1,344 matches
-
cât e ziua de lungă În față porții de la San Giorgio Scheraggio, parohia cartierului său. Era un tâlhar ce fusese deja pedepsit cu tăierea degetelor. Dispari sau pun să fii azvârlit În temniță, la Stinche! — Soarta dumitale, messere, pentru un bănuț! Îl auzi strigând În continuare, pe un ton obraznic, În timp ce se Îndepărta. Dacă, Într-adevăr, ar fi fost de ajuns câțiva bănuți... Toată lumea era nerăbdătoare să Îi prezică viitorul, În orașul acela, Își zise el ridicând din umeri. Adunările Consiliului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cu tăierea degetelor. Dispari sau pun să fii azvârlit În temniță, la Stinche! — Soarta dumitale, messere, pentru un bănuț! Îl auzi strigând În continuare, pe un ton obraznic, În timp ce se Îndepărta. Dacă, Într-adevăr, ar fi fost de ajuns câțiva bănuți... Toată lumea era nerăbdătoare să Îi prezică viitorul, În orașul acela, Își zise el ridicând din umeri. Adunările Consiliului se țineau În fostul refectoriu al mânăstirii. Când intră, alți cinci membri se aflau deja În sală, În jurul mesei prelungi, examinând atent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să cerșiți nestingheriți, sub privirile cetățenilor onești? Întrebă poetul. — Nici unul dintre noi nu e cu adevărat Însemnat de bolile pe care le vădește. Străjerii o știu prea bine și se mulțumesc să adune În fiecare zi câte un pumn de bănuți ca să ne lase În pace. Crede-mă, messer Alighieri, noi, tâlharii, suntem Într-o bună tovărășie În cetatea florinului. Dante lăsă să Îi scape un semn involuntar de Încuviințare. Într-adevăr, Între oamenii atârnați În spânzurători și gloata care aplauda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să parieze pe propriii bani nici În ziua liberă a săptămânii. Renunță la intenția de suicid și intră În jocul nebunului excentric. Seară de seară, primește ambele sume convenite și nu părăsește sala de ruletă decât după ce lichidează, până la ultimul bănuț, cei douăzeci de mii de franci. În câteva rânduri, hazardul Îi joacă feste: deși Își așază jetoanele În cele mai fanteziste moduri cu putință (de exemplu, toată seara pe același număr și culoare sau, dimpotrivă, schimbându-le de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Toți se tem pentru niște amărâte de pungi sau diamanticale, de parcă aurul le-ar da sănătate și nu necazuri. Păi ce, dacă de-o pildă, matale, jupâne, ți-ar fi în joc viața, te-ai mai uita, acolo, la niște bănuți, la niște sfeșnice de-argint sau, mă rog, la ce-i mai fi având matale pe corabia asta? Luați, mă băieți, că se răcește - spuse turcul către cei trei ieniceri din subordine, care-l priveau cu gura căscată de admirație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
gata să plesnească screme-te, screme-te, screme-te forcepsul masca de oxigen schimbată cu cea de cloroform vino somn ori vino moarte la ora cinci dinspre ziuă În salonul gol pe Întuneric ca o trezire Într-un cavou clinchetul bănuțului de la mînă lovindu-se de stinghia de metal a patului nr. 88 semnul vieții băiat patru kilograme carne roșie piele transparentă vene subțiri albastre pe frunte și pe pleoape degete mici albe nevăzute de soare are și unghii și ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
jos, dincolo de Cibin, zidurile greoaie cu contraforți ale cazărmii vechi zidite de Maria Thereza și-n față piața, unde În asfințit Își desfăceau zlătarii șatra; căruțe cu iz de catran și gaz ca pletele fetelor, Împletite cu zdrențe roșii și bănuți de aramă, cîntecul deochiat al băiatului care cositorea cazane amuțind la apariția domnișoarei cu umbreluță roz, pentru că și țiganul are obraz, o finețe veche În degetele subțiri, În coapsele prelungi „Bate-mă boierule, bate-mă că nu-ți semăn!“. Seara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bun. — Eram În balcon, am acolo niște sticle de care vreau să mă debarasez. Poate trece vreo țigancă să i le dau. Da ce, ți-i greu să le speli și să le duci la complex că mai scoți un bănuț. Văz io că nu prea știi să te gospodărești. N-am multe și nu merită osteneala. — Ehe, cum bag seama, la dumneata multe nu merită osteneala. Tac și Îmi fac de lucru cu ciucurii milieului de pe masă. — Să pun de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
ceva cu banii aceia. Ceva - altceva decât simulacrul de literatură pe care îl dăduse spre editare în ultimii ani. Și care mai și semăna al naibii de puțin cu lucrurile valoroase pe care le scrisese în tinerețe. În numai o săptămână, cu ajutorul bănuților pe care reușise să-i economisească, Mircea Cârpenișteanu se reprofilă, deschizându-și o brutărie. Iar afacerea părea să meargă chiar bine, deși fostul scriitor începuse singur. Nici nu-i stătea rău, găsea el, așa cum fabrica micile produse minunate de panificație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
plin de atâtea coji de semințe, încât e imposibil să-l mături; tot aici e un pisoar care pare un pachet neterminat și dinspre care vine un miros înțepător. Seara, aici ies bătrâne în zdrențe, dar sulemenite, care, pentru doi bănuți, își oferă iubirea cu un glas răgușit, de gramofon. Ziua, pe aici trec oameni, dar nu în pas de plimbare, ci grăbiți, așa cum se merge pe stradă, trec fără să se uite la inelul rupt și la frumoasa în tricou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
bunicul dinspre tată, Marko, bărbatul răposatei pe care o Însoțea pe ultimul drum. Și despre ea erau trecute toate cele, cauza bolii și a morții, anul nașterii, evoluția bolii. Mai scria cum fusese Îmbrăcată, cine o Îmbăiase, cine-i pusese bănuții pe ochi, cine-i legase bărbia, cine-i rindeluise coșciugul, de unde fusese tăiat copacul. Acum cred că vă puteți face o impresie, măcar relativă, despre cantitatea de informație pe care o Înglobau În Enciclopedia morților toți acei care se Înhămaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
Filipeni, rămasă până astăzi fără șosea asfaltată, făr medic stomatolog și fără farmacie. Totodată se cuvine să-i mulțumim noi, beneficiarii acestei cărți, generalului Gheorghe Cernat pentru legătura pe care a inut-o permanent cu sponsorul acestei lucrări, omul de afaceri, Bănuț Dumitru jr. (Mitruț), fără de care această carte n-ar fi putut nici să fie scrisă, nici să fie publicată. Dacă pe timp de criză, Mitruț Bănuț a sacrificat o sumă de bani pentru o carte care vorbește și despre satul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru legătura pe care a inut-o permanent cu sponsorul acestei lucrări, omul de afaceri, Bănuț Dumitru jr. (Mitruț), fără de care această carte n-ar fi putut nici să fie scrisă, nici să fie publicată. Dacă pe timp de criză, Mitruț Bănuț a sacrificat o sumă de bani pentru o carte care vorbește și despre satul de care se simte legat, Slobozia - Filipeni, era de datoria noastră să ne grăbim și să profităm de gestul plin de semnificații și bunăvoință. Vama, 15octombrie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Fântâna lui Dugheanu (un loc de adăpat vitele și oile). Numele nu vine de la cineva numit Dugheanu, nici de la dugheană, fiindcă nu are sens, vine, mai sigur, de la „a dughi”, a înghiți apă cu lăcomie. Locul a fost amenajat de Bănuț Mitruș, un mic lac de acumulare, se poate face baie și plajă, alimentat de un mic izvor. Acolo, pe vremea CAP-ului și după se organiza stână de către Gheorghe (Ghiță) Boghin. După Fântâna lui Dugheanu, urcând se ajunge în zarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
boieri Rosetti, ultimul proprietar fiind Sofia Rosetti Boteanu. în casa Sofiei Rosetti a fost sediul fermei agricole de stat în perioada 1950-1989. în locul acelei case, noul proprietar a unei mici părți din ceea ce a fost moșia Rosetteștilor de după 1989, Dumitru Bănuț (Mitruț), cu domiciliul în București, a construit o vilă care este atât sediu administrativ, cât și casă de vacanță. în documentele medievale de după 1565, satul Hilipeni (Hilipeani), Filipeni apare ca sat răzășesc, alături de Fruntești, Oțelești, Mărăști și Poieni. La fel
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Lunca pe la anul 1900. Mormântul lui, ca și al fraților Sterian, trebuie să fie pe sub gospodăriile celor care au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru Bănuț, de locă de prin Banat, ajuns colonel în armata română, s-a născut în București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
celor care au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru Bănuț, de locă de prin Banat, ajuns colonel în armata română, s-a născut în București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama Boghioaia, care aduna vara, ca într-o tabără, toți nepoții, și nu erau puțini. Școala o face
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din cadrul ASE, care s-a dovedit a fi, atunci când, după evenimentele din 1989, lumea nu șștia încotro s-o apuce, pricepută în afaceri, simțind pulsul vremii. Împreună cu o fată, Daniela, cu studii economice în Elveția, Facultatea de Finanțe - Bănci. Familia Bănuț Jr. este un model de reușită în afaceri, a știut să prindă un culoar favorabil, și, chiar dacă nu este în „Top 300” (poate n-a vrut să-și declare apartenența la clubul celor mai bogați oameni din România) desfășoară afaceri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în Europa medievală!) și din 1692 până în 1949 - proprietari au fost boierii din familia Rosetti, ultimii fiind Sofia Boteanu și Vasile Rosetti. Între 1949+1989, statul român a organizat aici o fermă agricolă și după reconstituirea dreptului de proprietate, Mitruț Bănuț, prin societatea „Aeroteh”, devine proprietar și urma al Rosetteștilor. La „moșie”, Mitruț a construit o vilă, casă de vacanță, modernă, cu toate utilitățile, la care vine destul de des cu familia, cu prietenii sau cu oameni de afaceri, străbate împrejurimile cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
remontează fizică și psihică pentru o altă repriză de stres citadin. La „moșie” are un administrator destoinic, în persoana lui Gabi Vraciu și doi oameni pentru întreținere, familia Gheorghe și Cristina Boghiu, pricepuți și harnici. Ce intenționează să facă Mitruț Bănuț cu pământul? Un lucru e sigur: se poate face agricultură și fără să cultivi porumb. Ar putea fi o crescătorie de cai, care necesită furaje „de rasă”, o livadă, o vie, orice altceva. Nu trebuie să ne întoarcem la agricultura
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Munteanu mai descântă folosind ulei descântat, iar Hrisculeasa aplica băi rituale, descântând, îndepărtând răul (se ducea odată cu apa!). Un caz de vindecare (îl cunoscă bine de când aveam 11-12 ani!), invocat și astăzi, îl constituie copilul de câteva luni, Cornelia Bănuț, lăsată în grija bunicii, Victoria Boghiu. Am aflat acum, târziu, că inflamațiile pielii, ca niște bănuți, maronii, pe tot corpul s-ar fi datorat unei femei „murdare”care, așa „murdară” a venit cu daruri (rodin) la copil. A fost nevoie
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ducea odată cu apa!). Un caz de vindecare (îl cunoscă bine de când aveam 11-12 ani!), invocat și astăzi, îl constituie copilul de câteva luni, Cornelia Bănuț, lăsată în grija bunicii, Victoria Boghiu. Am aflat acum, târziu, că inflamațiile pielii, ca niște bănuți, maronii, pe tot corpul s-ar fi datorat unei femei „murdare”care, așa „murdară” a venit cu daruri (rodin) la copil. A fost nevoie de un descântecă și de o baie cu cămașa acelei femei. Cert este că mica făptură
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
oprit și iar se plătea. Alaiul de nuntă era însoțit de toată suflarea, copiii ieșeau în întâmpinarea mirilor cu gălețile pline ochi cu apă, în semn de belșug și bunăstare; mirii le răsturnau cu piciorul și aruncau pe josă câțiva bănuți. Cu strigări, muzică, vorbe de duh se ajungea la casa mirelui unde începea jocul pentru cei veniți cu „jocul”, iar gazda continua pregătirile pentru masa nuntașilor cei mari. Bucatele erau cele cunoscute, tradiționale, cu sarmale, friptură cu garnitură de orez
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la botezuri și nunți, la muncile câmpului, au petrecut împreună, vin acum să-și ia rămasă bun, să-l vegheze, săi vorbească despre întâmplări vesele și cumplite, să-l pregătească pentru ultimul drum și să-i pună pe piept niște bănuți, ca mortul să aibă cu ce plăti vămile văzduhului. Rar se întâmplă să fie plânsă de un participant la priveghi, doar rudele cele mai apropiate și, într-un timp, bocitoarele care-i depănau viața în vorbe sub forma unui monolog
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la distrugerea acelei plantații de vie, bine îngrijită și cu producție mare, n-a avut posibilități materiale de a-și îngriji partea din vie care i-a revenit. Cele 33 ha unde a fost via a vrut să le cumpere Bănuț Dumitru (Mitruț), să le unească cu pământul cumpărat de la urmașii Rusetteștilor, dar, după cum mi-a spusă administratorul „moșiei” - „Societatea Aeroteh” - Gabriel Vraciu - nu s-a putut trata cu fiecare proprietar în parte. Care au fost urmările, pe plan social, ale
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]