1,395 matches
-
nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului MĂ CERN CA NORII Autor:**** Flori Gomboș**** Mă cern ca norii cei de sus și-mpletitura gândurilor traduse face arc de triumf spre drumul adevărului. Merg șovăielnic spre lumină pentru un bănuț fără valoare. Într-un accent de disperare, capriciile brodate pe nervi, aștern eterna învelitoare peste fața împietrită a tăcerii. Am știut să tac, s-ascult... De ce mă mir? Am luat o baladă de pământ, să cânte precum o cascadă... Are
MĂ CERN CA NORII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1456950365.html [Corola-blog/BlogPost/384153_a_385482]
-
să o facă, era doar secret profesional, iar el știa să-l păstreze, altfel risca să își atragă asupra lui ocările celor pe care îi trăda. Și nu de puține ori, faptul că putea își țină gura îi aducea niște bănuți în plus în buzunar. Câte fete nu cumpărau de la el plicuri și timbre, neuitând niciodată să lase un leu în plus! - Măi Vasile, nu e chiar ce crezi tu - își reveni Șerban - așa că e bine ca lucrurile astea să se
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destin_titlu_provizoriu_vol_helene_pflitsch_1392029273.html [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
cel mărit, O să crească și-un profit, Dacă are proletarul, A-și cheltui salariul, O va face, știm prea bine, Tot în țară, pe la firme. Proletarul de-i avut, Oricât ar cheltui de mult, Tot în țară o va face, Bănuțul ca să-l toace! Și-n felul ăsta, evident Ar trăi lumea decent, S-ar stimula, astfel, consumul Și ar trăi perfect tot omul. Fiindcă procente din simbrie, Se distribuie-n economie, Și-n bugete oarecare S-ar strânge ceva parale
SALARIAT de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1425043288.html [Corola-blog/BlogPost/367837_a_369166]
-
ale aroganților carieriști și, în loc să spună românilor cum ar face mai multe locuri de muncă pentru ei, le spune paraziților de pe spinarea românilor conduși de cei 84 de miniștri și scretari de stat, cum ar face rost de mai mulți bănuți pentru lefurile și gheșefturile lor. Geșefturile lor și, cel mult, a încă vreo câteva mii care, drept clientelă de partid parazitează județele. Fiindcă el a pus ochiul său de Argus pe buzunarele celor care-și rup oasele și-și înfrâng
A FI MÂNDRU CĂ EŞTI ROMÂN SAU A FI TAXAT PENTRU CĂ EŞTI ROMÂN?! de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/corneliu_leu_1423201745.html [Corola-blog/BlogPost/367807_a_369136]
-
și de familia ei. Mare a fost bucuria întâlnirii. Au venit ca la urs, multe viețuitoare ale pădurii să vadă minunații ursuleți. Au pus la cale reînființarea grupului „Fox”, cu care au dat, toată vara, o mulțime de spectacole. Adunau bănuț lângă bănuț deoarece își puseseră în gând să plece cu toții în vizită spre Polul Nord, locurile natale ale Raisei. Și astfel, se termină povestea noastră, cu ursul cel bun și vulpea cea deșteaptă, animale care și-au câștigat faima mare, devenind
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
familia ei. Mare a fost bucuria întâlnirii. Au venit ca la urs, multe viețuitoare ale pădurii să vadă minunații ursuleți. Au pus la cale reînființarea grupului „Fox”, cu care au dat, toată vara, o mulțime de spectacole. Adunau bănuț lângă bănuț deoarece își puseseră în gând să plece cu toții în vizită spre Polul Nord, locurile natale ale Raisei. Și astfel, se termină povestea noastră, cu ursul cel bun și vulpea cea deșteaptă, animale care și-au câștigat faima mare, devenind personaje celebre
POVESTE DIN MUNŢII CARPAŢI (ROMÂNĂ, ENGLISH, MAGYAR, DEUTSCH) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 847 din 26 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ursul_si_vul_george_r_roca_1366994275.html [Corola-blog/BlogPost/342291_a_343620]
-
înviere, pentru că suntem și „altceva” decât carne și sânge și tocmai acel „altceva” ne definește ca oameni și acest „altceva” i-a făcut pe oameni să pună umărul la construirea mânăstirii din Țigănești și cei care au avut și un bănuț, să-l dăruiască din toată inima spre a-l converti într-o cărămidă. Are și ctitori - sponsori - cum se numesc acum, cu sume mari dăruite, dar părintele nu vrea să le spună numele... - E a noastră, a tuturor, a acelor
MĂNĂSTIREA „SFÂNTUL GHEORGHE” DIN COMUNA ŢIGĂNEŞTI-TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_buica_1450427159.html [Corola-blog/BlogPost/368551_a_369880]
-
lac de munte, un tăietor de lemne cu fiul său. Nu o duceau ei prea bine, dar nici nu se putea plânge prea mult. Bărbatul muncea toată ziua, iar băiatul citea cărțile pe care tatăl său i le cumpăra din bănuții primiți pe vânzarea lemnelor de foc. Ionuț iubea cărțile, iar în micuța lor casă, tăietorul de lemne acoperise un perete întreg cu rafturi pentru odoarele fiului său. Cum locuiau departe de orice așezare omenească, copilul nu avea alți prieteni decât
POVESTEA VRĂJITORULUI DIN ŢINUTUL DE FOC de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1448077632.html [Corola-blog/BlogPost/369919_a_371248]
-
avea doi amici care îl acceptau așa cum e, sau poate doar dădeau această impresie având ceva de câștigat de pe urma lui. În ciuda faptului că era încrezut și flegmatic uneori, Andrei avea un suflet mare. Dădea celor ce-i cereau și ultimul bănuț lăsându-se pe sine în lipsă, iar de aici, Florin, unul din prietenii săi, avea ce câștiga. Acesta era un ligușitor de primă clasă. Cu o statură înaltă, îl depășea pe Andrei cu aproape un cap și nici acesta nu
MOŞTENIREA I de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Mostenirea_i_cezar_c_viziniuck_1359910311.html [Corola-blog/BlogPost/341371_a_342700]
-
ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o mie de bănuți primești, o graure ce tufa ești, e prima zi că ne-ntâlnim, la anul la Ierusalim, un dulce anotimp plutea că o saltea, ca o sofa, părea că el spre mine vru să se îndrepte carasu, o, pare-se că
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_boris_mehr_1388045232.html [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o mie de bănuți primești, o graure ce tufa ești, e prima zi că ne-ntâlnim, la anul la Ierusalim, un dulce anotimp plutea că o saltea, ca o sofa, părea că el spre mine vru să se îndrepte carasu, o, pare-se că
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Farmecul_boris_mehr_1388045232.html [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
aminte dominați de politica horthistă, iar din 1945 până în 48 la Teatrul de Vest s-au jucat câte 15 premiere pe stagiune, numele lui Stefan Iordănescu stând la loc de cinste în cronica instituției noaste, alături de cele ale lui AP Bănuț, Ștefan Mărcuș, Dezideriu Tibor, Samarineanu ș.a. Contribuția intelectualilor români a fost inestimabilăm să-l amintim fie și numai pe profesorul Teodor Neș, directorul Liceului Em.Gojdu, dar au fost foarte mulți... În fine, în 1955, tot toamna, s-a ridicat
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 by http://confluente.ro/Nedumeriri.html [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
pe care însă nu o iubea din cale afară, ci o păstra nu se știe din ce interes. Gândurile lui se îndreptau tot mai mult asupra tinerei prințese, fără a pierde însă niciun moment din vedere averea și numărând fiece bănuț obținut prin tot felul de înșelătorii, atât de pe urma ei, cât și de pe a altora. După un timp, începu chiar să își piardă interesul și pentru această sursă de venit, întrucât nu era singura pe care o lua în calcul în
PRINTESA IN SUFERINTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Printesa_in_suferinta.html [Corola-blog/BlogPost/359278_a_360607]
-
oridine și i-am spus să nu spună nici prin somn ce s-a întâmplat că îl mănâncă ocna și pe el și pe noi. A venit și ne-a oferit sume mari de bani dar nu am luat nici un bănuț. A venit cu bijuterii dar am refuzat din nou... și am plecat. După câteva zile mă trezesc la serviciu cu doamna Radeș că mă invită afară să nu ne audă nimeni și-mi propune să mă culc cu ea, Mi-
AM FOST CONTROLOR ECONOMIC... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Am_fost_controlor_economic_.html [Corola-blog/BlogPost/350798_a_352127]
-
de țesut la școală ca să le învețe pe fete să țeasă. Ieșeau din mâna fetelor, sub îndrumarea doamnei Eudochia, niște lucrușoare minunate, de la prosoape cu motive naționale, la tot felul de covorașe și perdele, pe care le vindeau, iar cu bănuții adunați erau cumpărate diverse materiale și lucruri trebuincioase școlii”. Imediat după arestarea preotului, soția sa este dată afară din învățământ, constituind un pericol și în același timp, un exemplu negativ pentru elevii săi, însă doar în concepția comuniștilor. Eudochia Tatu
TEMNIŢĂ PENTRU SPOVEDANIE! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Preotul_gheorghe_tatu_din_sebesul_de_sus_temnita_pentru_spovedanie_.html [Corola-blog/BlogPost/355682_a_357011]
-
tablouri, apoi plecau oftând, neavând bani să cumpere nici măcar un singur tablou. Rar de tot se mai întâmpla ca cineva să-și dorească un tablou. Se înțelege, Nerun nu primea mare lucru pe un tablou vândut. De abia îi ajungeau bănuții pentru pânze și vopsele. Dar el era pasionat de această muncă, în ciuda câștigului prea mic. Era fericit. Fratele mai mare era și el fericit de realizările lui Nerun și de aceea îl ajuta din tot sufletul. * Tânărul Nerun, simțitor, având
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413789351.html [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
în plasă, Îți urmaream al tău țanțoș, grăbit mers, În simplitatea ei viață era frumoasă. In podul casei păstrai pentru noi Printre oale noi, străchini de la moși Prune uscate, mere, struguri de soi Pe furiș urcam scara ...eram curioși. Câțiva bănuți, aveai ascunși în batistă Să ne dai ,, un pol,, când plecăm la liceu, Nu aveai pensie în epoca comunistă Doar munca cinstită și pe Bunul Dumnezeu. In sat, prin ochi de timp acum privesc Tu nu ne mai aștepți ca
BUNICA MEA de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_geambasu_1449504006.html [Corola-blog/BlogPost/342677_a_344006]
-
de toți Bulibașa, s-au hotărât să joace șotron. Cum nu era loc unde să fie realizat acel careu de joc, au ales drumul plin de colb și care acum era pustiu. Dar Bulibașa le-a solicitat copiilor câte un bănuț, urmând ca el să supravegheze jocul. Grupul a ales doi șefi de echipe așa zisele clase. Astfel că cei doi șefi de clasă au fost aleși Pilu și Floricel. Cum tata lui Floricel avea doar patru clase acesta a propus
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sotronul_mihai_leonte_1392816805.html [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
patru careuri. Pilu însă nu a fost de acord și s-a ajuns la opt careuri, astfel că jucătorii trebuiau să treacă cele opt careuri pentru a finaliza jocul. Cei care nu reușeau erau taxați de Bulibașa cu câte un bănuț. Dar cum nu toți erau de acord cu aceste reguli, se certau între ei, punându-i pe cei doi șefi de clase să certe și ei pentru ași apăra colegii, și chiar să se ia la bătaie. Arbitrul era chiar
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sotronul_mihai_leonte_1392816805.html [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
reguli, se certau între ei, punându-i pe cei doi șefi de clase să certe și ei pentru ași apăra colegii, și chiar să se ia la bătaie. Arbitrul era chiar Bulibașa, care pentru împăcare le mai cerea câte un bănuț! Aflase acest Bulibașa de prin niște cărți despre acel ,,DIVIDE ET IMPERA* astfel reușind mai mereu să-i întărâte pe jucători unul împotriva altuia. Cine profita din asta? Desigur că numai el Bulibașa, fiindcă după fiecare ceartă sau bătaie mai
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sotronul_mihai_leonte_1392816805.html [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
de prin niște cărți despre acel ,,DIVIDE ET IMPERA* astfel reușind mai mereu să-i întărâte pe jucători unul împotriva altuia. Cine profita din asta? Desigur că numai el Bulibașa, fiindcă după fiecare ceartă sau bătaie mai aduna câte un bănuț. Copiii de atunci au crescut mari și își amintesc rareori de jocul acela numit șotron. În cazul că nu-și mai aduc aminte, există cineva care le amintește de jocul copilăriei zis șotron! Cine e acel cineva? Cred că toată lumea
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sotronul_mihai_leonte_1392816805.html [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
un cantor renumit al comunei Vălureni. Didina era o fată cinstită și respectoasă cu „Madam Mami” cât și cu toți care călcau pragul cârciumii. Era corectă și nu ar fi dosit măcar un leu din bacșișul pe care-l primea. Bănuții primiți peste costul consumației de la clienții care o admirau pentru servitul irproșabil, îi punea într-un buzunar separat, cusut special în dosul fotei înflorate cu trandafiri galbeni și roșii, îi scotea și-i așeza pe măsuță, în fața patroanei, spunându-i
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/_partea_a_i_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791508.html [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
nr. 2171 din 10 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului a venit iarna iubite iarna asta nouă mi-am uitat mănușile într-un tei acolo înflorise cândva dragostea noastră se zăresc de departe ai zice că-s lebedele gerului dar sunt bănuți de nisip pierduți de soldații gloanțelor oarbe ne-am învățat rolurile pentru licitația din piața mare eu voi cumpăra o după-amiază cuminte tu vei vinde un zgârie-nori la preț vulcanic în fiecare seară vom aprinde focul focul nostru încăpățânat să
NOPȚI SĂRATE de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gina_zaharia_1481361623.html [Corola-blog/BlogPost/371606_a_372935]
-
nevasta și să mai... beau. Cu banii din cerșit am plătit biletele întreagii familii pentru călătoria aceasta spre Tărâmul Făgăduinței. Dacă nu ar fi proștii ăștia de miloși care-mi pun în mâna pe care o mai am câte un bănuț, de ajunge câștigul meu cât salariul unui șef, nu știu ce m-aș face. Apostole Iuda de ce nu mă cauți? „Nu m-ai căutat dacă nu m-ai găsit” spunea Pascal. Această afirmație sugerează, Apostole Iuda, spirala veșniciei, a căutării... absolutului. Poate
PIESĂ DE TEATRU ÎNTR-UN ACT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455017826.html [Corola-blog/BlogPost/340580_a_341909]
-
fața pământului se rup baraje, ape năvălesc peste respirația lumii Sfânta Vineri aruncă bucăți de scânduri scufundaților seamănă cu bătrâna care cerșește la capăt de pod bine faci bine găsești- spune ea- și surâde șoferului care tocmai îi aruncase un bănuț înainte de a plonja cu remorca încărcată în amonte a fost ieri, a fost azi, va fi mâine, nu știu pentru că se tot învârte urna aceea cu bilele norocului la marginea timpului pietrificat ... Citește mai mult ce oră este, ce zi
EMILIA AMARIEI by http://confluente.ro/articole/emilia_amariei/canal [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]