871 matches
-
drum. În casa cea veche și crăpată s-a mutat un bărbat în vârstă, fost aviator. Un om sărac, cu o pensie mică cât și a fiicei profesorului. Omul părea ursuz. Poștașul n-a avut noroc. Deși aviatorul îi dădea bacșiș, îl lua la rost că a venit prea târziu cu pensia. În scurt timp s-au împrietenit însă, încât poștașul de câte ori trecea pe lângă clădirea dărăpănată și cu tencuiala căzută de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul aviator deschidea, îl
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
pe lângă clădirea dărăpănată și cu tencuiala căzută de la cutremur se oprea, suna la ușă, fostul aviator deschidea, îl chema înăuntru și stăteau de vorbă. Bătrânul n-avea ce face toată ziua, simțea nevoia să vorbească cu cineva. Poștașul venea pentru bacșiș și pentru un pahar mare de țuică. După ce bea și el două pahare, începeau poveștile...Odată, povestea aviatorul ne-am rătăcit pe mare. Zburam la șase mii de metri altitudine. Fuseserăm urmăriți de două avioane inamice. Când ele s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
invazia“ așteptată și promisă. Neîncrederea acumulată de-a lungul anilor, slabele performanțe economice, o legislație stufoasă, contradictorie și instabilă, făcută parcă să-i dezarmeze atât pe Întreprinzătorii români, cât și pe cei străini, pentru a nu mai vorbi de regula bacșișului — toate acestea nu au făcut din România o țară prea atractivă pentru investitori. În primii trei ani ai noii guvernări, economia a Înregistrat rate negative, o ușoară relansare Înregistrându-se În al patrulea an. Cu greu au fost puse În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
tăiatul copacilor cu fierăstrăul de mînă, ca vai de capul bieților pădurari. Doar că... greu de găsit vreuna, chiar și în țara ei, că nici în Uniunea Sovietică nu găseai așa ceva pe toate drumurile și ca peste tot relațiile și bacșișul erau singura soluție. De aceea mă gîndesc că istoria ei poate fi amuzantă. Guram, redactor-șef al revistei "Literatura pentru tineret" voia neapărat să ne ducă să vizităm Kutaisi, capitala legendarei Colchide, cu lîna ei de aur... De ce nu? Doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu agenții rusești și cu boierii din București refugiați la Brașov. Cu ajutorul solului rusesc, Tamara, a agentului rus Barozzi și a consulului Chirico, izbuti să obțină ca boierii și mitropolitul să-1 ceară de domn al Țării Românești. În sfârșit, un bacșiș de 200 pungi, dat lui Tamara, îi procură această domnie. Ipsilanti era un om cu o minte deosebit de ageră, de o mare activitate, de o finețe și de o dibăcie neobișnuită chiar la un grec din Fanar. El alcătuia pentru
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Crăciun. De n-aș fi deslușit-o... „Steaua sus răsare, ca o taină mare...”, cântă verii dinspre mamă pe la ferești. Sunt invitați În casă, steaua cu cordele multicolore și clopoței de-abia Încape pe ușă, li se dă câte un bacșiș, sunt Întrebați de una, de alta. Eu nu am fost niciodată cu steaua, nu știu de ce, și-mi pare rău. Încerc să adorm Într-un târziu, Îmi imaginez că și eu aș putea deveni Moș Crăciun, având de toate, eu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
prestigiul, c) Ben-Gurion a fost un moș nesuferit, dar un adev)rât conduc)tor, c) generația mai tan)r) le este ostil) evreilor din nordul Africii și din Asia. Acești imigranți nord-africani și orientali sunt acuzați c) au introdus mentalitatea bacșișului În Israel; intelectualii sunt acuzați c) au l)sat s) se deterioreze calitatea vieții (deplorabil) expresie) - sperasem c), la șase mii de mile de cas), nu voi mai auzi vorbindu-se despre calitatea vieții - și, În plus, exist) problemă palestinian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
limonadă de la o mulțime de alți vânzători. Sau aș fi putut să beau apă sau o cola, iar vânzătorul nostru știe bine asta. Prefer Însă, eu și mulți alții, să scot din buzunar trei dolari și cincizeci de cenți (plus bacșișul) pentru a primi apă cu lămâie și zahăr pentru că-mi potolește setea și În același timp mă Înveselește. Ceea ce pune el În plus la produsul standard Îmi oferă și mie ceva În plus. Vânzătorul de limonadă era deja un intangibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
și șlefuiri ale fațetelor imagologice, de la observația directă la constructul legendar. Astfel, cititorul este purtat prin relieful mai multor registre de viață și de mentalitate, de la Nastratin Hogea la revoltele ienicerilor, din Fanarul cărturăresc în intrigile de palat, de la originea bacșișului la medicina populară albaneză. Prezentarea nu poate fi sfârșită fără a numi principalele caracteristici ale tehnicii de editare a unui astfel de puzzle textual: o foarte bună cunoaștere a surselor, o evidentă bucurie a relecturii (pentru a-i uni, într-
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
ca lăsare „în plata domnului”, „să-l judece Dumnezeu”. Dreptatea se reduce în cele din urmă la o chestiune de bunăvoință a celui care o împarte și se poate cumpăra cu plocon, atenție, cadou, mită, șpagă, sfănțuială, șperț, mâzdă, rușfet, bacșiș, simonie, procent, dar, peșcheș, prosforă, donație, prinos, ofrandă, „ceva cât de cât”, „un flec, un nimic, cât să fie ceva”, sensibilizare, „dreptul lui”, „partea lui”, „un plic”, contribuție, sponsorizare; chiar și pentru mort se aruncă bani la întretăierea drumurilor, pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de 200.000 lei, dar primarul punându-se în legătură cu anumiți pictori au făcut o socoteală de 620.000 lei, apoi a avut nerușinarea ca să se prezinte la bătrânul și cinstitul părinte Bocca și să-l îmbie cu 40.000 lei bacșiș numai să tacă, să-i lase lui mână liberă să gătească biserica, având nădejdea să pună el mâna pe restul de 380.000 lei” (nr.25 din 3 iunie 1928). Dar la 17 iunie, în numărul 27, Cuvântul Țărănimii relevă
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și veselă cu Ștefan Vodă Sfânt și drept, vederi foto din județul Rădăuți, dar și de la Muntele Athos, cântări de stea și colinde, snoave și strigături, ce se întâmplă în Bucovina, în țară și prin străinătate, sfaturi pentru agricultori, un bacșiș de 92 milioane lei, informații „fel de fel” și Poșta redacției; îi lipsește un lucru: data editării ziarului. * Gazeta Bucovinei cu numărul de sfintele Paști 1897 își suspendă apariția din cauze redacționale, în locul ei înființându-se ziarul Patria - scrie acesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
domn Filaret Doboș, de profesie profesor la liceu, ajuns din mila liberalilor deputat, director general la agricultură și domenii și președinte al Comisiei Centrale pentru vânzare și cumpărare în Cernăuți, ar fi cerut pentru înaintarea unei cereri de export un bacșiș de 600.000 lei, mulțumindu-se apoi cu mai puțin. Se mai spune acolo, că un oarecare domn Numitor Liteanu, funcționar înalt în administrație, unchiul domnului ministru Nistor, ar fi intrat în tovărășie cu domnii Marcus Linker, Leon Barschaut și
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
11 Noiembrie... Motiv, probabil, ca Al. Titric să publice patru versuri pentru un anumit senator P.P.: Te-a ales senator satul Tot în strigăte și-n chiu, Căci băuse fiecare Câte-o ocă de ... rachiu. Ridicându-se împotriva birocratismului și bacșișurilor, la 24 iunie 1923, Poporul publica tot în prima pagină: „Vrem rânduială! Sistemul bacșișurilor - o rușine națională. Un avocat se oferă să facă în trei zile ceea ce două ministere n-au făcut în șase luni. Cerem sancțiuni împotriva funcționarilor abuzivi
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
senator P.P.: Te-a ales senator satul Tot în strigăte și-n chiu, Căci băuse fiecare Câte-o ocă de ... rachiu. Ridicându-se împotriva birocratismului și bacșișurilor, la 24 iunie 1923, Poporul publica tot în prima pagină: „Vrem rânduială! Sistemul bacșișurilor - o rușine națională. Un avocat se oferă să facă în trei zile ceea ce două ministere n-au făcut în șase luni. Cerem sancțiuni împotriva funcționarilor abuzivi.” Era vorba de moș Axânte Penteleiciuc care aștepta să-i vină din America moștenirea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fi învățătorii de atenția ce o acordă ministrul instrucției celor 71 de colegi propuși pentru decorare, ei cer în loc de decorare să li se dea posibilități de existență.” (11 mai 1932). În preajmă erau alte articole : „Vrem dreptate” (Alexandru Popovici, învățător), „Bacșișul” (V. Vicol), „Să nu deznădăjduim” - scria mai conciliant Al. Simota. După Congresul învățătorilor bucovineni de la Rădăuți din august 1933, Foaia își propunea ca în afara paginilor cu articole profesionale, pedagogic-didactice, informații, să aibă o dată pe lună și un supliment literar de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
până la maximum 80; cu 80 bani aveai mâncările excepționale, precum fripturi de curcan, de iepure etc. Eu dejunam cu 90 de bani, și anume: pâine 10 bani, 2 ouă fierte 20 bani, o fleică 40 bani, 1 măr 10 bani, bacșișul 10 bani. Fără vin. Cu vin costa 1 leu și 10 bani.229 Birtul Günther, în dosul Pasagiului Român, strada Câmpineanu 230, unde mâncam 4 feluri pe zi, vin și desert cu 80 lei lunar. Birtul lui Madame Mari 228
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
chiar Clujul, nu par capabile să depășească, cel puțin deocamdată, plafonul mediei naționale, În privința creșterii economice. În privința corupției, considerată astăzi flagelul național numărul unu, lipsesc studiile și evaluările comparative, care să confirme valabilitatea clișeelor referitoare la ardeleanul cinstit sau la bacșișul de extracție turco-fanariotă. Presa conturează o imagine omogenă a fenomenului, la scară națională, iar „baronia locală” este percepută ca o solidă instituție pan-românească. Pe de altă parte, e de așteptat ca investițiile străine serioase să prefere tocmai regiunile cu
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
parte, era acționar și cenzor la o firmă privată foarte prosperă. Pe de altă parte, Într-unul din marile cazuri de corupție ajunse În stadiu de cercetare judiciară, cazul Păvălache - despre care s-a spus că ar fi solicitat un bacșiș de patru milioane de dolari -, domnul Mihăilescu a avut o reacție demnă de orice antologie comică, ce ar merita Înrămată și adusă În discuție ori de câte ori va veni vorba despre ideea de corupție În România: „Dacă Păvălache voia să facă treaba
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Riscul este acela că poate fi începutul lipsei de control social. * Complicitatea. Reprezintă varianta mai tare a toleranței. „Nu mai poți trece cu vederea neregula, dar decizi, în virtutea unui calcul pragmatic, să o îngădui.” Din nou exemplele lui andrei Pleșu: bacșișul și „casa de toleranță”. * Resemnarea. Este o altă ipostază socială a toleranței. „vezi neregula, o respingi interior, dar o suporți, o înduri ca pe ceva inevitabil.” Exemplu: accepți adulterul pentru că nu crezi în posibilitatea eradicării lui. Toleranța se transformă, la
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
alte mijloace ilegale (cf. DiFranceisco și Gitelman, 1984). Corupția era răspîndită la toate nivelurile guvernării. Un studiu despre folosirea "pilelor" la începutul transformării a determinat că două treimi dintre cehi și slovaci și o treime dintre bulgari au dat mită. "Bacșișurile" erau plătite nu numai pentru a obține bunuri de consum care într-o economie de piață se găsesc în cantități suficiente, dar și pentru a obține servicii sociale care ar fi trebuit să fie gratuite (Rose, 1993a: 234 ș.u
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose.,William Mishler, Christian Haerpfer [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
vor da dovadă de atitudine potrivnică statului"); nu s-a restricționat, de pildă, nici ascultarea radioului, cu condiția traducerii în maghiară. Permisele românești pentru circulația cu pluta pe râuri rămâneau valabile. S-a insistat asupra luptei împotriva corupției și a bacșișurilor. S-a interzis vânătoarea; timp de 30 de zile a fost interzisă orice fel de călătorie privată a celor din localități proaspăt cedate Ungariei, după cum și numărul celor care puteau pătrunde în aceste localități a fost limitat. O bună parte
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
aceste stațiuni trebuia reglementată în mod centralizat deoarece prețurile din Transilvania erau mai mari cu 30%-50% sau, uneori, cu 100% decât cele din Ungaria, în timp ce gradul de confort era (în general) mult mai mic. Doreau să reglementeze și problema bacșișurilor, precum și prețurile din alte stațiuni. În ansamblu, despre aceste stațiuni turistice importante din Transilvania, comisia a constat că "erau mai bine dotate decât cele din stațiunile de pe malul lacului Balaton, chiar dacă aici lipsea categoria marilor hoteluri, prezente acolo, care asigura
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Helicoptere. Ceea ce, totuși, a fost prea mult! Așa că s-a dat o anexă la lege prin care anumite bunuri erau exceptate de la expropriere. Adică bunurile lui Kohn. Dar odată cu aceasta, s-a deschis o ușă prin care, cu un mic bacșiș, oricine putea să-și salveze proprietățile rămase la nord de gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
DUMBRĂVEANU, Anghel (21.XI.1933, Dobroteasa, j. Olt), poet, prozator și traducător. Este fiul Elenei (n. Nițulescu) și al lui Teodor Bacșiș, țărani. Face gimnaziul la Liceul „Radu Greceanu” din Slatina (1946-1949), apoi urmează Școala Pedagogică din Timișoara (1949-1953). Angajat în 1953 redactor la revista „Scrisul bănățean” (devenită ulterior „Orizont”), rămâne aici până în 1990; între timp, va fi secretar general de redacție
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]