497 matches
-
a fost prezentat ca posibil joc olimpic la Jocurile Olimpice de la Munchen. Începând cu Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992, badmintonul este sport olimpic. Din 1977 din 2 în 2 ani se desfășoară Campionatul Mondial de Badminton (www.worldbadminton.com) 1.2. Badmintonul în România Badmintonul, joc cunoscut la noi. de curând, datorită atractivității Iui și faptului că nu necesită amenajări speciale și nici echipament complex, are o mare „priză" în rândul maselor. Primele încercări de a organiza competiții de badminton s-au
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
ca posibil joc olimpic la Jocurile Olimpice de la Munchen. Începând cu Jocurile Olimpice de la Barcelona din 1992, badmintonul este sport olimpic. Din 1977 din 2 în 2 ani se desfășoară Campionatul Mondial de Badminton (www.worldbadminton.com) 1.2. Badmintonul în România Badmintonul, joc cunoscut la noi. de curând, datorită atractivității Iui și faptului că nu necesită amenajări speciale și nici echipament complex, are o mare „priză" în rândul maselor. Primele încercări de a organiza competiții de badminton s-au făcut de către Casa
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
1.2. Badmintonul în România Badmintonul, joc cunoscut la noi. de curând, datorită atractivității Iui și faptului că nu necesită amenajări speciale și nici echipament complex, are o mare „priză" în rândul maselor. Primele încercări de a organiza competiții de badminton s-au făcut de către Casa Pionierilor din Tîrgu-Mureș în decembrie 1975, care, a organizat primul concurs de badminton, dotat cu „Cupa 30 Decembrie", la care au participat pionieri și școlari din 16 școli ale municipiului Tîrgu Mureș. În anul 1976
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
nu necesită amenajări speciale și nici echipament complex, are o mare „priză" în rândul maselor. Primele încercări de a organiza competiții de badminton s-au făcut de către Casa Pionierilor din Tîrgu-Mureș în decembrie 1975, care, a organizat primul concurs de badminton, dotat cu „Cupa 30 Decembrie", la care au participat pionieri și școlari din 16 școli ale municipiului Tîrgu Mureș. În anul 1976, sa organizat primul concurs interjudețean, de badminton, dotat cu „Cupa Mureșul", la care au participat peste 100 de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
din Tîrgu-Mureș în decembrie 1975, care, a organizat primul concurs de badminton, dotat cu „Cupa 30 Decembrie", la care au participat pionieri și școlari din 16 școli ale municipiului Tîrgu Mureș. În anul 1976, sa organizat primul concurs interjudețean, de badminton, dotat cu „Cupa Mureșul", la care au participat peste 100 de sportivi și sportive din 12 județe. Datorită acestui concurs și fenomenului de răspândire a jocului, sa hotărât introducerea badmintonului în cadrul „Cupei U.T.C.". Finala a fost organizată între 11
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Mureș. În anul 1976, sa organizat primul concurs interjudețean, de badminton, dotat cu „Cupa Mureșul", la care au participat peste 100 de sportivi și sportive din 12 județe. Datorită acestui concurs și fenomenului de răspândire a jocului, sa hotărât introducerea badmintonului în cadrul „Cupei U.T.C.". Finala a fost organizată între 11 —12 decembrie 1977, la Tîrgu-Mureș, cu participarea a 30 de județe. Răspândirea lui a avut ca urmare înființarea unor secții de badminton pe lângă asociații și cluburi sportive la : Reșița, Cluj Napoca
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
fenomenului de răspândire a jocului, sa hotărât introducerea badmintonului în cadrul „Cupei U.T.C.". Finala a fost organizată între 11 —12 decembrie 1977, la Tîrgu-Mureș, cu participarea a 30 de județe. Răspândirea lui a avut ca urmare înființarea unor secții de badminton pe lângă asociații și cluburi sportive la : Reșița, Cluj Napoca, București, Brașov, Miercurea Ciuc, Onești, Timișoara, Tîrgu-Mureș, Baia Mare, Petroșani. Primul concurs interjudețean la copii s-a organizat în 1979, la Tîrgu-Mureș, la care au participat 80 de copii din 7 județe ale țării
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
juniori din Tîrgu-Mureș și formațiile similare din orașul Zsombo, a cărui echipă reprezentativă era campioana Ungariei la copii. Returul s-a jucat în aprilie 1980. În mai 1980 a avut loc a doua întâlnire internațională, la Reșița, între echipa de badminton din Greifswald (R. D. Germană) și o selecționată a cluburilor de badminton din țară. (Demeter-Erdei, Z. 1983) Capitolul 2. REGULAMENTUL JOCULUI DE BADMINTON 2.1. Definiții terminologice Ac de par: lovitura executata de sub fileu, foarte aproape de acesta, în care fluturașul
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
reprezentativă era campioana Ungariei la copii. Returul s-a jucat în aprilie 1980. În mai 1980 a avut loc a doua întâlnire internațională, la Reșița, între echipa de badminton din Greifswald (R. D. Germană) și o selecționată a cluburilor de badminton din țară. (Demeter-Erdei, Z. 1983) Capitolul 2. REGULAMENTUL JOCULUI DE BADMINTON 2.1. Definiții terminologice Ac de par: lovitura executata de sub fileu, foarte aproape de acesta, în care fluturașul se ridica, trece razant peste fileu și apoi cade de cealaltă parte
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
aprilie 1980. În mai 1980 a avut loc a doua întâlnire internațională, la Reșița, între echipa de badminton din Greifswald (R. D. Germană) și o selecționată a cluburilor de badminton din țară. (Demeter-Erdei, Z. 1983) Capitolul 2. REGULAMENTUL JOCULUI DE BADMINTON 2.1. Definiții terminologice Ac de par: lovitura executata de sub fileu, foarte aproape de acesta, în care fluturașul se ridica, trece razant peste fileu și apoi cade de cealaltă parte a acestuia, astfel încât traiectoria fluturașului aste aproximativ de forma unei clame
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
din partea din stângă a unui jucător stângaci. Fundul terenului: treimea din spate a terenului, în zona tușelor. Joc de dublu: joc în care o echipa de doi jucători joacă împotriva altei echipe de doi jucători. Jucător: orice persoană care joacă badminton; Jucător la primire: partea opusă părții de serviciu; Jucător la serviciu: partea care are dreptul la servire; Kill: o lovitura rapida in jos care nu poate fi returnata; Let: o violare minora a regulilor permițând rejucarea unui schimb de mingi
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
95 metri de fileu. Lob: o lovitura defensiva executata adânc în terenul advers. Lovitura cu cadrul rachetei: lovitura in care pluta fluturașului este lovită cu cadrul rachetei. Această lovitură, care înainte era neregulamentară, a fost acceptata de către Federația Internațională de Badminton în 1963. Lovitura cu fileul (Net Shot): lovitura executata din partea din față a terenului care trece razant peste fileu sau atinge ușor fileul și apoi cade rapid în terenul advers. Lovitura curată Clear: o lovitura executata adânc, spre tușa de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
terenului, folosita eficient in jocurile de dublu împotriva unei echipe up-and-back (sus și jos). Lovituri de siguranță ofensive (Clear ofensiv): o lovitura ofensiva executata adânc in terenul advers. Meci : o serie de seturi menite sa determine un câștigător , concursul în badminton dintre 2 părți adverse. Mijlocul terenului: treimea din mijloc a terenului, situată între fileu si tusa de fund. Partea din față a terenului: treimea din față a terenului, între fileu și linia de serviciu scurt. Passing shot: o lovitura care
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
laterala pentru jocurile de simplu (dublu): limita laterală a terenului pentru jocul de simplu (dublu). Ținere: o lovitură neregulamentară în care fluturașul nu este lovit, ci este prins și ținut pe rachetă înainte de a fi trimis; (www.worldbadminton.com, www.badminton.ro, Mihai, V. 2003) 2.2. Terenul și elementele din terenul joc 1.1. Terenul de joc este un dreptunghi (Fig.2) cu dimensiunile menționate în figura, marcat cu linii cu o lățime de 40 mm. 1.2. Liniile trebuie
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
a distribui greutatea sau pentru a asigura mânerul în mâna jucătorului și care sunt adecvate ca mărime și plasament pentru aceste scopuri; 4.4.2. Este interzisă jucătorului schimbarea formei sau materialului rachetei. 2.6. Echipamentul permis Federația Internațională de Badminton stabilește regulile pe fiecare problemă referitor Ia rachetă, minge, sau echipament sau orice prototip utilizat în jocul de badminton, cu specificația că este sau nu aprobat pentru joc. Aceste reguli vor fi adoptate de inițiativa Federațiilor și vor fi aplicate
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
pentru aceste scopuri; 4.4.2. Este interzisă jucătorului schimbarea formei sau materialului rachetei. 2.6. Echipamentul permis Federația Internațională de Badminton stabilește regulile pe fiecare problemă referitor Ia rachetă, minge, sau echipament sau orice prototip utilizat în jocul de badminton, cu specificația că este sau nu aprobat pentru joc. Aceste reguli vor fi adoptate de inițiativa Federațiilor și vor fi aplicate de fiecare jucător, producător de echipament, Federați Naționale și membri acestor Federațiilor. 2.7. Tragerea la sorți 6.1
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
7.2.In mod deliberat să schimbe forma mingii sau să afecteze în vre-un fel mingea; 16.7.3.Să aibă un comportament ofensiv; 16.7.4. Se face vinovat de purtare necuviincioasă care nu este scrisa în Legile badmintonului. Se face vinovat de comportament necuviincios ce nu apare în legile badmintonului; 16.8. Arbitrul trebuie să hotărască în cazul 16.4, 16.5. si 16.7.: 16.8.1.avertizarea jucătorului în cauză; 16.8.2.pedepsirea jucătorului deja
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
în vre-un fel mingea; 16.7.3.Să aibă un comportament ofensiv; 16.7.4. Se face vinovat de purtare necuviincioasă care nu este scrisa în Legile badmintonului. Se face vinovat de comportament necuviincios ce nu apare în legile badmintonului; 16.8. Arbitrul trebuie să hotărască în cazul 16.4, 16.5. si 16.7.: 16.8.1.avertizarea jucătorului în cauză; 16.8.2.pedepsirea jucătorului deja avertizat cu o „greșeală"; 16.8.3.în cazul unei comportări nesportive
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
linia respectivă indicând locul unde mingea a atins terenul prin semne convenționale; 17.5. Arbitrul are decizia finală din toate punctele de vedere, asupra ce îi este încredințat lui. 17.6. Un arbitru: 17.6.1.cunoaște si aplica legile badmintonului fără a discuta cu jucătorii; 17.6.2.ia singur hotărârea asupra unui punct discutat; 17.6.3.trebuie să informeze tot timpul despre situația din teren atât pe jucători cât și pe spectatori. 17.6.4.Arbitrul jocului numește
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
fi consultat numai în probleme de regulament și de folosire a acestuia. (Astfel de apeluri trebuie să fie făcute înainte ca următorul serviciu să fie efectuat sau la sfârșitul unui set înainte de părăsirea terenului). 2.19. Anexe ale regulamentului de badminton ANEXA I VARIAȚIILE ÎN TEREN ȘI ELEMENTELE ACESTUIA 1. Când nu este loc pentru stâlpi la marginile terenului, câteva metode vor fi folosite pentru indicarea poziției a liniei de margine, unde trece pe sub fileu, se pot folosi stâlpi subțiri sau
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
La legea 10.1.3. se adaugă în formulare ... „11 într-un set de 21 puncte". 2.20. Sisteme de punctare. Introducere Înainte de Thomas/ Uber Cup din 2006, sistemul oficial de punctare era de 15 puncte. FIB (Federația Internaționala de Badminton) a testat apoi noul sistem de punctare de 21 de puncte în cadrul Cupei Thomas/Uber din 2006. Acest sistem de 21 de puncte a devenit de atunci oficial, înlocuindu-l pe cel de 15 puncte. 2.20.1. Sistemul de
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
necesita mai puțin timp pentru jucarea unui meci. Acum e ceva obișnuit ca un meci să se termine în mai puțin de o ora. Aici este crucial să se evite comiterea de erori, deoarece fiecare schimb de mingi contează (www.badminton.ro). 2.21. Arbitrajul în jocul de badminton 2.21.1. Arbitrajul Pentru desfășurarea în condiții bune a unei competiții individuale sau pe echipe, trebuie asigurat un colectiv de arbitri bine pregătiți. La o competiție mai importantă grupul de arbitri
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
Acum e ceva obișnuit ca un meci să se termine în mai puțin de o ora. Aici este crucial să se evite comiterea de erori, deoarece fiecare schimb de mingi contează (www.badminton.ro). 2.21. Arbitrajul în jocul de badminton 2.21.1. Arbitrajul Pentru desfășurarea în condiții bune a unei competiții individuale sau pe echipe, trebuie asigurat un colectiv de arbitri bine pregătiți. La o competiție mai importantă grupul de arbitri este format din : 1.Arbitrul principal care nu
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
tabelelor de seturi prin tragerea unor linii oblice. Aceste tabele conțin rubrici atât pentru jocul de simplu cât și pentru dublu și vor fi folosite în funcție de proba la care oficiază arbitrul respectiv. 2.21.3. Organizarea concursurilor În jocul de badminton se pot organiza atât concursuri individuale, cât și pe echipe. La cele din urmă, alcătuirea clasamentului final se face pe baza rezultatelor individuale ale jucătorilor din aceeași echipă, dacă concursul se desfășoară sistem turneu sau pe baza punctelor realizate la
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]
-
pe baza rezultatelor individuale ale jucătorilor din aceeași echipă, dacă concursul se desfășoară sistem turneu sau pe baza punctelor realizate la probele de simplu și dublu în cazul întâlniri-lor dintre două echipe. 2.21.4. Concursuri individuale Majoritatea concursurilor de badminton au caracter individual și sunt organizate pentru desemnarea celui mai bun jucător sau a celei mai bune jucătoare. La competițiile internaționale de mare anvergură, cum ar fi campionatele internaționale ale Angliei, Cupa Helveția, La Plume d' Or, sau campionatele internaționale
Badminton : curs pentru studenţii facultăţilor de educaţie fizică by Nicolae Ochiană () [Corola-publishinghouse/Science/361_a_643]