1,114 matches
-
Iată o astfel de legendă populară, culeasă în Transilvania la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Până nu a fost lumea și era numai o apă mare, s-a gândit Dumnezeu să facă lumea cât mai degrabă. [...] [Dumnezeu] și-a aruncat baltagul în apa cea mare, și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”. Anume în acest loc se produce „scufundarea cosmogonică” în vederea aducerii din apele haotice a materiei prime care va fi organizată în jurul 143Dendromitologie românească. Paltinul copacului. Iar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea : „Până nu a fost lumea și era numai o apă mare, s-a gândit Dumnezeu să facă lumea cât mai degrabă. [...] [Dumnezeu] și-a aruncat baltagul în apa cea mare, și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”. Anume în acest loc se produce „scufundarea cosmogonică” în vederea aducerii din apele haotice a materiei prime care va fi organizată în jurul 143Dendromitologie românească. Paltinul copacului. Iar „din frunzele arborelului s-au făcut oamenii” (13, pp. 90-91
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
diferite legende cosmogonice românești, „centrul” de unde începe și în jurul căruia se întemeiază macrocosmosul este punctul unde se înfige arma/unealta zeului demiurg : „Dumnezeu, umblând pe ape, a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (3) sau : „[Dumnezeu] și-a aruncat baltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”, în jurul căruia „Dumnezeu făcu lumea” (4). Similar se petrec lucrurile în cazul întemeierii unui microcosmos (5). Satul, casa, biserica erau edificate pe locul (în jurul) punctului consacrat
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se întemeiază macrocosmosul este punctul unde se înfige arma/unealta zeului demiurg : „Dumnezeu, umblând pe ape, a înfipt toiagul și s-a făcut pământ” (3) sau : „[Dumnezeu] și-a aruncat baltagul în apa cea mare. Și ce să vezi, din baltag crescu un arbore mare”, în jurul căruia „Dumnezeu făcu lumea” (4). Similar se petrec lucrurile în cazul întemeierii unui microcosmos (5). Satul, casa, biserica erau edificate pe locul (în jurul) punctului consacrat unde a căzut săgeata/securea sau unde a fost înfipt
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eminescu, str. Măceșilor nr. 1, tel. 0256/194123 Librăria Esotera, str. Lucian Blaga nr. 10, tel. 0256/431340 Librăria Noi, str. Hector, nr. 2-4 tel. 0256/220949 Librării ON-LINE www.anticariatonline.ro www.cartedesucces.ro www.euroinst.ro Redactor: Mihai Baltag Tehnoredactor: Petronela Vlăgea Grafician: George Romeo Hurdubai Bun de tipar: 2009 • Apărut: 2009 • Format 16,50 x 23,50 INSTITUTUL EUROPEAN • Iași, str. Lascăr Catargiu nr. 43 cod 700107 • O.P. 1 C.P. 161 • Tel. Difuzare: 0788.319462 tel./fax
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
care este Siegfried, ucis de mîna criminală a unor ticăloși („CÎntecul Nibelungilor”). Tenacitatea ei În urmărirea și pedepsirea vinovaților, ne face să ne gîndim la un alt personaj literar, de data aceasta aparținînd spațiului cultural românesc, și anume Vitoria Lipan („Baltagul” - M. Sadoveanu), care, de asemeni, nu-și poate găsi liniștea sufletească, decît numai În condițiile restabilirii valorii morale a justiției creștine, care cere descoperirea și pedepsirea făptașilor de crime sau mari nelegiuiri. Ecuația psihologică individuală. Subiectivitatea psihică Interesant cum din
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
VR, 1929, 11-12; Eugen Jebeleanu, „O fată mică se închină”, DMN, 1936, 10 442; Perpessicius, Opere, IV, 65-68, V, 146-147, VII, 235; Călinescu, Ist. lit. (1941), 852, Ist. lit. (1982), 938; D. Costea, „Flori și ghimpi”, IL, 1956, 10; Cezar Baltag, „Florile prieteniei”, GL, 1959, 28; Laurențiu Ulici, „Versuri clare”, CNT, 1965, 51; Lit. rom. cont., I, 77-79; Dicț. scriit. rom., III, 145-147; Firan, Profiluri, II, 54-56. R.D.
MAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287960_a_289289]
-
FLC, 1975, 46; Constantin Țoiu, Forța comunicării, RL, 1975, 51; Voicu Bugariu, Vibrație și argument, LCF, 1976, 9; Paul Alexandru Georgescu, Mircea Malița - investigator al lumii hispanice, ST, 1976, 9; Martin, Acolade, 184-187; Constantin Crișan, Nostalgia comunicării, Cluj-Napoca, 1978, 52-57; Baltag, Polemos, 86-87; Regman, Explorări, 97-105; Ioniță Olteanu, Speranța în om, București, 1987, 225-246; Mariana Șora, Despre, despre, despre..., București, 1995, 101-109; Dicț. scriit. rom., III, 37-39. Il.C.
MALIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287971_a_289300]
-
neocolit de diverse influențe, se va limpezi nefericit în poeme în care versul este acordat la nevoile circumstanțiale ale cetății: „Ogorul e unul, imens, bărăgan.../ Pulberi se-ncing din gorgan în gorgan;/ Ca tatăl cel bun îl păzim de jivine/ Baltagele noastre au buze depline.” Mai individualizat este lungul poem Colocviile pădurii, ambițioasă și confuză respingere a unui misticism silvestru-vegetal în favoarea cetății „cu faguri de neon,/ Și clinchet flăcărat în piepturi de beton”. Aici teza ar fi elementară dacă execuția versificatorie
MARGARIT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288013_a_289342]
-
Unsprezece minute, București, 2003; Umberto Eco, Minunea Sfântului Baudolino, București, 2000; Yasunari Kawabata, Frumusețe și întristare, București, 2000; Julius Evola, Metafizica sexului, pref. Fausto Antonini, București, 2002; Thomas A. Sebeok, Semnele. O introducere în semiotică, București, 2002. Repere bibliografice: Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
sat în fața lumii, București, 1985; Sărbătoare legală, București, 1990; Ismail și Turnavitu. După Urmuz, București, 2003; Teatru (în colaborare), București, 2003. Repere bibliografice: Magdalena Popescu, „Vedere de pe balustradă”, GL, 1968, 40; Constantin Hârlav, „Vedere de pe balustradă”, AST, 1969, 3; Nicolae Baltag, „Războiul pâinii”, LCF, 1974, 35; Mircea Constantinescu, Între reportaj și roman, VR, 1974, 11; Cristea, Domeniul, 320-324; Titel, Pasiunea, 173-175; Val Condurache, Istorie și actualitate, CL, 1976, 5; Vasile Petre Fati, Refuzând pitorescul, VR, 1976, 7; Valentin F. Mihăescu, Literatura
MATEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288060_a_289389]
-
elegii sau Oul și sfera și Laus Ptolemaei Nichita Stănescu se adresează mitului pentru a vedea existența și universul în forma lor ideală, primordială, având senzația copleșitoare a limitelor cunoașterii. O coborâre în elementar și esențial caracterizează Răsfrângerile lui Cezar Baltag, poet al visului adolescent, ca și al spațiului cosmic și al monadei, simbol unificator al vieții și al morții. La Ioan Alexandru, în Vina, efortul de întoarcere la primordial se izbește de rezistența materiei informe și a cuvântului incapabil să
MARTIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288043_a_289372]
-
soția sa. Prima sa carte, Generație și creație (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), reunește cronici literare publicate mai ales în „Amfiteatru” între 1966 și 1969. Ele au ca obiect poezia, proza și critica tânără a decadei a șaptea: Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Constanța Buzea și Gabriela Melinescu, Nicolae Breban, Alexandru Ivasiuc și Sorin Titel, Adrian Marino și Ion Negoițescu, Edgar Papu, Matei Călinescu, Nicolae Manolescu ș.a. Cartea deschide unul dintre fronturile paralele ale activității criticului M. - literatura română contemporană - și
MARTIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288044_a_289373]
-
nara. În primele două volume criticul urmărește consecvent mișcarea convențiilor de verosimil în ficțiune, între polul social și cel psihologic, ca și mecanismul grație căruia forul narat se mișcă între un Olimp transcendent - în modelul de roman numit doric: Mara, Baltagul, Rusoaica, Enigma Otiliei, Scrinul negru sau Moromeții - și profunzimile interiorității - modelul ionic: romanele ciclului Hallipa, Adela, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Ioana, Jocurile Daniei, Maitreyi, Vestibul. În schimb, în volumul consacrat corinticului criticul debarcă pe tăcute unghiul
MANOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287990_a_289319]
-
București, 1999; Cântecul soarelui, ed. bilingvă, București, 2001; În căutarea Magdei Isanos, București, 2003. Traduceri: Mihai Eminescu, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, București, 1994; Magda Isanos, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, București, 1996. Repere bibliografice: Constantin Călin, Excelsior, ATN, 1967, 6; Nicolae Baltag, „Orașe nostalgice”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6230; Constantin Călin, Lirica feminină. Debuturi, ATN, 1969, 6; Camil Baltazar, „Orașe nostalgice”, IL, 1969, 12; Doinaș, Diogene, 154-155; Constantin Călin, La al doilea volum, ATN, 1981, 2; Constantin Trandafir, Sinceritate și discreție, T, 1981
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
ș.a. De asemenea, transpune în limba maghiară din literatura română clasică și contemporană. Este prezent în paginile revistelor „Utunk”, „Művészet”, „Korunk”, „Új Élet”, „Igaz Szó”, „Művelődési Útmutató” cu traduceri din poezia scrisă de Florența Albu, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Cezar Baltag, Mihai Beniuc, Demostene Botez, Radu Boureanu, Ion Brad, Marcel Breslașu, Nina Cassian, Traian Coșovei, Ion Crânguleanu, Dan Deșliu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Emil Isac, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Leonida Neamțu, M.R.
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
Tăutu ș.a. Transpunerile sale au fost adunate în volumul Csillagok osztályosa (1973). J. tălmăcește cu predilecție din literatura română contemporană, dar numele lui se întâlnește și printre traducătorii operei eminesciene (Költeményei, 1966, Válogatott művei, 1967). Traduceri: Mihail Sadoveanu, A balta [Baltagul], București, 1949 (în colaborare cu Sütő András); Mihail Davidoglu, Bányászok [Minerii], Budapesta, 1950; Vladimir Colin, A kormorán tengerre száll [Cormoranul pleacă pe mare], București, 1952; Dan Deșliu, Máramarosi bányászok. Ruskafalvi Lázár [Minerii din Maramureș. Lazăr de la Rusca], București, 1955; Geo
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
Comoara], București-Budapesta, 1954, A Jószerencse malma és egyéb elbeszélések [Moara cu noroc și alte nuvele], București, 1959, Az erdei lány [Pădureanca], București, 1973; Francisc Munteanu, A feleség [Nevasta], București, 1955; Mihail Sadoveanu, A Nyestfiak [Frații Jderi], București, 1956; A balta - Baltagul, ed. bilingvă, București-Budapesta, 1960, A parasztkapitány [Neamul Șoimăreștilor], București, 1969; Inasévek [Anii de ucenicie], București, 1981, G. Călinescu, Ottilia titka [Enigma Otiliei], București, 1964, Budapesta, 1965; Tudor Arghezi, Boldogasszony mosolya, Budapesta, 1972; B. Fundoianu, A költö és aranyéka [Poetul și
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
de capacitate descriptivă. A colindat și alte țări, făcând ascensiuni, de pildă, în munții Elveției (Impresiuni de călătorie). O penetrație a fantasticului se produce în câteva nuvele (Cânele Balan, Sfântul Andrei, Andrei Florea Curcanul). Efecte insolite se percep în Hatmanul Baltag, „imitațiune după Dickens”, în colocviul eroului cu sinistra nălucă a disperării și a sinuciderii. Textul a fost prelucrat, într-un libret, de I.L. Caragiale și Iacob Negruzzi. Scriitorul încearcă și o literatură de fiziologii în Agatocle Leuștean, Chip din lume
GANE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Patrie comunistă, Craiova, 1989; Frumoasele doamne din provincie, Craiova, 1998; Spiritualitatea elenă în Oltenia (în colaborare cu Toma Rădulescu și Florin Pârșcoveanu), Craiova, 2002; Premiul Nobel, Craiova, 2003. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Mihai Duțescu, „Noaptea nunții”, RL, 1969, 40; Nicolae Baltag, „Noaptea nunții”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6322; Victor Rusu, „Noaptea nunții”, IL, 1970, 21; Liviu Grăsoiu, „Noaptea nunții”, ATN, 1970, 2; Marin Vasile, Eros și poezie, LCF, 1972, 1; Ioan Groșan, „Această iubire”, RL, 1979, 41; Lit. rom. cont., I, 732-733
DUŢESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286921_a_288250]
-
poezie, care dezvăluie resorturi intime ale creației lui Nichita Stănescu: experiențe și intuiții originare, revelații, meditații, lecturi. Cealaltă carte despre poet, Nichita Stănescu, atât cât mai știm noi (1989), conține mărturii, provocate, ale unor apropiați ai poetului: Ioan Alexandru, Cezar Baltag, Aurel Covaci, Florin Mugur, Eugen Simion și alții. SCRIERI: Iubire de pietrar, pref. Dan Grigorescu, Craiova, 1982; Antimetafizica. Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, București, 1985; Antumele, București, 1985; Antumele 4. Antumele 5, pref. Radu G. Țeposu, București, 1986
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
Antumele, București, 1985; Antumele 4. Antumele 5, pref. Radu G. Țeposu, București, 1986; Quasimodo. Antumele 6, București, 1987; Nichita Stănescu, atât cât mai știm noi, București, 1989; Poeme, București, 1989; Încercare de înșurubare în real, București, 1991; Monologuri, pref. Cezar Baltag, București, 1991; Mi s-a culcat moartea pe inimă, pref. Cezar Ivănescu, București, 1992; Aproape tac, aproape plâng, aproape sunt, București, 1995; Melanholia deșertăciunilor, București, 1996; Deșertăciunea șterge fața morții, București, 1996; Acolo unde plânsul nu atinge moartea, pref. Dan
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
cărților, 149-155; Barbu, O ist., 169-175; Negoițescu, Engrame, 20-54; Fanache, Întâlniri, 24-28; Laurențiu, Eseuri, 84-93; Raicu, Critica, 218-224; Regman, Colocvial, 186-188; Ciobanu, Însemne, I, 169-199; Felea, Aspecte, I, 60-63, II, 39-41; Martin, Acolade, 99-105; Alexiu, Ideografii, 61-65; Manu, Eseu, 298-306; Baltag, Polemos, 167-172; Regman, Explorări, 61-72; Ciopraga, Ulysse, 154-158; Simion, Scriitori, I, 141-152; Nițescu, Poeți, 47-71; Alboiu, Un poet, 14-19; Ruja, Valori, 66-72; Grigurcu, Poeți, 51-71; Cândroveanu, Poeți, 47-53; Popescu, Cărți, 9-12; Cristea, Faptul, 78-82; Moraru, Semnele, 41-51; Gelu Ionescu, Orizontul
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
iar din 1949, la secția de presă a Ambasadei Române din Varșovia. Traduce din literatura română începând din 1950, stăruind îndeosebi asupra prozei contemporane și interbelice. Traduceri: Mihail Sadoveanu, Mitrea Cocor, Varșovia, 1951, Wyspa Kwiatów [Nada Florilor], Varșovia, 1955, Zaginiony [Baltagul], Varșovia, 1960; Vladimir Colin, Mladen, syn miedxwiedzia [Mladen, fiul ursului], Varșovia, 1957; Cezar Petrescu, Mrok [Întunecare], Varșovia, 1957; Liviu Rebreanu, Bunt [Răscoala], Varșovia, 1959; Camil Petrescu, Ostatnia noc miloșci, pierwsza noc wojny [Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război
FLORANS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287025_a_288354]
-
Aventurile unui soldat de plumb, Galați, 1993; Endograme, Caracal, 1998; La roata norocului (în colaborare cu Mihai Opriș), București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, „Demascarea lui Turnesol”, CL, 1971, 4; Sorin Titel, „Potirul Sfântului Pancrațiu”, RL, 1971, 49; N. Baltag, „Războiul undelor”, LCF, 1974, 32; Emil Manu, „Războiul undelor”, SPM, 1974, 188; Dan Mutașcu, Ironia ca mod de cunoaștere, SPM, 1974, 191; Emil Manu, „Damen-vals”, SPM, 1975, 259; Eugen Teodoru, Talent și fantezie, SPM, 1985, 24; Cândroveanu, Lit. rom., 166-167
MIHAIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]