641 matches
-
și Mircea Popa din Timișoara; Nicolae Mureșan din Bocșa Română ș.a. Cât de convingătoare este mărturisirea făcută lui Constantin Vladu în sensul celor scrise mai sus, când, referindu-se la „Banatul nostru scump și frumos“, afirma despre sine: „... eu tot bănățean am rămas. Sângele nu se face apă!“. Primul document epistolar semnat de Ion Vidu și expediat la Brașov lui Timotei Popovici a fost datat: 08.10.1896. Din acel an și până în 1900, muzicianul lugojan a trimis preotului-profesor Timotei Popovici
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
este interesată, mai ales personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea unor preparate istroromâne. Care sunt mâncărurile cele mai populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul dintre preparatele care
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
plăcere de locurile acelea, întotdeauna cu încântare, dar de la un timp și cu nu știu ce nelămurită nemulțumire. Fiindcă, parcă era ceva pe care îl lăsasem pe jumătate cercetat. Era o poveste pe care nu o notasem nicăieri, cu o familie de bănățeni care au copilărit în Deta, și-au făcut studiile în Timișoara și au emigrat în Austria, cu puțin înainte de decembrie 1989. Ei sunt cei care adună românii din landul austriac Steiermark prin evenimente culturale, prin serbări câmpenești sau baluri tradiționale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93092_a_94384]
-
din acest an s-au prezentat 76 de recitatori, repartizați în șase categorii: preșcolari, elevi de la ciclul inferior de școală generală, elevi de la cursul superior de școală generală, recitatori adulți, recitatori de poezie religioasă și recitatori de poezie în grâi bănățean. Concursul a fost urmărit de două jurii de specialitate din care au făcut parte: Gheorghe Rancu, președinte, Ioan Iorga, Irina Lința, Ileana Român și Titu Dinuț, celălalt juriu fiind compus din: Ionel Iacob Bencei, președinte, Ioan Ciama, vicepreședinte, Alexandra Urechescu
EDIŢIA A XV-A A CONCURSULUI DE RECITATORI „BUNA VESTIRE” – UZDIN 2014 [Corola-blog/BlogPost/93369_a_94661]
-
II-lea a apărut în 2010 și în el erau analizate aspectele juridice(drept internațional, administrativ, civil, penal, medicină legală etc.), cât și cele de drept canonic. Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și
OFERTĂ DE CARTE (22) SEPTEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364391_a_365720]
-
ediție franceză editata la Lacourière-Frélaut și Fequet Baudier. Editor - Societatea Bibliofila a medicilor și farmaciștilor din Paris. 1998 -,,Poezii” de Constantă Marcu, Editura Eurostampa - Timișoara. 2000 -,,Bătălia pentru viitor”, de Adrian Nastase, Editura New Open Media - București. ,,Ardelean prin naștere, bănățean prin adopție, european prin anvergură operei sale, Vasile Pintea este de mult considerat un artist plastic ancorat în arta contemporană lui. Când, tânăr fiind, a ales gravura, desi fusese pregătit în Institutul de arte plastice ,,Nicolae Grigorescu”, București, pentru artă
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
eu acum, și pe care nu-i mai revăzusem altundeva. Era și o fostă colegă de generală, dintr-o clasă paralelă, dar și copilandrii, acum oameni în toată firea. Mai multe generații, care păstrau încă, fin, dar observabil, distanța dintre bănățenii puri, bihoreni și “alte vinituri”. La noi în sat sunt mulți bihoreni, veniți de pe vremea chiaburilor, la muncă, și rămași aici, din moși-strămoși. Mulți sunt penticostali sau baptiști. Cea mai mare victorie a lor a fost că și-au ales
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
două straturi diferite: unul de bază, foarte vechi, unitar, constituit din tradiții familiale, religioase și ideologice comune, asemănător stofei pe care se coase o broderie, iar altul superficial, pluralist, constituit din tradiții istorice regionale diferite (moldoveni, bucovineni, valahi, olteni, ardeleni, bănățeni etc.), asemenea broderiei propriu-zise. Ceea ce dă unicitate deplină și rezistență acestui ansamblu dualist este faptul că broderia este realizată dintr-un singur material, chiar dacă folosindu-se tehnici diferite; respectiv o limbă fără dialecte - deci un mod de comunicare dar mai
INTERVIU CU ADRIAN SEVERIN DESPRE CRIZA DIN UCRAINA ŞI ALTE ASPECTE ALE RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368380_a_369709]
-
bucuriile mele. Eram în stare să negociez două rațe pe un rățoi cu capul verde; se știa că nu glumesc! Gâștele, tot albe, mari. Când era vremea ciupelitului (se luau penele vechi de pe pasăre, de râdeau neamurile din Oltenia că bănățenii, de zgârciți, chinuie păsările vii, să le ia penele), sarcina mea era să le prind. Baba China și mama, iar mai târziu sora mea, le ciupeleau. Era și acolo o tehnică: să nu le lași prea cheluțe sau să-și
VACANŢELE DE ALTĂDATĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367384_a_368713]
-
mâna în foc că de acolo te tragi. Aerul dumitale de superioritate, mă ierți, chiar de oarecare dispreț față de ceilalți, reținerea cu care vorbești, felul cum, neîncrezător, mă furi din când în când cu coada ochiului, toate astea trădează, firește, bănățeanul. Ceva lăudăroșenie în ceea ce spui dacă ai adăuga și ceva mai multă aroganță decât afișezi ... Își reprimase râzând dorința de a întregi cu alte detalii portretul bănățeanului get-beget, pentru a nu mă nemulțumi, poate, cu amănuntele pesemne nu tocmai măgulitoare
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
mă furi din când în când cu coada ochiului, toate astea trădează, firește, bănățeanul. Ceva lăudăroșenie în ceea ce spui dacă ai adăuga și ceva mai multă aroganță decât afișezi ... Își reprimase râzând dorința de a întregi cu alte detalii portretul bănățeanului get-beget, pentru a nu mă nemulțumi, poate, cu amănuntele pesemne nu tocmai măgulitoare pe care le-ar mai fi avut de relevat. În Orșova mea, continuase fostul căpitan de vas, după ce mai contenise din veselie, că eu, ți-am dat
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
II-lea a apărut în 2010 și în el erau analizate aspectele juridice(drept internațional, administrativ, civil, penal, medicină legală etc.), cât și cele de drept canonic. Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și
OFERTĂ DE CARTE (23) NOIEMBRIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1053 din 18 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/368579_a_369908]
-
II-lea a apărut în 2010 și în el erau analizate aspectele juridice(drept internațional, administrativ, civil, penal, medicină legală etc.), cât și cele de drept canonic. Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
Dangătul clopotelor îți străpungeau sufletul cu chemările sale din depărtare. Venea lumea din toate colțurile țării, aici găsindu-se icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului din timpul domnitorului Al. I. Cuza, care a poposit în această zonă. Starețul, un bănățean cu haruri duhovnicești deosebite, carismatic și bun gospodar, a reușit să creeze o oază de liniște în acest ansamblul rustic și să schimbe mentalitatea sătenilor pentru a deveni mai buni, mai darnici și cu cei nevoiași. Timpul a trecut, a
OLIMPIADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363493_a_364822]
-
că s-a interesat și cu ce mă ocupam. L-am edificat și în privința asta. A dat din cap, a afișat un zâmbet discret și mi-a așternut, cu un scris minuscul, următoarea dedicație pe coperta interioară a cărții: Profesorului bănățean de literatura romînă (sic!) (,) Florița-Seracin Dan (,) cu urări să predea din ce în ce mai bine elevilor literatura română pe care o iubește Marin Preda. Buc. Iulie (’)68. Câte greșeli a făcut maestrul într-o dedicație de trei rânduri, se poate lesne observa. Dar
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
ub.ro/images/stories/documente/revista/18/pistea.pdf și a ramas cu publicatul! Nu este băgat în seamă... Trimite repetat articolul către diverși cosmologi și nimic... Nu poate face faptul cunoscut în media!? Ioan Davidoni (52 de ani), un bănățean sărac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogăție: inteligența și inventivitatea. Angajat al fabricii de sticlă din Tomești (Timiș), pentru care a realizat, în câțiva ani, 45
ROMÂNI GENIALI de GEORGE ROCA în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348998_a_350327]
-
Articolele Autorului Uniunea Europeană este o creație occidentală, de aceea ortodocșii greci, bulgari și nu în ultimul rând moldo-valahi, urmașii Imperiului Român de Răsărit, a celui Otoman și a celei de a treia Romă, Moscova, au mari dificultăți de adaptare. Transilvănenii, bănățenii, ungurii, croații, sloveni, etc. înțeleg rațiunea Sfanțului Imperiu Român de Națiune Germană pentru că au făcut parte din el. Nu numai greco-ortodocsii în est, ci și anglicanii în vest accepta cu greu o Europa Unită, care se vrea altceva decât civilizația
ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349186_a_350515]
-
mă avertizează sastisit un amic - șpaga-i peste tot în lume”. Ba să avem pardon, șpaga noastră românească are specificul ei, inimitabil, protocronic, nepereche. Stați o leacă și am să vă explic de ce suntem noi pe mapamond „fruncea”, cum zice bănățeanul. Mai întîi, șpaga este la noi ca Dumnezeu în Treimea Lui Sfântă - omnipotentă și consubstanțială cu poporul nostru. Tot astfel, e omniprezentă - ca Ciuvică pe Antene. Unde te duci, dai de ea și te însoțește de cînd te-a făcut
ŞPAGARIADA, EPOPEEA NAŢIONALĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 370 din 05 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348215_a_349544]
-
Mai întâi l-am simțit la tatăl meu, încă de foarte mică, când, pe banca de sub vișinul mare din fundul grădinii, îmi vorbea șoptit despre anumite evenimete și oameni, iar mai apoi, la unul dintre colegii mei de birou, un bănățean devenit ardelean prin căsătorie, cum ne spunea râzând răgușit, din generația domnului profesor. După evenimentele din decembrie 89, aveam să îi aflăm povestea vieții și ea se aseamănă într-un fel, cu cea a lui Mihai Cocuz „ di la Ieși
CĂMINUL RACOVIȚĂ, VOLUMUL III, AUTOR, GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365930_a_367259]
-
XVI la Lemberg, Camenitza etc., unde fiii de boieri studiau. Iar în vremea lui Petre Șchiopul iezuiții aveau școli la Iași și Cotnari până în sec. al XVIII-lea, când ștafeta culturii apusene o preia Școala Ardeleana, pentru toți romanii. Transilvănenii, bănățenii din Sfântului Imperiu au suferit secole de a rândul discriminarea rezervată ortodocșilor tolerați. Dar după ce s-au unit cu Roma în 1698, Școala Ardeleană, călugării greco-catolicii redescoperă în occident originea lor latină și au articulat un program de emancipare națională
SFÂRŞIT SAU ÎNCEPUT DE VEAC LA BUCUREŞTI? de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366103_a_367432]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Eveniment > Aniversari > DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 688 din 18 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de MARIANA CRISTESCU La mulți ani, frate moldovean din Ezer, bănățean din Ciudanovița, australian din Melbourne, menestrel al dimineților din Shanghai! La mulți ani, contemporan al nostru, BEN TODICĂ, român, mereu și totdeauna, din România! „Cum poți avea acces la o națiune? Elimină-i cultura! Cum poți îngenunchea un popor? Ia
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
III. IMPRESII ȘI PRIETENII: Marile lucrări izvorăsc din sensibilități universale..., „Robii Pământului - o carte de o frumusețe și sinceritate rară!”, Scriitorul este vasul Creatorului, Icoana Mariei, Poezia vie, George Anca și „Cromozomul Calcutta”, Scrierile lui Ioan Miclău, „La givan cu bănățenii”, Floreat, crescat, IV. DIALOG ÎNTRE DOUĂ LUMI: Despre exil... (Interviu realizat de Veronica Balaj, Radio Timișoara), De vorbă cu STELA POPESCU (Interviu realizat de Benoni Todică, Melbourne, 2004, Australia), A fost... colega de la blocul „A”, Prinși „în oglinzi...”, Porțile înțelepciunii
DINCOLO DE PASIUNEA PENTRU ARTĂ. LA ANIVERSAREA LUI BEN TODICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351322_a_352651]
-
nu știe cum îl cheamă. Noi aveam bani mulți, bani destui, puteam să ne îmbrăcam, ne permiteam de toate, un copil reușit și cu toate astea, nu eram mulțumiți deloc, deloc. Eu cel puțin am fost nemultiumita. Numai atâta, vorba bănățeanului: “Făloșia era de noi”. De făloșie nu ne-ntrecea nimeni. Dar, dacă un copil al lui Dumnezeu se uită în ochii mei, putea să citească oricând că nu sunt mulțumită în interiorul meu de tot ceea ce aveam. Aveam mobilă, aveam casă
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356497_a_357826]
-
Interviu realizat în martie 2009 Constantin Sperneac-Wolfer s-a născut în “vestul civilizat” de pe malul Begeului, în Timișoara, iar destinul său actual - acela de bănățean, cetățean român și german, membru al comunității europene - începuse să se contureze încă din copilărie. Pe atunci, prin anii 60´, Banatul mai păstra ceva din diversitatea monarhiei austro-ungare, așa că el a avut șansa să crească într-un mediu absolut multicultural
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
II-lea a apărut în 2010 și în el erau analizate aspectele juridice(drept internațional, administrativ, civil, penal, medicină legală etc.), cât și cele de drept canonic. Documentele în discuție prezintă însă aspecte mult mai variate, care ilustrează viața românilor bănățeni din perioada respectivă. Sunt pagini emoționante, care vorbesc despre Răscoala lui Horea, revoluția franceză, revoluția de la 1848, numeroasele războaie austro-turcești, austro-franceze, epidemiile de ciumă și de holeră, care au decimat populația Europei acelei vremi. În ele surprindem starea materială și
OFERTĂ DE CARTE (21) IUNIE 2013 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346095_a_347424]