7,694 matches
-
din când în când, duminicile satului se sfârșeau la porțile fetelor care aveau trecere la băieții cu gânduri serioase. Dar printre însoțitorii codanelor se aflau și vicleni, în plasa cărora gâsculițele s-alegeau cu ponoasele cele hulite de țațele și babele satului. Așa pățise Maria lu' Rostogol și Ileana lu' Ivașcu, ai căror plozi erau numai buni de-acum să pască mieii pe coastele Chetrăriei ori s-aducă acasă gâștele de la bălțile Ghilahoiului. După spartul horelor, de un timp încoace Ion
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Ion_a_lu_ionascu_si_afurat_nevast_gheorghe_parlea_1334599818.html [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
De căte secole îți bat la porți Vineri e ziua cea mai grea Cât mai suporți Să fie zi de post să fugi de mine fără rost Fără să mă inviți la o cafea Din deșele păduri râde de mine babă rea Mă supune la cazne mă adoarme În vise porțile sunt deschise Mă trezesc și cad din nori Mă risipesc în vânt Încerc să intru pe aripi de fluturi Să mă strecor pe lângă o servitoare Să cumpăr cheia de la lacăt
VINERI de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1701 din 28 august 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1440775865.html [Corola-blog/BlogPost/340123_a_341452]
-
-și imagineze o reîntoarcere definitivă pe plaiurile copilăriei: „M-am întors definitiv/ acasă, la mine-n sat,/ câmpul și pădurile/ tot într-una m-au chemat./”. Dar trecerea anilor o face necunoscută de locuitori: „Doar din când în când o babă/ se mai uită lung la mine/ și mă-ntreabă cu uimire:/ „ce e Titină cu tine?” ”. Și peisajul s-a schimbat: „În salcâm, pe lângă casă,/ avea cuibul chiar o barză/ acum a rămas pustiu/ zdrențuit precum o varză.”. Totul pare
TITINA NICA ŢENE – NOSTALGIA ÎNTOARCERII de VIRGINIA BRĂNESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/virginia_branescu_1462338023.html [Corola-blog/BlogPost/376533_a_377862]
-
local din Bulevardul Republicii nr.141, situat într-un cadru pitoresc, a avut loc deschiderea Muzeului Regional de Artă Plastică Românească Contemporană”. Apoi sunt enumerate câteva nume de mari pictori care expun: Pallady, Tonitza, Petrașcu, Jiquidi, Steriadi, Mantu, Ressu, Darascu, Babă, Ciucurencu, Ghiata, Tuculescu etc. Iar în 14 iunie 1967 mai este un articol în care se specifică faptul că „Muzeul de Artă din Galați a depășit sfera de preocupare și ilustrare regională, el devenind un obiectiv muzeistic de interes național
Muzeul de Artă Vizuală împlinește 45 de ani by http://www.zilesinopti.ro/articole/2184/muzeul-de-arta-vizuala-implineste-45-de-ani [Corola-blog/BlogPost/99534_a_100826]
-
mormânt - sobor de privighetori duce nopțile At dawn towards the grave - tons of nightingales carry the night Azil de bătrâni - doar șoareci în păpucii străbunicului Old people asylum - only mice în grandpa's slippers Singurătate - lângă drum ghiocelul și prima babă Loneliness - near the road the snowball and the first old lady Trupa de balet - vântul de primăvară dansând cu norii Ballet troupe - spring wind dancing with clouds În părul doamnei - o rază rătăcita aduce toamnă În the lady's hair
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Haiku_in_romana_si_englez_al_florin_tene_1362917802.html [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
născând soarele printre banchize Caesarian operation - the șea giving birth to the sun among the ice banks Cer fără luna - stelele s-au strecurat printre păpădii Moonless sky - the stars crept among the dandelions Noua ghiocei la poalele pădurii - chemând babele Nine snowballs at the feet of the forest - calling the old ladies Frunză așteptând întreaga viață pe ram - zborul din toamnă The leaf waiting on the branch a whole life - autumn fly Luna de miere - noii familiști sturzii se duc
HAIKU, ÎN ROMÂNĂ ŞI ENGLEZĂ DE GHEORGHE VICOL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 by http://confluente.ro/Haiku_in_romana_si_englez_al_florin_tene_1362917802.html [Corola-blog/BlogPost/349824_a_351153]
-
pentru a cărui apărare vom porni la încleștare cu stăpânitorii puterilor întunericului pe viață și pe moarte. Asta-i deviza fiecărui creștin. Dacă nu-i așa, atunci „mortua est”! În tinerețe eram singurul din sat care mergeam la biserică. Nu babă, nu moș, nu nimica, eram eu singur. Și a zis preotul: „am și eu unul care vine la biserică, dar nici el nu stă pân’ la sfârșit”. Eu când am auzit vorba asta... Nu știam, eram un copil. Când începea
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ MORI ŞI SĂ ÎNVIEZI ÎN FIECARE ZI. PENTRU CĂ VIAŢĂ ÎNSEAMNĂ MOARTE CONTINUĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Trebuie_sa_stii_sa_mori_si_sa_inviezi_in_fiecare_zi.html [Corola-blog/BlogPost/372136_a_373465]
-
de soare - pe pervazul geamului un strat de nea Andronic Andra 24 Iarnă ploioasa - pentru om de zăpadă doar polistiren Fratila Genovel-Florentin 25 șomer disperat iar a mai spart o bancă - s-o pună pe foc 26 case în flăcări - baba-și câtă piaptănul înfrigurata 27 pești morți pe plajă - pescărușii sunt primii oaspeți la praznic Ioan Marinescu-Puiu 28 frunze aurii - doar pompierii pornesc din nou alarmă 29 apus de iarnă - omul de zăpadă tot mai îmbujorat 30 miting de protest
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Haiku_valeria_iacob_tamas_1327054134.html [Corola-blog/BlogPost/361394_a_362723]
-
noi, făcând semnul crucii peste gură...dar consemnul ținea până...la prima vecină. Am surâs trist...”Rodica de la Cec” era în excursie, cu nepoțelul, a cărui gură se auzea nonstop: „ Rodi, Rodi...” (s-au dus vremurile cu „bunica”, „buna”, „buni”, „baba”...eheeeeee!!!), iar mama mea e o amintire ...de 25 de ani! A doua zi, am vizitat un sat românesc mai prosper...cu 250 de case și cam 80 de enoriași activi. Preotul ne-a spus că în 25 de ani
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/Drumul_spre_acasa_.html [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
Întreaga suflare din cetate era îngrijorată din această pricină și pretutindeni domnea o atmosferă apăsătoare. Într-una din zile Pătru Valdescu îl chemă pe căpitanul Preda: - Mâine în zori pleci în munți. La grota dintre Stâncile Diavolului vei găsi o babă hidoasă. Să nu te sperii de ea și, mai ales, să nu-i treci pragul. Înfrânează-ți curiozitatea și strig-o de la câțiva pași. Te sfătuiesc, să nu te îndemne necuratul să pătrunzi în grotă. Îi zici să vină în
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1411970169.html [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
plec eu și să vină ăla? Să-mi pună gard în obraz? Cine sunt eu, primarule? Și cine e ăla? --Cetățeanul care cere dreptul... --Băă! Ține-ți gogoșile democratice pentru alegători, nu mi le arunca mie în obraz! Deși... nicio babă nu le mai poate înghiți. Pe cine vrei să convingi că cetățeanul amărăștean are drept de proprietate pe izlazul comunal? Nu vezi că ești jalnic? Te-ai ramolit, primarule! Nu te pricepi să descâlcești matrapaslâcurile din primărie și acum dai
SRL AMARU-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1435258744.html [Corola-blog/BlogPost/352839_a_354168]
-
crestele, Mugesc pădurile, Lunecă zările, Se zburlesc tufele: Vin avântate Ploile, ploile! Umbresc cărările, Croncăne ciorile, Își pleacă, florile, Mândre petalele. Dăngănesc clopotele, Sar balamalele Din toate porțile. Fug sumețite Fetele, fetele! Urlă văioagele, Zboară poloagele, Gem costoroabele, Se-nchină babele, Răpăie streșinile, Cântă ulucele, Stau toate-n panică Galinaceele. Se scaldă-n șanțuri Rațele, gâștele. Au pierit, oare, Muștele, muștele? Se prăvălesc apele, Apele slobode! Vin, vin la vale Cu-nverșunare, Rupând în cale Drum și cărare, Învolburate, Apele, Apele
DRUM LIN SPRE CER… FILUŞ JULEA! (UN OM… UN ZBOR… UN ÎNGER) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_stroia_1448124694.html [Corola-blog/BlogPost/369888_a_371217]
-
ASTA TOTUȘI... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 421 din 25 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Lume multă prin zăpadă Aleargă-n treburi fel de fel; Văd femei trecând pe stradă, În mână cu un ghiocel. Una singură, o babă, Prin talcioc încearcă rochii; După cât este de slabă Și-n lentile-i joacă ochii, Eu mă mir cum de cojocul Nu e ros încă de molii! Dar ea zice (arz-o focu’!), " Opt mai am în fața rolii! Și cum firea
PRIMĂVARA ASTA TOTUŞI... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 421 din 25 februarie 2012 by http://confluente.ro/Primavara_asta_totusi_george_safir_1330155290.html [Corola-blog/BlogPost/346339_a_347668]
-
o-mpietrește Făcându-i sufletul păgân. De-atunci acea frumoasă fată, Ce-avea un suflet bun, curat, S-a preschimbat în piază blestemată, Să sperie-n pădure pe-nserat. Pe feciorașii singuri îi înspaimântă Cu țipăt, plâns sau râs sinistru O babă urâtă se încruntă Descoperindu-și chipul hâtru. Se-arată adesea ca angelică făptură, Cu trup și ochi ademenitori Și inima și mintea lor le-o fură, Ba chiar adeseori privind-o, mor. Ori babă, ori fată frumoasă, În calea sa
IONICA BAICU de IONICA BAICU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ionica_Baicu.html [Corola-blog/BlogPost/340944_a_342273]
-
țipăt, plâns sau râs sinistru O babă urâtă se încruntă Descoperindu-și chipul hâtru. Se-arată adesea ca angelică făptură, Cu trup și ochi ademenitori Și inima și mintea lor le-o fură, Ba chiar adeseori privind-o, mor. Ori babă, ori fată frumoasă, În calea sa dac-o intâlnește, Biet rătăcit prin pădurea lată Destinul și-l nenorocește. după o legendă populară maramureșeană Ionica Baicu, februarie 2014 Referință Bibliografică: Ionica Baicu / Ionica Baicu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1137
IONICA BAICU de IONICA BAICU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ionica_Baicu.html [Corola-blog/BlogPost/340944_a_342273]
-
feciorii și fetele „se îmbrățoșau și, sărutându-se, se încredințau că nu vor căuta a se supăra prin nesinceritate unul pe altul, ci din contră, se vor ajuta reciproc în orice timp și la orișice nevoie”. Dar, în cadrul capitolului intitulat „Baba Dochia”, Simeon Florea Marian inserează un sub-capitol denumit iarăși „Dragobetele”, în care prezintă și alte credințe ale poporului cu privire la „Dragobete”, care nu mai au legătură cu data de 24 februarie, ci cu „prima zi a lunii lui mărțișor”. Astfel, arată
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
denumirea unei personificări, așa cum sunt „zeii iubirii” enumerați anterior. Există în mitologia românească un „personaj” cu numele Dragobete? Răspunsul este afirmativ și ne este furnizat tot de Simeon Florea Marian, în același studiu, în același volum, mai exact în capitolul „Baba Dochia”, în care transcrie o legendă din Muntenia despre Baba Dochia. Și se spun următoarele: „Baba Dochia era o babă bătrână și avea un fiu care îl chema Dragobete Iovan”. Iată că tot în Muntenia, unde se ținea sărbătoarea „Dragobetele
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
în mitologia românească un „personaj” cu numele Dragobete? Răspunsul este afirmativ și ne este furnizat tot de Simeon Florea Marian, în același studiu, în același volum, mai exact în capitolul „Baba Dochia”, în care transcrie o legendă din Muntenia despre Baba Dochia. Și se spun următoarele: „Baba Dochia era o babă bătrână și avea un fiu care îl chema Dragobete Iovan”. Iată că tot în Muntenia, unde se ținea sărbătoarea „Dragobetele” de 24 februarie, exista credința că Drago-bete este fiul Babei
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
numele Dragobete? Răspunsul este afirmativ și ne este furnizat tot de Simeon Florea Marian, în același studiu, în același volum, mai exact în capitolul „Baba Dochia”, în care transcrie o legendă din Muntenia despre Baba Dochia. Și se spun următoarele: „Baba Dochia era o babă bătrână și avea un fiu care îl chema Dragobete Iovan”. Iată că tot în Muntenia, unde se ținea sărbătoarea „Dragobetele” de 24 februarie, exista credința că Drago-bete este fiul Babei Dochia (într-o altă legendă din
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
afirmativ și ne este furnizat tot de Simeon Florea Marian, în același studiu, în același volum, mai exact în capitolul „Baba Dochia”, în care transcrie o legendă din Muntenia despre Baba Dochia. Și se spun următoarele: „Baba Dochia era o babă bătrână și avea un fiu care îl chema Dragobete Iovan”. Iată că tot în Muntenia, unde se ținea sărbătoarea „Dragobetele” de 24 februarie, exista credința că Drago-bete este fiul Babei Dochia (într-o altă legendă din Muntenia, județul Mehedinți, se
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Baba Dochia. Și se spun următoarele: „Baba Dochia era o babă bătrână și avea un fiu care îl chema Dragobete Iovan”. Iată că tot în Muntenia, unde se ținea sărbătoarea „Dragobetele” de 24 februarie, exista credința că Drago-bete este fiul Babei Dochia (într-o altă legendă din Muntenia, județul Mehedinți, se spune că pe fiul Babei Dochia îl chema Drago-mir; fără îndoială, cele două nume sunt înrudite, rădăcina fiind aceeași). Trebuie spus că legătura care se face între Dragobete și Baba
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
fiu care îl chema Dragobete Iovan”. Iată că tot în Muntenia, unde se ținea sărbătoarea „Dragobetele” de 24 februarie, exista credința că Drago-bete este fiul Babei Dochia (într-o altă legendă din Muntenia, județul Mehedinți, se spune că pe fiul Babei Dochia îl chema Drago-mir; fără îndoială, cele două nume sunt înrudite, rădăcina fiind aceeași). Trebuie spus că legătura care se face între Dragobete și Baba Dochia este de o importanță capitală în demersul de a elucida „mitul lui Dragobete”, de
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
Babei Dochia (într-o altă legendă din Muntenia, județul Mehedinți, se spune că pe fiul Babei Dochia îl chema Drago-mir; fără îndoială, cele două nume sunt înrudite, rădăcina fiind aceeași). Trebuie spus că legătura care se face între Dragobete și Baba Dochia este de o importanță capitală în demersul de a elucida „mitul lui Dragobete”, de a-i identifica originea. Și aceasta nu numai prin prisma faptului că există un material folcloric imens cu privire la „personajul” mitologic Baba Dochia, cules din absolut
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
face între Dragobete și Baba Dochia este de o importanță capitală în demersul de a elucida „mitul lui Dragobete”, de a-i identifica originea. Și aceasta nu numai prin prisma faptului că există un material folcloric imens cu privire la „personajul” mitologic Baba Dochia, cules din absolut toate zonele locuite de români; ci și pentru că ne putem întemeia pe concluziile formulate de istoricul Nicolae Densușianu pe această temă, cuprinse în monumentala lucrare „Dacia preistorică”. Este necesară deci o digresiune, pentru a prezenta punctul
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]
-
sau „Dacia Felix”, așa cum o găsim în numeroasele inscripții din timpul dominației romane; cultul public al „Mamei mari” sub numele de „Dacia” s-a perpetuat și în timpul administrației romane. Ei bine, Nicolae Densușianu susține că „divinitatea feminină” („Rhea”, „Mama mare”, „Baba”), adorată în zona carpato-danubiano-pontică sub numele de Dacia, „ne apare în legendele și în cântecele poporale române numită „Dochia” și „Dochiana”. Așadar, Dochia, Gaia, Baba Dochia sau Baba Gaia reprezintă numele sub care apare în folclor (în legendele, cântecele, colindele
TOTUL DESPRE DRAGOBETE, ÎN ANALIZA LUI DENIS MARIAN MALCIU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1147 din 20 februarie 2014 by http://confluente.ro/Totul_despre_dragobete_in_an_marian_malciu_1392921724.html [Corola-blog/BlogPost/383242_a_384571]