datând din paleolitic până în veacurile XII-XIV-lea. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
creșterea albinelor și a gândacilor de mătase. Ei își desfăceau produsele la Ploiești și București. Aceeași alcătuire o avea, așa cum arată Anuarul Socec, și în 1925, cu o populație de 2640 de locuitori, fiind reședința plășii Podgoria. În 1931, satele Bălțești și Izești s-au separat din comuna Podenii Noi, și au format comuna Bălțești, comuna Podenii Vechi rămânând cu satul Podenii Vechi. În 1950 cele două comune au fost incluse în raionul Teleajen, care a fost arondat succesiv regiunilor Prahova
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
București. Aceeași alcătuire o avea, așa cum arată Anuarul Socec, și în 1925, cu o populație de 2640 de locuitori, fiind reședința plășii Podgoria. În 1931, satele Bălțești și Izești s-au separat din comuna Podenii Noi, și au format comuna Bălțești, comuna Podenii Vechi rămânând cu satul Podenii Vechi. În 1950 cele două comune au fost incluse în raionul Teleajen, care a fost arondat succesiv regiunilor Prahova și apoi Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comuna Podenii Vechi a fost desființată
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
cu satul Podenii Vechi. În 1950 cele două comune au fost incluse în raionul Teleajen, care a fost arondat succesiv regiunilor Prahova și apoi Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comuna Podenii Vechi a fost desființată și inclusă în comuna Bălțești, care a fost rearondată județului Prahova. Singurul obiectiv din comuna Bălțești inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din vatra satului Podenii Vechi, unde s-a descoperit o necropolă din perioada
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
incluse în raionul Teleajen, care a fost arondat succesiv regiunilor Prahova și apoi Ploiești. La reforma administrativă din 1968, comuna Podenii Vechi a fost desființată și inclusă în comuna Bălțești, care a fost rearondată județului Prahova. Singurul obiectiv din comuna Bălțești inclus în lista monumentelor istorice din județul Prahova ca monument de interes local este situl arheologic din vatra satului Podenii Vechi, unde s-a descoperit o necropolă din perioada Latène.
Comuna Bălțești, Prahova () [Corola-website/Science/301641_a_302970]
-
DN10). Pe malul stâng, ramificată din DJ102C la Plavia, trece șoseaua județeană DJ102E, care duce la Plopu și Bucov (unde se termină tot în DN1B); la rândul său, din DJ102E se ramifică lângă Iordăcheanu șoseaua județeană DJ100L, care duce spre Bălțești și Măgurele (unde se termină în DN1A). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Iordăcheanu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,87%). Pentru 2
Comuna Iordăcheanu, Prahova () [Corola-website/Science/301683_a_303012]
-
Măgurele (reședința). Comuna se află pe malul stâng al Teleajenului. Este străbătută de șoseaua națională DN1A care leagă Ploieștiul de Brașov prin Vălenii de Munte. Din această șosea, la Măgurele se ramifică șoselele județene DJ100L și DJ231, care duc la Bălțești, Iordăcheanu și Urlați, respectiv la Gornet și Păcureți. Prin comună trece calea ferată Ploiești Sud-Măneciu, pe care este deservită de stațiile Măgurele Sud, Măgurele Prahova și Măgurele Nord. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Măgurele se ridică la de
Comuna Măgurele, Prahova () [Corola-website/Science/301691_a_303020]
-
zona de sud, pe versantul unui deal, cu satele Ghiocel, Mehedința, Nevesteasca, Sălcioara. Un alt curs de apă din comună este pârâul Oghiza. Prin partea sa nordică, comuna este traversată de șoseaua județeană DJ102M, care o leagă spre vest de Bălțești și spre est de Apostolache, iar prin partea de sud de șoseaua județeană DJ100L, care duce spre vest la Măgurele (unde se termină în DN1A) și spre est și sud-est la Iordăcheanu. Din DJ102M, la Podenii Noi se ramifică șoseaua
Comuna Podenii Noi, Prahova () [Corola-website/Science/301707_a_303036]
-
serviciu județean de drumuri, un birou de măsuri și greutăți, un punct vamal, o închisoare, un oficiu P.T.T. de stat și un oficiu telefonic. Din cele cinci drumuri naționale care străbăteau județul, trei treceau prin Hotin: Cernăuți - Hotin, Hotin - Briceni - Bălți și Săveni - Lipcani - Hotin. Orașul era industrializat, dar nefiind legat de interiorul României prin cale ferată, el a rămas un centru de schimb al produselor din imediata apropiere: cereale, animale și produse animale. Aici funcționau o uzină electrică, o fabrică
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]
-
32 localități. Astfel Vărvăreuca intră în componența comunei urbane Florești. În 1926, subprefecturile au fost înlocuite cu preturi, iar subprefecții - prin pretori. Anul 1938 este marcat de adoptarea unei noi legi administrative, conform căreia este introdusă unitatea teritorial-administrativă ținutul. Județele Bălți și Soroca, deci și plasa Florești, sunt încadrate în ținutul Prut, în care intrau și 7 județe din partea dreaptă a râului. Până la Unire, autoritățile locale erau instalate prin numire. Conform Legii unificării administrative, urmau să fie alese consiliile comunale și
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
filozofie (1977). Lucinschi a intrat în structura aparatului de partid comunist în calitate de activist politic. În perioada 1963-1971 a deținut funcții de conducere în cadrul CC al ULCT (Comsomol) din Moldova și anume: instructor al CC (1963-1965), prim-secretar al Comitetului orășenesc Bălți al ULCTM (1965-1966), secretar II (1966-1967) și prim-secretar (1967-1971) al CC al ULCTM. În 1964 devine membru al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice. La congresul XII al PCM a fost ales membru supleant al CC al PCM, iar la
Petru Lucinschi () [Corola-website/Science/298839_a_300168]
-
versanții abrupți ai văii. Albia este puțin șerpuitoare, până la s. Ordășei neramificată; în aval de orașul Orhei se întâlnesc insule de dimensiuni destul de mari amplasate la fiecare 1-5 km, fiind înmlăștinite, acoperite cu stuh și rogoz. De la izvor până la orașul Bălți lățimea râului este de 3-6 m, adâncimea de 0,1-0,5 m, în aval de oraș crește brusc de la 20-60 m până la 200 m la 0,5 km în aval de s. Isacova, iar în aval de or. Orhei și
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
în multe locuri cresc până la 2-4 m și se contopesc cu versanții văii. Malurile sunt constituite din argile nisipoase, până la s. Ordășei înierbate, în aval de sat cu desișuri de arbuști. Observațiile aspra regimului hidrologic se efectuează la posturile hidrometrice Bălți (1940-prezent), Florești (1928-1962), Căzănești (1945-1980), Jeloboc (din 1923 până în prezent). Materialele observațiilor sunt publicate în edițiile respective ale CSA. face parte din râurile cu alimentare mixtă. Nivelurile de apă se caracterizează prin ape mari de primăvară înalte, o serie de
Râul Răut () [Corola-website/Science/308573_a_309902]
-
de ierarhi și preoți ruși, în frunte cu Patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei și al întregii Rusii. La acest eveniment, au participat numeroși slujitori din cadrul noii episcopii, precum și Vasile Sturza, Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Vasile Panciuc, primarul municipiului Bălți, Alexandru Gligor, președintele raionului Fălești și alți oaspeți din Moldova . Patriarhul Alexei al II-lea a fost asistat la hirotonirea ca episcop a PS Marchel de către un sobor de ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ruse dintre care menționăm pe: IPS Mitropolit
Marchel Mihăescu () [Corola-website/Science/308686_a_310015]
-
Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga țară: „Sfatul Țării”, „Moldova de la Nistru”, „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Convorbiri literare”, „Cuvântul literar”, „Neamul Românesc”, „România” etc. Din numărul imens de versuri ale poetului se desprinde și oda orașului Bălți „"Cetatea Bălților"” piblicată în „Almanahul orașului și județului Bălți”. În 1940 se refugiază la București. În anii postbelici, când tot mai mult i-a fost este marginalizată creația literară, se ocupă de traduceri. Rămâne unul dintre cei mai importanți tălmăcitori
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
la decorat cu „Virtutea Militară de război”, clasa a II-a. În septembrie 1941, Jandarmeria în Basarabia avea în pază următoarele lagăre de internați evrei: Secureni (Legiunea de Jandarmi Hotin), Edineț (Legiunea de Jandarmi Hotin), Limbenii Noi (Legiunea de Jandarmi Bălți), Rășcani (Legiunea de Jandarmi Bălți), Răuțel (Legiunea de Jandarmi Bălți), Mărculești (Legiunea de Jandarmi Soroca), ghetoul Chișinău (Compania 10 Poliție), Ismail, Cahul, Chilia și Bolgrad ( Legiunile de jandarmi din orașele respective și Compania 23 Poliție). În octombrie 1941, a fost
Jandarmeria Română () [Corola-website/Science/306599_a_307928]