5,096 matches
-
prin prisma imanenței tragicului din literatura populară-o eroare morală și estetică Mitul Meșterului Manole, din balada cu același nume văzut ca elogiu adus jertfei de sine; al “Mioriței”ca act al acceptării tragicului,adică asumarea conștientă a limitei; al baladei ”Toma Alimoș”, unde crima este justificată prin obținerea dreptății în afara legii,inclusiv al celor creștinești;la fel și în”Cântecul lui Vălean”,unde pe un fecior chipeș dar și muieratic și fără scrupule, o nevastă, îl ademenește cu bucate otrăvite
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
bun a mitiza crima lui Manole? “Și ea, vai de ea, abia mai putea, abia mai sufla, dar tot se ruga și tot mai zicea: Manole, Manole, Meștere Manole, Zidul rău mă strânge, țâțișoara-mi curge, copilașu-mi plâmge”. (fragment din balada”Mesterul Manole”). Să faci două crime este inaccesibil unui om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale, nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
om normal.Cu discernământ.Dacă dorea să rămână nemuritor prin ”zidirea sa”, Manole trebuia să găseasă o altă cale, nu crima . Nimic nu este durabil,din punct de vedere moral și creștinește dacă are la bază crima. Interpretarea,la toate baladele pe care le analizăm,din punct de vedere moral și creștinește,prin”Creatorul”care”apare astfel ca o ființă ce-și forțează limitele naturale,limitele omenescului”tinde,cum spunea Horia Bădescu”la condiția divină”,este un fals,fiindcă,așa cum sublinia
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
creator.Natura și istoria sunt în mâinile lui Dumnezeu,nu detaliile lucrurilor sau evenimentelor.Acestea din urmă sunt la îndemâna omului și contribuie sau influențează viața acestuia,în mod pozitiv sau negativ.Intre aceste evenimente extreme se află viața.Acțiunile din baladele”Meșterul Manole”,”Miorița”,”Toma Alimoș”și”Cântecul lui Vălean”sunt de natureă negativă,nicidecum pozitivă întrucât încalcă morala creștină”Să nu ucizi” și”Viața este dată de la Dumnezeu și numai Dumnezeu are drepturi depline asupra ei”, fiindcă ” Cine își curmă
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
Hai,Vălene,până-n casă Că-s bucatele pe masă, Tot găini și cu pui fripți, Din afară-s zugrăviți, Pe dinăuntru otrăviți.O-mbucat odată gras, Abia sufletul și-a tras. O-mbucat de două ori, Și-a oftat de nouă ori.” (“Balade populare românești”:Bucuresti,1964). Dar,cum spuneam, nu se justifică crima.Poate, unii o să mă combată, afirmând că lumea a apărut înainte de real, fiindcă realul a fost perceput ulterior de gândirea omului, iar pătrunderea lui Dumnezeu în lume s-a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
lui Dumnezeu în lume s-a făcut prin intermediul omului, atunci când acesta a putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a”desăvârșirii lumii”, poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul român este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri, nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
putut să-și exprime gândul prin cuvânt.Omul,astfel este părtaș la desăvârșirea lumii, Deci,crima,fiind parte a”desăvârșirii lumii”, poate fi exprimat prin cuvânt,inclusiv prin baladele la care facem vorbire? Poporul român este creștin.Mitizarea crimei din baladele populare de către exegeții noștri, nu este cumva o formă de a justifica și masca crima? In acest context există o experiență umană a adevărului.Cu toate că adevărul este absolut transcendental,el se constituie în sînul adevărului.Realitatea trăită este deci a
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
altă fundamentală, dintre”constatarea lucidă și sentimentul tragic, persistent dincolo de negațiile inteligenței,al necesității unor valori absolute,recunoscute ca uman inaccesibile”.(“Pentru Eugen Ionescu”/Mircea Vulcănescu, în ”Familia”, seria 111 anul 1, nr.5/6/1994, p.94/101). Spiritul baladelor comentate se apropie mai mult de sufletul tragic euripidian,așa cum a fost interpretat de Nietzsche:”In concep’ia lui(a lui Euripide n.n.),efectul produs de tregedie nu avea niciodată drept cauză anxietatea epică,puterea de atracție a incertitudinii cu privire la
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
eroului principal(s.n)se întindeau și se umflau ca năvala de ape a unui fluviu. Totul era făcut să pregătească nu acțiunea, ci pateticul și ceea ce nu pregătea pateticul era respins”. Dacă Blaga numea ”Miorița” ”Imn cu pervaz de baladă”, sesizând necesitatea unor disocieri de specii și genuri pe care literatura orală a românilor le cere, ” Meșterul Manole” este o ”doină” tragică despre dorința de veșnicie în celebritate strecurată pe ușa întredeschisă a unui locaș de cult. In acest context
ELOGIUL CRIMEI PRIN PRISMA IMANENȚEI TRAGICULUI DIN LITERATURA POPULARĂ-O EROARE MORALĂ ȘI ESTETICĂ.ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380098_a_381427]
-
planul acompaniamentului folcloric de grup. Câteva dintre instrumentele la care cântă cu virtuozitate sunt fluierul, cavalul, cimpoiul, tilinca, drâmba, cavalul fără dop, trișca, fluierul îngemănat, ocarina, muzicuța, block-flote. Repertoriul său cuprinde în primul rând creații păstorești, piese ritual-ceremoniale, cântece, doine, balade și melodii de joc din toate zonele folclorice ale României, recitalurile sale se încheie cu piese concertante și de mare virtuozitate precum sunt Hora stacatto și Hora spicatto (de Grigoraș Dinicu), Călușul oltenesc, Ceasornicul, Căruța poștei, Sârba rândunelelor, Dans țărănesc
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
măcar să pipăi rosturile-amare dar nu priceperea îți picură în liniști căci nu ești mag - dedat la binefaceri: pe cuie să te culci - precum pe miriști și generos să sângeri în prefaceri... ...nicicând sărută Crist un Căutător: Pușcăriașul Lumii - fără vorbitor! BALADA MONȘTRILOR pitici cumpliți în stranii hore n-au cer sub ei nici aurore : geroase pete-n sânge greu îndrăgostiți de proști mereu se-nverșunează spre neant prin nopți li-e dumnezeu doar Kant orăcăie spre respirații din hâduri iscă inundații
POEME DE TAINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380176_a_381505]
-
gândurile grele de atâtea lacrimi. Rostogolesc în minte iureș de uragane, În timp ce universul mi-l golesc în patimi, În piept, tumultul muzicii din ale lui cazane. Puternic-adunare de ancestrale forțe, Tânguie în mine când dorul, apoi jalea, Prin cântec de baladă sau doinele ce-s torțe , Arzând fuiorul timpului îmi caut calea... Doar psalmul reînvie, ridicat spre-nălțarea : Doamne auzi rugăciunea mea ! ,, Căci...păcatul meu înaintea mea este pururea." Mara Emerraldi Referință Bibliografică: FURTUNA-N SUFLET / Mara Emerraldi : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FURTUNA-N SUFLET de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380224_a_381553]
-
neamul...”), iar vremurile moderne tot ei i-au rezervat un important rol întru afirmarea specificului național. Un specific din care nu putea să lipsească profundul respect față de legea nescrisă a plății și răsplății, totodată față de cioareci, ii și țoluri, doină, baladă și rapsodie, Eminescu, Enescu și Brâncuși, pentru că numai în acest chip el este integral românesc... De unde proverbiala răbdare a românilor, printre altele ilustrată și de faimosul vers coșbucian: „Răbdăm poveri, răbdăm nevoi” (la acea vreme țăranii vroiau cu ardoare pământ
PROVERBIALA RĂBDARE ROMÂNEASCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380303_a_381632]
-
România, cea din Basarabia este ceva mai tradiționalistă, dar această afirmație trebuie înțeleasă și interpretată în contextul specific al situației de aici. Ca orice popor care se simte amenințat și ei își scot la iveală propriile ,,arme’’, în acest caz balada și doina, care au fost interzise. Întotdeauna a funcționat un spirit al comuniunii sufletești a generației șaizeciste din care aproape nu a mai rămas nimeni. Cei de după nu mai sunt la fel de uniți în jurul unor valori cum ar fi viața, sufletul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
l-a zărit pe Fănuș ca pe Mare Meșter Mare: arhetip al povestitorului, al ziditorului (prin cuvinte), un Manole care, pe măsură ce-și înalță opera, își sacrifică soția, pe Ana, zidind-o în dalba Mânăstire, dar - diferit în raport cu nestemata baladă - fără a o părăsi, fără a rupe vraja unirii, autozidindu-se și el, Meșterul Manole, și el, Fănuș Neagu, în propria-i capodoperă. ,,Inițial nu a existat nicio legătură cu Brăila - glosează Viorel Coman. Apoi se întâmplă ceva miraculos: totul se
DAN LUPESCU despre… FĂNUŞ NEAGU – Povestirile magice , de Viorel COMAN [Corola-blog/BlogPost/94141_a_95433]
-
române prin înțelepciunea ei”: „Mi-e dat să-mi rostesc gândurile/Să visez/ În Limba română,/ Fiecare cuvânt un fagure,/Ca mierea luminii în degetarul macilor,/Ca vârsta arborilor în cercuri/În fiecare din ele trudește un străbun,/ Veghează o baladă.// Patria Limbii Române e istoria/acestor plaiuri păscute de Miorița,/ Modelate de doine/ Și fiecare cuvânt al ei a fost cioplit cu grijă/la izvoarele dorului./ Ea nu poate fi mutată,/Cum nu se poate înstrăina fântâna/de izvoare.// Am
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
necontestat, cu percepția justă a realității”, indiferent dacă îl întâlnim în publicistică (Tudor Arghezi - Baronul, Președintele), în creația epică (Eugen Lovinescu, Ion Luca Caragiale, Mihail Sadoveanu), în creația lirică (Mihai Eminescu - Junii corupți; Grigore Alexandrescu - Confesiunea unui renegat; Tudor Arghei - Balada maeștrilor). Am folosit unele exemplificări ale autorului, nume strălucite ale literaturii române, care, prezentate aici, îndeamnă la o citire mai aprofundată a operelor respective. Căci, așa cum precizează autorul Dorin N. Uritescu despre pamflet și pamfletari, „autorii care îl cultivă se
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
rusoaice Tolmachevy Sisters, foste câștigătoare Eurovision Junior, au strălucit pe „Shine“, dovedind din nou de ce au fost numite în trecut copilele minune. Dilara Kazimova din Azerbaidjan a tradus semnificația titlului „Start a Fire“ și a sensibilizat auditoriul cu o altă balada. Una dintre cele mai sexi prezente pe scena de anul acesta a fost Mariya Yaremchuk din Ucraina, tânăra ce a revigorat publicul cu „Tick - Tock“. Axel Hirsoux din Belgia ne-a amintit de origini odată cu un omagiu adus celei care
Prima semifinală Eurovision 2014: Care sunt cele 10 ţări calificate în finala Eurovision [Corola-blog/BlogPost/93727_a_95019]
-
After The Storm“. Sergej Ćetković s-a remarcat cu o muzică diferită, „Moj Svijet“, cu versuri semnate în locul său originar, Muntenegru. Prin ultima piesă, „Running“, András Kállay-Saunders din Ungaria a trecut publicul prin multiple stări și un cocktail muzical, de la balada, la dustep. Adevarul.ro
Prima semifinală Eurovision 2014: Care sunt cele 10 ţări calificate în finala Eurovision [Corola-blog/BlogPost/93727_a_95019]
-
Slovenia cu Maraaya (Here For You) au demonstrat că merită locul în finală, fata cu căștile pe urechi este cea mai bună prezenta a Sloveniei, de mulți ani. 02 Franța se bazează pe Lisa Angell cu „N’oubliez Pas“ o balada tipic franceză, de 100 de ori auzită, foarte statică pe scenă. „Golden Boy“ Nadav Guedj pentru Israel a ales o piesă foarte ritmata, care are o priză mare la pubic, din păcate nu îl ține vocea, piesa este foarte potrivită
Impresiile juriului înaintea finalei EUROVISION 2015 [Corola-blog/BlogPost/93724_a_95016]
-
în sus a ajuns Voltaj din România la Viena, “De La Capăt/ All Over Again” este mesajul pentru Europa, să se găsească o posibilitate de a uni copiii cu părinții plecați la lucru, în străinătate. Spania ne-a surprins cu o balada “Amanecer”, Edurne are o voce puternică, o coreografie interesantă, dar nu transmite nimic publicului. În 1982 a cântat Nicole “Ein bißchen Frieden”, în 2015 reprezentanta Ungariei Boggie, are același mesaj de pace “Wars For Nothing”, războiul distruge și nu duce
Impresiile juriului înaintea finalei EUROVISION 2015 [Corola-blog/BlogPost/93724_a_95016]
-
melodiei pe care o cântam fiecare având în inima lui partituri diferite uite eu îmi voi ridica mâinile deasupra capului împreunate într-un fel de cunună trupul învăluit în fel de fel de dorinți îl voi undui în legănări de balada și înspre ține voi veni șerpuind în acele miresme ale cantului mai apraoape cât mai aproape de tine să fiu tu cuprinde-ma în altceva privirea nu-mi mai ajunge vreau brațele tale înfășurate înspre umerii mei gură ta să nu
MEMORIA DANSULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377108_a_378437]
-
ce nu mai tace; Ne cheamă clopotul, ne cheamă. BUCURIA ZĂPEZII Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine: C-un zâmbet pe buze și cu inimi pline, Cu imnuri de slavă și vers de baladă. Întâlnești oriunde, peste tot, pe stradă Fețe luminoase și priviri senine, Bucuria, astăzi, se cheamă zăpadă, Să-i ieșim în cale precum se cuvine. Să pornim cu iarna prin văi, pe coline, Să lăsăm zăpada peste noi să cadă Și
RONDELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377176_a_378505]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > GAZELURI Autor: Leonte Petre Publicat în: Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015 Toate Articolele Autorului PARABOLĂ Despre lumea lor nomadă Scris-au versuri de baladă Și legende despre șatră Peste veacuri stau dovadă, Despre lumea lor ciudată, Ce-au văzut, ce-au să mai vadă: Căruțele ce trec în șir, Cu cai ce merg ca la paradă, Și scârțâie în zeci de locuri, Iar hardughia
GAZELURI de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377203_a_378532]
-
intrat demult în tezaurul Fonotecii de aur a Radioului și Televiziunii: Suită simfonică, Cântări străbune, Fantezie concentrantă românească, Coloana Infinită, Suită Sătmăreană, Concert pentru nai, chitară și orchestră, Fantezie pentru țambal și orchestră, Drăgoiana - Rapsodie moldovenească, Capricio moldovenesc, Capriciu transilvan, balada lui Pintea Viteazul, Cantata Patriei, Baladă despre Tudor Vladimirescu, iar din scrierile pentru muzică de fanfară sunt: Plaiuri românești, Sârba în căruță, Hora- Marș, Opt melodii folclorice românești. Genialului compozitor Constantin Arvinte i s-au recunoscut meritele de către Uniunea Compozitorilor
CONSTANANTIN ARVINTE, CONCERT ANIVERSAR LA 90 DE ANI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2000 din 22 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382122_a_383451]