5,057 matches
-
am înțeles că, culoarea din momentele dedicate picturii, spiritul din competițiile sportive, entuziasmul sădirii unui pom de câtre elevii ce nu vorbeau aceeași limbă, români și polonezi, dansul de la șezătoarea românească , muzica specifică plaiurilor românești dar și cuvintele răscolitoare ale baladei Miorița, au creat punți de comunicare între grupurile elevilor implicați în proiect. Dincolo de toată experiența acumulată de către elevi, se pare că în urma acestor proiecte educaționale, cel mai important produs final, a fost floarea prieteniei, care a înflorit minunat în sufletele
CONCURS NAŢIONAL DE PRODUSE FINALE, ALE PROIECTELOR FINANŢATE PRIN PROGRAME COMUNITARE ,,MADE FOR EUROPE” de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Concurs_national_de_produse_finale_comu_cornelia_viju_1332085450.html [Corola-blog/BlogPost/354615_a_355944]
-
se jucau cu ele alergând pe marginea râului. Ziceau că sunt mici steluțe căzătoare. Când picau acești viermi strălucitori de pe bețișor, parcă cădeau scântei de jar. Dany, la rugămintea ei, începea să cânte cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
cu vocea sa, încă în formare. Învățase balade de la femeile bătrâne din sat. De fapt, Ana credea că prietenul ei ciocolatiu o moștenește pe bunica maternă, care avea o voce plăcută, duioasă când începea să cânte pe la clăci doine sau balade vechi. Pe Bibicu îl plăcea, chiar dacă era țigan și mereu murdar, pentru că îi simțea strălucirea din ochi când o privea. Parcă i se lumina fața. Nu înțelegea ea atunci ce se întâmplă cu el, dar știa că în preajma lui se
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389691855.html [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
la sud de București, pe malul stâng al Dunării -, în neoliticul Templu al Hierogamiei lui Samoș - Soarele-Moș / Tatăl-Cer - cu Dakia - Dochia / Muma- Pământ - cf. GCiv, 64 / TIR, I, 214), cu oglindiri prin milenii în legendele despre Mânăstirea Argeșului, ori în baladele având ca protagonist pe meșterul „decadei de aur“, Malea / Manole. „Nașterea de spațiu“ este zeificată: ...Dacă se crăpa o piatră, repede era adus / și pus acolo un zeu. // Era de ajuns să se rupă un pod, / ca să se așeze în locul
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > IARNA Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului IARNA Ninge de vreo două zile, Peste tot numai zăpadă, Ies băieți, dar și copile, În peisajul de baladă. Vrăbiile, cam rebele, Îi pândesc de pe fântână, Doi curcani plini de mărgele În ogradă se îngână. Fug copiii prin ninsoare, Neaua-i albă și-i destulă, Omul de zăpadă are Nasul ca o barabulă. Croncăne pe cer o cioară Fâlfâind
IARNA de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1422168767.html [Corola-blog/BlogPost/377056_a_378385]
-
fi fost deloc. Lăutarii de altădată...erau oameni simpli, modești, fără școli muzicale, fără ifose de artiști, dar cu sufletul plin de cântece bătrânești, de hore, sârbe, tot felul de cântece de jucat, precum și cântece de inimă albastră, doine și balade. Ei însuflețeau horele și toate petrecerile tinerilor din sat. Învățaseră să cânte la diferite instrumente de la părinții și bunicii lor. Instrumentele se moșteneau din tată-n fiu, iar meseria cântatului se fura. De fapt, meseria asta era în gena lor
CĂLIN ŢIGANU de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1416868347.html [Corola-blog/BlogPost/372004_a_373333]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 711 din 11 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin Țene Balada bradului de Crăciun Pomul de iarnă uscat Alcătuirea bradului la loc, Muntele iar l-ar
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Balada_bradului_de_craciun_al_florin_tene_1355209837.html [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 711 din 11 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Poezii de Al.Florin Țene Balada bradului de Crăciun Pomul de iarnă uscat Alcătuirea bradului la loc, Muntele iar l-ar fi înălțat Dacă amintirea n-ar fi ars în foc. Imaginea lui adună bucurii Lumânările ard,sunt prea sus, Ele urcând în răsăritu-i azuriu Aprinzând
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Balada_bradului_de_craciun_al_florin_tene_1355209837.html [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
oprind în apus, Când din Tainele Porunci sub o stea s-a născut Iisus! Se aprind în braji lumânări Vestind minunea venită de Sus. Colindători din patru zări Ne-anunță că s-a născut Iisus! Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Balada bradului de Crăciun / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 711, Anul II, 11 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
BALADA BRADULUI DE CRĂCIUN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 711 din 11 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Balada_bradului_de_craciun_al_florin_tene_1355209837.html [Corola-blog/BlogPost/359849_a_361178]
-
valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și tremură balada, răsăritul, strigătul de păsări, geamătul de piatră, flori și iarbă și parfum de salcâm, toate mângâie și dezmiardă universul lăuntric al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
al poetei care strălucește sfințit de iubire. Iată cât de sugestiv își zugrăvește descrierea, lăsând natura să grăiască în cea mai senină manieră: “sunt Dunărea/ cu lacrima albastră/ și Bărăganul,/ îngălbenit de soare./ sunt vântul adiat/ al florii din fereastră,/ balada pământului/ cântată pe-nserare!/ sunt răsăritul spulberat/ din delta stufului;/ și strigătul de păsări/ brodat în zări -/ sunt geamătul de piatră/ din albia fluviului-/ și pasul Chiralinei,/ dincolo de mări./ sunt strigăt rătăcit,/ ca punctele-n eter/ și florile din câmp
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1460294223.html [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
o divagație de la esențial, ca un fel de amânare de la ”ruperea de nori” pe care aș dori să o provoc aici. E vorba de mult mai mult decât despre simpla poveste a unui plai cu dor, fie el și de baladă, e mult mai profund decât sensibilizarea unor suflete receptive la frumos, la speranță, la viitor. Conexiunea pe care o fac eu - și cred că și autorul e de aceeași părere - e de domeniul pragmatic și mult mai general, din păcate
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker by http://uzp.org.ro/drumul-fermecator-cronica-la-cartea-along-the-enchanted-way-a-story-of-love-and-life-in-romania-autor-william-blacker/ [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
Sibiu; în 2005 primește Diploma de excelență din partea Consiliului Județean Gorj. „Nelipsit de la horele și sărbătorile satului, tatăl său, Constantin Roșoga, unul dintre cântăreții renumiți ai locului i-a transmis fiului, odată cu dragostea pentru cântec și câteva neasemuite doine și balade, dintre care unele, cum ar fi «Motrule, apă grăbită», au devenit prin Roșoga valori de tezaur ale scenelor noastre de concert și ale fonotecii muzicale a Radioteleviziunii Române. Un prim izvor al cântecelor lui Roșoga, încă de pe vremea când începea
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
este cel mai nimerit. Aparține scriitorului și publicistului din Serbia, Slavco Almăjan, autor al unei descrieri elegiace despre artist: „La Craiova, în zilele Festivalului Mondial de Poezie, am cunoscut un om care, într-un moment de dispoziție lirică, interpretase câteva balade extraordinar de interesante, sugestive, cu o voce răsunătoare, calmantă și bine temperată. Baladele vorbeau despre destinul omului singuratic, despre patimă și amor. Interpretul era Gheorghe Roșoga, un autentic știutor de istorii intime, puse în plan existențial și cântate cu bună
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
al unei descrieri elegiace despre artist: „La Craiova, în zilele Festivalului Mondial de Poezie, am cunoscut un om care, într-un moment de dispoziție lirică, interpretase câteva balade extraordinar de interesante, sugestive, cu o voce răsunătoare, calmantă și bine temperată. Baladele vorbeau despre destinul omului singuratic, despre patimă și amor. Interpretul era Gheorghe Roșoga, un autentic știutor de istorii intime, puse în plan existențial și cântate cu bună pricepere și incredibilă simplitate. Cântase artistul cu diferite ocazii și în diferite împrejurări
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
domnia sa nu se adresează numai celor care îl ascultă ci, în același timp și în aceeași măsură, memoriei străbunilor noștri, intențiilor de a ne suprapune în amintiri și în spații de sintetice aduceri aminte. Maestrul Gheorghe Roșoga ne demonstrează că baladele sale ascund sentimente, expresii de admirație și înțelepciuni ce trebuie păstrate pentru viitor, cântecul său fiind în așteptarea acestui viitor cu tot farmecul și cu toată forța de a transmite spațiul ondulator al conceptului de a trăi și exista în
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
diversificate ale oamenilor ascund senzații și intonații de o tulburătoare conștiință artistică care se cer a fi păstrate și transmise pe planuri diferite. Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V.
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
oamenilor ascund senzații și intonații de o tulburătoare conștiință artistică care se cer a fi păstrate și transmise pe planuri diferite. Mi-am dat seama, ascultându-l, că melodiile cântate de acest rarisim maestru nu sunt altceva decât baladele eternității, baladele lui Gheorghe Roșoga, cel isteț și măreț, cel căzut din bolta acordurilor astrale și născut pe pământul acurat al muzicii oltenești. (Septembrie, 2014, Craiova; Slavco Almăjan, Novi Sad)”. Referință Bibliografică: Gheorghe Roșoga, Cântec și slovă spoveditoare / Aurel V. Zgheran : Confluențe
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1411967457.html [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
în expansiune, o perioadă care șlefuiește spiritualitatea românească, pregătind apariția marilor filozofi din perioada interbelică, perioadă ce va fi reflectată în mod special în volumul III al Coloanei, volum aflat în pregătire. Cartea este alcătuită de către Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. 11. Balade din Transilvania, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, 12 lei. Antologia conține peste 200 balade culese în ultimele decenii de către folcloristul clujean Pavel Rătundeanu - Ferghete. Într-o vreme în care manelele și muzica
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
special în volumul III al Coloanei, volum aflat în pregătire. Cartea este alcătuită de către Pr. Al. Stănciulescu-Bârda. 11. Balade din Transilvania, Bârda, Editura „Cuget Românesc”, 2008, 300 pag., format A5, hârtie offset, copertă policromă, 12 lei. Antologia conține peste 200 balade culese în ultimele decenii de către folcloristul clujean Pavel Rătundeanu - Ferghete. Într-o vreme în care manelele și muzica discotecilor ne sufocă, Pavel Rătundeanu-Ferghete ne invită să ne întoarcem la izvoarele creației artistice a poporului român, să scoatem din adâncurile spiritualității
OFERTĂ DE CARTE (14) MAI 2011 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Oferta_de_carte_14_mai_2011.html [Corola-blog/BlogPost/343178_a_344507]
-
faptul că ia românească este mai puțin populară, în mediul online, decât cămașa populară din Ucraina, tradiționala visivanka. „Cămașa populară din Ucraina, tradiționala visivanka, de exemplu, este mult mai bine poziționată decât ia românească. Noi mai mult i-am cântat balade și poeme, dar din punct de vedere marketing și strategic nu a existat o preocupare. Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata, valoarea ei trebuia să
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/magazinul-online-de-ii-romanesti-zceea-ce-s-a-intamplat-cu-ia-este-un-esec-total-valoarea-ei-nu-trebuie [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA GÂNDULUI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului BALADA GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1448826254.html [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA GÂNDULUI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului BALADA GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1448826254.html [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BALADA GÂNDULUI Autor: Florica Gomboș Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului BALADA GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din balada gândului, -scrisă la poarta sorilor de seară-
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1448826254.html [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]
-
GÂNDULUI La poarta sorilor de seară scriu balada gândului, ciugulit de păsări-liră; încep să mă caut în cenușa unei ierni -plecată și umilă-. Dintr-o lacrimă rotundă picură suflete pierdute, uitate undeva, în memorie, tresărind la ding-dongul unui clopot din balada gândului, -scrisă la poarta sorilor de seară-. Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: BALADA GÂNDULUI / Florica Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1794, Anul V, 29 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
BALADA GÂNDULUI de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/florica_gombos_1448826254.html [Corola-blog/BlogPost/383152_a_384481]