667 matches
-
sub formă de cursuri, seminarii, workshopuri, conferințe etc. Programele educaționale și de formare pentru adulți pot fi planificate pentru grupuri mai mici sau mai mari sau chiar pentru întreaga comunitate. În aceste instituții de educație a adulților lucrează oameni cu background-uri diferite, cu specializări și experiențe diverse. Deși au roluri clar definite în cadrul instituției și au titluri oficiale ca specialiști în formare, majoritatea celor care realizează activități de proiectare a programelor de formare pentru adulți nu au pregătirea necesară în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dorit și în funcție de nivelul de cunoștințe al cursanților. Pentru cel ce realizează planificarea, e destul de greu să cuprindă toate conținuturile pe care ar dori să le predea, deoarece este constrâns de o serie de limitări precum: timpul disponibil, experiențele și background-urile diferite ale cursanților adulți, resursele materiale disponibile. Cu toate aceste constrângeri, unitățile de conținut selectate și prelucrate de formator trebuie să aibă legătură cu informațiile anterioare ale cursantului, să fie relevante pentru obiectivele pe care le avem în vedere
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
doar la prezentarea orală, pregătiți și textul tipărit al sarcinii; - gândiți-vă la diferite modalități de a forma grupul - în funcție de scopul pe care-l urmăriți: împărțire aleatorie/în ordine alfabetică/după aceleași interese/dupăpreferințe (prieteni, cunoscuți)/după reguli precise (eterogenitatea background-urilor, schimb de experiență, grad de omogenitate ca întreg) etc.; - gândiți-vă la mărimea optimă a grupurilor, în funcție de sarcina de realizat (de la doi la patru, maximum șase). Încercați să evitați dominarea unui anumit gen în grup (vezi aspecte de discriminare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
să fie lăsați să-și demonstreze abilitățile. Alte metode ar putea fi: testele formale, interviurile, observațiile, strategiile de punere a problemei etc. Metodele de evaluare variază de la simpla completare de către studenți a unui chestionar care să evidențieze experiențele din domeniu, background-ul lor etc. până la administrarea unor teste comprehensive privind cunoștințele și abilitățile deja însușite. Aceasta se realizează în momentul de debut al procesului didactic, acoperind ceea ce numim evaluare inițială. În momentul de debut este, de asemenea, importantă identificarea nivelului cunoștințelor
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
prelucrării imaginii este binarizarea (figura 2.6) prin aplicarea funcției IMAQ Local Threshold asupra imaginii obținute în faza anterioară. Operatorul va alege de pe panoul frontal: - metoda threshold dorită: Niblack (se alege și Niblack deviation factor - determină dificultatea calculului variației) sau Background Correction; - tipul obiectului căutat: Bright Objects sau Dark Objects; - mărimea ferestrei de căutare cu valoare implicită 32X32 pixeli. Pragul local, cunoscut ca și prag local adaptiv, este asemănător pragului global în nuanțe de gri, întrucât amândouă creează o imagine binară
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
Prezența comunității ar oferi coerență și ar permite atenuarea multora dintre disfuncțiile sociale prezente astăzi la noi în țară. Comunitatea așa cum o înțelegem noi este acea „formațiune socială rezistentă în timp, reunind un număr relativ restrâns de indivizi, având un background cultural și statusuri sociale asemănătoare, ce locuiesc pe o suprafață puțin extinsă și între care există relații de cooperare bine stabilite și persistente, reușindu-se prin aceasta exercitarea unui control social eficient la nivelul grupului respectiv”<ref id=”1”>Tudor
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
alocare a locuințelor și prin amestecarea populației în cartierele dormitor, aceste relații au fost împiedicate să apară. 2.3.1. Considerații privind migrația în România contemporană Comportamentul migrațional în România contemporană trebuie privit în oglinda schimbărilor postdecembriste, luând în calcul background ul pe care l-a oferit perioada comunistă. În arealul migrației interne se observă în primul deceniu postdecembrist o încercare de reașezare, într-o oarecare măsură naturală, a mișcării populației. Ar putea fi și un soi de reacție firească, având
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de rezidență Evoluția specifică a mediului urban în perioada comunistă și imediat postcomunistă ne îndreptățesc să le atribuim un principiu de funcționare specific vaselor comunicante, în acest caz „principiul orașelor comunicante”. Acest tip de reașezare de la începutul anilor 1990 reprezintă background-ul sau mai bine zis debutul unui nou tip de mișcare a populației, care în materie de comunitate poate oferi de asemenea o explicație pentru disfuncțiile ce o caracterizează. Presiunea externă generată de ignorarea liniilor de evoluție firească a făcut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
prelucrării imaginii este binarizarea (figura 2.6) prin aplicarea funcției IMAQ Local Threshold asupra imaginii obținute în faza anterioară. Operatorul va alege de pe panoul frontal: - metoda threshold dorită: Niblack (se alege și Niblack deviation factor - determină dificultatea calculului variației) sau Background Correction; - tipul obiectului căutat: Bright Objects sau Dark Objects; - mărimea ferestrei de căutare cu valoare implicită 32X32 pixeli. Pragul local, cunoscut ca și prag local adaptiv, este asemănător pragului global în nuanțe de gri, întrucât amândouă creează o imagine binară
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
ordin fizic, social, mental etc.) influențează interpretarea. Heylighen și Dewaele, pornind de la clasificarea lingvistică a elementelor deictice, disting patru clase de factori situaționali: persoanele implicate, locul/cadrul comunicării (setting), timpul și discursul anterior enunțului de interpretat. Cu cât diferența de background psihologic și cultural (sunt incluse aici vârsta, clasa, naționalitatea, educația etc.) dintre interlocutori este mai mare, cu atât va fi mai redus contextul pe care aceștia Îl au În comun și, În consecință, comunicarea va avea un grad ridicat de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
elementele componente ale unei case)” și schema, “pentru ordinea În care folosim aceste elemente În procesul de Înțelegere a textelor “<ref id=”101”>Butler 1984, p. 6 referință </ref>. Christopher Butler redefinește, mult mai simplu, cei doi termeni: frame Înseamnă background knowledge, iar schema, folosirea ordonată a acestora. Prin background knowledge el Înțelege acele cunoștințe acumulate anterior actului de comunicare și care privesc doar un aspect restrâns, coerent al realității, În care interpretul a fost implicat În mod repetat În experiența
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care folosim aceste elemente În procesul de Înțelegere a textelor “<ref id=”101”>Butler 1984, p. 6 referință </ref>. Christopher Butler redefinește, mult mai simplu, cei doi termeni: frame Înseamnă background knowledge, iar schema, folosirea ordonată a acestora. Prin background knowledge el Înțelege acele cunoștințe acumulate anterior actului de comunicare și care privesc doar un aspect restrâns, coerent al realității, În care interpretul a fost implicat În mod repetat În experiența sa anterioară . În acord cu Van Dick, Butler consideră
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
pluralul omonim cu singularul: drive-in, horror, joint-venture. Un singur substantiv se încadrează în tiparul iu-ii: cyberspațiu (în care se recunoaște un substantiv anterior DOOM1, spațiu). Toate celelalte anglicisme de genul neutru au pluralul în -uri (85 de substantive): aftershave-uri, airbaguri, backgrounduri, big banduri, boarduri, body-uri, boogie-uri, brandy-uri, breakuri, briefinguri, brunchuri, bypassuri, CD-uri, CD-ROM-uri, cherry-uri, chipsuri, coffee-breakuri, crossing-shoturi, CV-uri, cybercafeuri, deckuri, desktopuri, digesturi, discounturi, display-uri, dressinguri, drinkuri, drugstore-uri, duty-free-uri, exit-polluri, fast-fooduri, flashbackuri, forehanduri, gadgeturi, grilluri, happeninguri, harduri, hard
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
sanctions and development, Editura International Progress Organization, Viena, 1997, p.49; footnote> Sancțiunile împotriva Irakului. Războiul din Golf este definit astfel: „Războiul între forțele aliate ale Statelor Unite din Irak după invazia Kuweitului din 2 august 1990.” <footnote ***., Sanctions on Iraq: Background, consequences, strategies, Editura Cambridge, 2000, p. 219; footnote> La nivelul politicii interne, deceniul după războiul din Golf este caracterizat de o intensificare a presiunii de liberalizare politică și economică a Orientului Mijlociu. O parte din aceste forțe au fost în
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
calitative. De asemenea, distribuția mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste 15 µm, valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste 15 µm, valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror deviații față de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror deviații față de background, chiar daca sunt foarte mici. Pozițiile maximelor de absorbție în infraroșu atribuite unor grupări funcționale se găsesc tabelate în baze de date și permit identificarea rapidă și precisă a compușilor analizați. Spectrul FTIR este o proprietate caracteristică a unui compus pur
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_634]
-
calitative. De asemenea, distribuția mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste 15 µm, valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
mărimii particulelor de KBr influențează valorile absorbanței, pentru particule peste 15 µm, valorile obținute pentru absorbanță nu sunt reale. Înregistrarea unui spectru presupune măsurarea spectrului radiației de fond, apoi măsurarea spectrului probei de studiat și scăderea background-ului (fundalului) Scăderea background-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror deviații față de
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
-ului este un termen specific în spectroscopie când se înregistrează spectrul radiației ambientale sau al unui material de referință, apoi din acesta se scade spectrul substanței de analizat printr-un algoritm specific, astfel, datele obținute permit identificarea oricăror deviații față de background, chiar daca sunt foarte mici. Pozițiile maximelor de absorbție în infraroșu atribuite unor grupări funcționale se găsesc tabelate în baze de date și permit identificarea rapidă și precisă a compușilor analizați. Spectrul FTIR este o proprietate caracteristică a unui compus pur
Aplicaţii practice privind sinteza şi caracterizarea compuşilor anorganici by Prof. dr. ing.Daniel Sutiman, Conf. dr. ing. Adrian Căilean, Ş.l. dr. ing. Doina Sibiescu, Ş.l. dr. chim. Mihaela Vizitiu, Asist. dr.chim. Gabriela Apostolescu () [Corola-publishinghouse/Science/314_a_635]
-
de logica discursului, obiecte surprinse simultan și alăturate în spațiu 28. În relație cu povestirea, descrierea nu se situează totuși în opoziție ci, mai degrabă, în prelungire, descrierea constituind frontiera internă a povestirii 29. Genette problematizează particularitățile descrierii având în background cercetarea mai amplă a fenomenului spațializării în literatură. Efectul de spațializare sesizabil într-un text literar provine fie din spațializarea elementară a limbajului 30, fie din resursele stilistice ale figurilor retorice 31. Privită din perspectiva spațializării, descrierea se revelează ca
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Statuia din secolul XIV "nu mai are nimic din aspra candoare și din energia virginală a anticei Artemide"63. În cazul gravurii lui Durrer, demersul este invers: atomizarea discursului precede numirea subiectului descrierii. Fragmentul descriptiv începe prin a reprezenta fundalul/backgroundul gravurii și termină prin a menționa (a numi) subiectul descrierii - Sfântul Hubert, patronul vânătorii în cultura occidentală. Fragmentele ekphrastice din opera lui Odobescu înfățișează una din limitele ekphrasis-ului. Descrierea ekphrastică inserată într-un text nonnarativ, cum este textul lui Odobescu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
se rânduiesc în aceea a creației 16. În anul 1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
critici de artă, profesori de istoria artei sau cercetători ai acestui domeniu. Articolele și studiile prezentate anterior reiau în principal trei teorii importante ale cercetării occidentale. Există, astfel o categorie de studii care dezvoltă comparația între literatură și pictură în backgroundul teoriei lui Lessing: articolul lui Dan Hăulică, Dialog între arte, și studiul lui Eugen Sperantia, Papillons de Schuman. A doua teorie celebră, teoria horațiană ut pictura poesis, este subiectul articolului lui Tudor Vianu și al celui semnat de George Călinescu
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
că fragmentul ekphrastic oscilează între impulsul mimetic al reprezentării suprafeței picturale în discurs și tentația organizării subiective a descrierii. Între acești doi poli, descrierea ekphrastică reflexivă se devoalează drept un artificiu auctorial, care incită cititorul să reconstruiască universul romanesc în backgroundul pânzei lui Pieter Janssens Elinga. Așezată în contextul unei comparații cu alte romane inspirate de pânza flamandă, descrierea ekphrastică reflexivă pune în evidență o particularitate importantă a romanului ekphrastic românesc. În romanul lui Bălăiță inserția ekphrastică (referința simplă sau descrierea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]