657 matches
-
poate fi mai frumos și mai nobil pentru vieții omului din popor, de a face ceva d e z n ă d e j d i i s f i n ț i n d u s e î n Baciul domnișan ! Așa cum preciza trainic în viață. În actul său de creație, eternitatea casei, ce purta în ea tot Acad. Gh. Păun, „îl prinde pe gândurile poetului îi „zornăie satul.” (p.6). Eminescu de braț” și bate la poarta asemenea n
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
incultură”. care se joacă Dumnezeu când plânge decât tristă: „Când credem că am trăit, Așadar, analizând primele poeme de t r i s te țe” (p .18) . Comparaț ia ultima filă a capriciilor minții ne rostește ale cărții, constatăm că „Baciul sugerează poziția femeii în central lumii, arta de a putrezi. Fericiți aceia domnișan” are o gândire profundă, așa cum pământul este în central descompuși în muguri de simțuri !”(p.11) mereu vie și incitantă, „cu inima la universului. De aceea, femeia
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
stingerea din viață a lui A. Russo (1859), Vasile Alecsandri își schimbă opinia (vezi nota la balada "Dolca" din volumul „Poesii populare ale românilor” (1866), unde îl indică drept informator al baladelor "Dolca" și "Miorița" pe un „anume Udrea”, un baci de la o stână de pe Ceahlău). Subiectul a fost tratat pe larg în mai multe studii. Balada a fost publicată pentru prima dată de către Vasile Alecsandri, în secțiunea "Cântece poporale românești" din gazeta "Bucovina" din Cernăuți (an III, nr. 11, sâmbătă
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
Muntenia, România. Prima atestare documentară a satului datează din 1550. În registrele vigesimale ale Brașovului, un cetățean din Căldărăsti este înregistrat cu un transport în valoare de 800 aspri. În trecut, satul purta și numele de "Trandafiru" de la numele unui baci care își avea târlele acolo. La sfârșitul secolului al XIX-lea, satul Căldărăști forma o comună de sine stătătoare în plasa Câmpul din județul Buzău, cu o populație de 870 de locuitori. În 2 februarie 1880, satul a fost grav
Căldărăști, Buzău () [Corola-website/Science/300800_a_302129]
-
astăzi, au inclus poduri metalice de traversare a pârâului "Suha" din grinzi cu zăbrele și calea sus, precum și podețe în boltă din zidărie de moloane de piatră. Materialul - piatra pentru cioplit, s-a adus de la carierele de la Râșca și "Podul Baciului". S-au construit și 6 cantoane rutiere - câte trei pe fiecare parte a muntelui, din care astăzi se mai păstrează doar două în punctele "Valea Colibei" și "Ciungi". Acestea erau normate ca locuințe pentru câte 2 familii în vederea susținerii personalului
Drumul Talienilor () [Corola-website/Science/330654_a_331983]
-
Viteazul. Populația, la data prezentă este de 5300 de locuitori. Ocupația locuitorilor - agricultura, creșterea animalelor, iar în ultimul timp, comerțul. Satul Zănoaga, este o așezare rurală care datează din jurul anului 1300 fiind fondată de o grupare de oieri al căror baci se numea Zănoaga. Este așezat în zona de câmpie a Olteniei fiind traversată de la est la vest de Drumul Național DN 6 care este în același timp Drum European DE 70. Satul Zănoaga se întinde pe o suprafață de 2784
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
sau Méhtelek-Nádas. O serie de alte cercetări s-au efectuat până în prezent în Ungaria cu ocazia construcției de autostrăzi, însă o mare parte nefiind publicate până în prezent. În România în această perioadă au continuat cercetările în situri consacrate ca Gura Baciului, Cârcea dar au apărut și o serie de șantiere noi îndeosebi pe valea Mureșului un proiect internațional recent este cel de la Dudeștii Vechi, în vestul României. În România, periodizarea culturii s-a făcut adoptând periodizarea realizată pentru manifestările de tip
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
urmate apoi de bovine, cu un procentaj până la maxim 30%, și suine, în general până la 5%. Aceste observații faunistice se bazează pe eșantioane faunistice provenite atât din Ungaria, de exemplu așezările de la: Lanycsok, Röscka, Gyalaret sau în România la Gura Baciului, Trestiana, Gornea, Moldova Veche. Acest tip de economie este caracteristic neoliticului timpuriu pe spații largi, de exemplu în Grecia la Achilleion, Nea Nicomedia, în Macedonia la Anzabergovo, în Serbia la Donja Branjevina. Unele observații faunistice făcute în România arată că
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
resturi ai unor pereți realizați din împletituri de nuiele. Acoperișul se sprijinea de marginea gropii și de stâlpi interiori. Utilizarea acestor gropi ca locuințe este disputată în literatura de specialitate, însă critica nu poate fi generalizată. În așezarea de la Gura Baciului în România în cadrul unei asemenea locuințe au fost descoperite fragmente de vatră in situ. Locuințele semiadâncite (semibordeie) sunt construcții de forme diferite, ovale sau rectangulare, compuse dintr-o groapă ai cărei margini sunt continuate de pereți construiți dintr-o structură
Cultura Starčevo-Criș () [Corola-website/Science/302737_a_304066]
-
demult "Baștelec", (în , colocvial "Bácstelek") este un sat în comuna Chichiș din județul Covasna, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, în Depresiunea Brașovului. Prima atestare documentară este la 1909. Se spune că imediat după 1700 un baci, pe care îl chema Lungu, a întocmit această așezare, după ce a venit cu oile la păscut pe aceste meleaguri și a constatat iarba bună și stufărișul. Inițial acesta a poposit pe plaiurile secelene, actualul oraș Săcele, imigrând spre nord și
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
bună și stufărișul. Inițial acesta a poposit pe plaiurile secelene, actualul oraș Săcele, imigrând spre nord și stabilindu-se pe partea stângă a malului Râului Negru. Cu timpul așezarea a ajuns la 48 de familii numindu-se “Bacitelec” sau Cătunul Baciului. Doar pe la începutul anului 1918 așezarea va primi numele de Băcel. Izvoarele istorice spun că în anul 1829, Băcelul aparținea de comuna Chichiș, având ca, “primar” pe Dimitrie Cimpoieș. La Marea Unire din 1 Decembrie, locuitorii din Băcel au plecat
Băcel, Covasna () [Corola-website/Science/300370_a_301699]
-
mioritic ne vine parcă de la un inițiat, de la cineva căruia i s-a lămurit misterul”. După ce, în 1866, Vasile Alecsandri avea să relateze despre o fericită incursiune pe muntele Ceahlău, realizată în anul „de grație” 1842, respectiv despre întâlnirea cu "baciul Udrea", care i-ar fi interpretat cu măiestrie "balada Miorița" (despre care Vasile Alecsandri susține că este varianta princeps, publicată în 1850, în „Bucovina”) s-a emis ipoteza că bătrânul păstor Udrea ar avea toate calitățile să „născocească” o asemenea
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
din urmă și-au primit pedeapsa cuvenită fiind sacrificați de ocupanți. Un alt moment important al războiului din 1812, legat de tratativele pe care le ducea Napoleon pentru încheierea unui armistițiu, a fost consemnat în fabula „"Lupul între cîini"”. Aici, baciul îl întruchipează pe Kutuzov, care, exprimînd năzuințele poporului, cheamă „pe toți - de la mic la mare” la lupta unită într-o mișcare de partizani împotriva dușmanului cotropitor, iar lupul hulpav îl reprezintă pe Napoleon. Scoțînd în evidență eroismul poporului rus, hotărîrea
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
eternitatea și autenticitatea acestui neam”. Citiți-i neapărat cartea „Obștile sătești, leagănul neamului românesc”. O mai bună recomandare o puteți găsi În prefața primei sale cărți, „Gânduri de la marginea lumii”, prefață semnată de domnul academician Gheorghe Păun: „(...) Căci poet este Baciul domnișan, cu carte-n regulă de la prima carte („Gânduri...”), unde ne cheamă, cu clopoței de lut și sinceritate, abia strunindu-și dorința de a spune - de la proză, la rimă strânsă și la vers liber - că greu trebuie să-i fie
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
corespunzătoare. Cunoscuții pereți verticali, inalți de 400-650 m, dintre Padina Lăncii și Valea lui Ivan, au luat naștere datorită stratificării pe orizontală a calcarelor. Altitudinea maximă a Pietrei Craiului este atinsă în vârful Vârful La Om, cunoscut și ca "Piscul Baciului", având 2.238 m. Masivul are numeroase piscuri peste 2.000 de metri altitudine (Vf. Padina Popii (2.025 m), Vf. Ascuțit (2.150 m), Vf. Țimbalul Mare (2.177 m), Vârful dintre Țimbale (2.170 m), Vf. Sbirii (2
Munții Piatra Craiului () [Corola-website/Science/303030_a_304359]
-
în articole sau studii răzlețe, în discuții particulare - față de atitudinea de neînțeles a unui erou dintr-o creație populară românească: „Iată un flăcău voinic, trăind pe corhane cu turma sa, căruia oița bârsană îi spune că au să-l omoare baciul Ungurean și cu cel Vrâncean și, în loc să pună mâna pe bâtă și să se apere, pune mâinile pe piept și face poezii! Contemplativitatea și forța, forța mai cu seamă, nu îngăduie o asemenea purtare”. Concluziile lui nu impun o nouă
Fatalismul mioritic () [Corola-website/Science/314189_a_315518]
-
de viață. Mobilitatea grupurilor umane scade, începând procesul de sedentarizare. Peșterile sunt abandonate și sunt clădite locuite durabile și confortabile. În Neoliticul inferior, în spațiul românesc au fost identificate puține situri, unul dintre cele mai reprezentative fiind cel de la Gura Baciului din Cluj, unde a fost atestată o incinerație funerară. Au fost descoperite capete de piatră, similare cu alte produse din spațiile vecine, ceea ce atestă posibie contacte între autohtoni și migratori. La Iclod, în Cluj, a fost descoperită o așezare fortificată
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
altul în pârloagă( asolamentul bienal), ce are drept consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
din rodul cărora se obțin principalele derivate alimentare. Nucleul tradiției culinare îl reprezintă lăptăria pastorală mobilă, pe care păcurarii o instalează în munți, în timpul verii, pe perioada pășunatului turmelor de oi. În aceste microfabrici de produse lactate, principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
lactate, principalul actor este baciul sau vătaful, singur responsabil de întregul procesu de preparare a laptelui. Proprietarii de oi urcă prin rotație, la stână, pentru a-și primi partea ce li se cuvine, stabilită la „măsuriș”. Din laptele de oaie, baciul prepară cașul, urda și jintița. Brânza se prepară în gospodărie cu cașul luat de la stână. „Brânza care este menită să rămână pe iarnă trebuie ermetic înfundată în bărbânță; deasupra brânzei se pune un strat de lut și apoi fundul de
Arta culinară maramureșeană () [Corola-website/Science/314169_a_315498]
-
pământ pentru a-și construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a așezat și populație românească. Proprietarul moșiei Teodoreni, marele logofăt și cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje către slujbașii săi din Teodoreni. Numele localității s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni. Biserica a fost reparată de boierii din familia Costin în secolul al XVII-lea. La 19 februarie 1664
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
critici ca fiind un adevărat roman polițist în care se investighează un caz de dispariție, descoperindu-se o crimă și depistându-se și pedepsindu-se făptuitorii. Punctul de plecare al romanului îl constituie crima din balada „Miorița”, în care un baci moldovean este ucis de doi confrați, unul ungurean și altul vrâncean, pentru a fi prădat de turme („că-i mai ortoman/ș-are oi mai multe,/mândre și cornute/și cai învățați/și câni mai bărbați”). Scriitorul reconstituie acțiunea legendară
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
A urmat apoi un extraordinar concert în semn de solidaritate ce a avut loc la Sala Polivalenta în care alături de Cargo au cântat Mircea Nedelcu, Berti Barbera, Vali Sterian, Iris, Weinberger și alții. După acest concert, Adrian Igrișan (ex-RIFF, poreclit "Baciul") a rămas la Cargo și a ocupat locul de chitarist-armonie, cântând și vocal. La sfârșitul lui 1997, Ramon Radosav pleacă în SUA, locul lui fiind ocupat de Alin Achim (ex-Amala). În anul 1998, de Sânziene, vor lansa albumul "Ziua vrăjitoarelor
Cargo () [Corola-website/Science/303006_a_304335]
-
text anost, redundant și precar, încredințat, ulterior, publicității. Marcând depravarea totală a proiectului de Epopee cinematografică națională, după câteva reușite promițătoare în deceniile anterioare, filmul se încheagă dintr-o lungă înșiruire de discursuri politice care reproduc fidel tonul și temele „Baciului de Partid și de Stat”: „În țara cea mare, unită și liberă, loc de robie nu mai este” sau „Și spuneți cetățenilor că dacii n-au încetat să fie cei mai drepți dintre traci!” când nu parafrazează de-a dreptul
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
Vlahia moravă (răsăritul Cehiei) s-a vorbit românește (un grai local) până în secolul XVIII. Din punct de vedere lingvistic, dialectul astăzi slav al vlahilor moravi, deopotrivă influențat de cehă și de slovacă, cuprinde cuvinte românești provenite din dacoromână precum "bača" „baci”, "brynza" „brânză” (care a trecut și în limbile cehă și slovacă), "cap" „țap”, "domikát" „mâncare din produse lactate” (vezi „dumicat”), "galeta"/"geleta" „găleată” (de lemn folosită la mulsul oilor), "pirt’a" „cărare” (a oilor) (vezi „pârtie”), "kurnota" „oaie cu coarne
Vlahi () [Corola-website/Science/311317_a_312646]