1,700 matches
-
în esențialitatea lor“ etc. Cu forțe unite, autorul și prefațatorul cărții îl doboară pe cititor, plictisindu-l până în esențialitatea lui. Sticla Si diamant Sub titlul Gânduri diamantine (PIM, Iași, 2008), Vasile Fetescu publică o culegere de aforisme de o desăvârșită banalitate. Nu este vorba despre diamante, cum sugerează autorul prin titlul cărții, ci de podoabe confecționate din sticlă. Este greu de înțeles cum poate să creadă cineva că adevăruri de ordinul evidenței, cunoscute și acceptate de toată lumea, sunt reflecții proprii, demne
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
stomacul să fie rezistent la foame, nu creierul.“ „Cunoașterea este jar, creația flacără.“ „În istoria oricărei iubiri există un balcon ca al Julietei pe care mai târziu se întind rufe“ etc. În carte predomină însă, în mod vizibil (și dezolant), banalitățile. Este vorba de adevăruri de ordinul evidenței, pe care toată lumea le cunoaște și nimeni nu le contestă, astfel încât nu se înțelege de ce autorul le reia cu un aer solemn: „Îndoielile întrețin misterul, nu certitudinile.“ Bineînțeles, cum ar fi putut certitudinile
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
reprodusă fotografia unei splendide femei goale. Facem o greșeală dacă ne străduim să ne desprindem privirea de această imagine și începem să citim cartea. Din al ‹ nouălea cer al frumuseții (corpului feminin) cădem direct, cu un bâldâbâc specific, în mlaștina banalității emfatice: „Sunt asemenea / Unui fluture de noapte / Atras de tine / Ca de-o lumină.“ Chestia cu fluturele atras de lumină au mai folosit-o zeci de poeți, în literatura lor. În plus, găsim această imagine și în titlul unei piese
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
scrie versuri din 1967, ceea ce înseamnă de treizeci și cinci de ani. Se poate spune că are experiență. Și totuși n-a reușit niciodată să fie un poet autentic. Se străduiește, uneori se chinuiește să fie, dar în zadar. Explicația, brutală în banalitatea ei, este aceea că Solo Har-Herescu nu are talent. Nu are acel „har“ pe care și l-a inserat optimist în nume. Nimeni nu-l condamnă pentru asta, nimeni nu-l respectă mai puțin. În schimb, strădania de a simula
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
autor se simțea dator să transmită cititorilor ceva nemaiauzit și nemaivăzut, ceva care să-l uimească și să-l încânte, transformând lectura într-un eveniment. Acum sunt trimise la tipar, frecvent, texte banale, destinate uitării rapide. Printre marii producători de banalități se numără Vasile Man, autor al volumelor de versuri În preajma ta, 1981, și Darul luminii, 1999. Recent, Vasile Man a mai publicat o carte lipsită ‹ de semnificație literară, Nu doar duminica (Școala Vremii, Arad, 2001). Este vorba de o colecție
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Să recompunem din cioburi / Prima iubire“ (Trăim în extreme) etc. Constatând că povețele sale nu sunt luate în seamă, autorul ridică uneori tonul și se lansează în discursuri interogative și mustrătoare. Dar chiar și în aceste expresii ale indignării triumfă banalitatea. Scurtul poem Umilință pare ultimul paragraf din cuvântarea unui director de școală generală la o ședință cu părinții: „Cum vom putea vindeca / umilința unor copii puși să cerșească? / Cum vom putea să le redăm zâmbetul / copiilor părăsiți de familie, // Dacă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
zi sau câți bani a dat pe un litru de lapte. Totodată, scrisul său simplist, previzibil, nu reușește să seducă prin el însuși, ca un spectacol stilistic. Dar chiar și lipsit de atuuri, Mihai Munteanu s-ar fi salvat de la banalitate dacă ar fi știu să vadă în viața de fiecare zi acel ceva care iluminează câte un moment și îl face de neuitat (așa cum vede, ca autor de jurnale, Valeriu Cristea). Foarte rare sunt aceste sclipiri de sens. De cele mai multe
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
plimbări!“ Este un stil de o flagrantă, inacceptabilă prețiozitate. Schimbul de replici citat nu reprezintă un accident stilistic. Plimbându-se cu barca pe lac, Robert și Diana fac și alte considerații poetico-filozofice, de o solemnitate care intră în contradicție cu banalitatea lor de fond. Diana exclamă: „Ce frumos penaj are pasărea aia!“ Iar Robert comentează ca un înțelept: „Da. Sunt sigur că ar merita să-ți închini viața descoperirii frumuseții atâtor lucruri din lume. Probabil îți trebuie o eternitate și numai
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
unde se consideră exilat (deși vine frecvent în România), a publicat trei romane fără valoare literară: Aruncă pâinea ta pe ape, 1994, Imposibila reîntoarcere, 1996, Dosarul cu bârfe, 2000. Toate sunt de o locvacitate plictisitoare și de un aplomb al banalității care divulgă amatorismul. Simțind, probabil, că prea puțini cititori se pasionează de cărțile lui, Gabriel Pleșea își încearcă din nou norocul, de data aceasta cu un roman „pseudo-polițist“, de fapt, cu un roman polițist de mâna a doua: Destine întortocheate
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
critice, scrise într-un limbaj accesibil. Dorința autorului de a spune explicit esențialul, de a nu se rătăci în labirintul unor ipoteze critice sofisticate duce însă adeseori la cu totul altceva și anume la emiterea unor judecăți simpliste, de o banalitate dezolantă. „Opera poetului nostru național - explică solemn și plicticos Ionel Popa - e saturată de gânduri, idei, meditații referitoare la om, la colectivitatea umană (națiunea), la marile probleme ale existenței umane.“ „Cugetarea eminesciană - continuă el trecând la o analiză formală a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu ne jucăm de-a dormitul iubito / și-apoi lasă gospodinele să-și dea / singure seama ce-i cu / firele crețe de păr adunate / în plasele lor cu vinete pentru zacuscă.“ Alte poezii însă, chiar licențioase fiind, tot plictisesc, din cauza banalității și trivialității lor de fond: „caninii măselele cranț / clitorisul ceasului / labiodentalele transmise / în morse prin sexul tău/ limbă punct limbă punct“ etc. Mai bine punct. Poeta care se pisiceste Versurile Luizei Predescu din volumul Iubire, stranie făptură, (editură nemenționată, București
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
vedere estetic sunt versurile în care autoarea filozofează: „Mai arde-n noi ceva din cei ce mor, / Absența lor ne-ngroapă-n amintire. / E viața doar un colorat covor / În care pașii ni-ngropăm subțire?“ (Mai arde-n noi ceva) Banalități solemne, din cele care se rostesc la înmormântări, sunt reluate cu entuziasm, asemenea unor descoperiri proprii: „Nu, morții n-au murit, trăiesc în noi, / Mai stăm la sfat când dorul ne cuprinde“ (idem). Că morții n-au murit și că
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
românesc într-un vers se naște din scânteia unui gând privind lumea înconjurătoare cât și / sau lumea interioară a poetului.“ Putem căuta mult și bine scânteia unui gând în poemele într-un vers ale lui Ștefan G. Theodoru. El enunță banalități cu aerul că ne comunică idei profunde: „Nori negri, tună-ntr-una, dar nu cade un strop.“ (Secetă) Fraze de acest fel se spun și la buletinul meteorologic. Și ce dacă tună și nu cade un strop? Se întâmplă frecvent așa. (Chiar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
scrie cu emfază într-un album: „Amorul e un lucru foarte mare...“ și iscălește: Guță Popândău. Un asemenea personaj există și în realitate. Se numește Simion Todorescu. Ca și Guță Popândău al lui G. Topîrceanu, Simion Todorescu așterne pe hârtie banalități, considerându-le cugetări profunde. În cea mai recentă carte a sa, Gândul și cuvântul (prefață de prof. univ. Ion Drăgan, Mirton, Timișoara, 2001), el se pronunță fără complexe asupra unor noțiuni care i-au preocupat pe marii filozofi ai lumii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
ușa ta i-a fost permanent deschisă.“ Din cauza exprimării defectuoase se înțelege că obrăznicia este a celui care face anticameră și nu a celuilalt, la ușa căruia se face anticameră. Cunoașterea limbii române e un lucru foarte mare... Colectionarul de banalitati Unii colecționează fluturi, alții monede, alții lame de ras. Valer Turcu-Iorga colecționează banalități. Dacă ar face-o cu umor, în cunoștință de cauză, n-am avea ce să-i reproșăm. El crede însă că banalitățile lui sunt adevăruri profunde. Nu
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
obrăznicia este a celui care face anticameră și nu a celuilalt, la ușa căruia se face anticameră. Cunoașterea limbii române e un lucru foarte mare... Colectionarul de banalitati Unii colecționează fluturi, alții monede, alții lame de ras. Valer Turcu-Iorga colecționează banalități. Dacă ar face-o cu umor, în cunoștință de cauză, n-am avea ce să-i reproșăm. El crede însă că banalitățile lui sunt adevăruri profunde. Nu întâmplător volumul pe care l-a publicat are un titlu pompos: Gânduri din
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
lucru foarte mare... Colectionarul de banalitati Unii colecționează fluturi, alții monede, alții lame de ras. Valer Turcu-Iorga colecționează banalități. Dacă ar face-o cu umor, în cunoștință de cauză, n-am avea ce să-i reproșăm. El crede însă că banalitățile lui sunt adevăruri profunde. Nu întâmplător volumul pe care l-a publicat are un titlu pompos: Gânduri din Gânduri (Scriptorium, Baia Mare, 2001). Autorul își închipuie în mod naiv că oferă lumii, prin cartea sa, un florilegiu de idei originale, care
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Primul este că n-are conținut, deci este doar o suprafață sferică. Și altceva? N-are buzunare. Unde mai pune... știi tu ce. Ești prozaic, nu te ridici la nivelul care cere un pic de abstractizare. Mă legănam lehămețit de banalitatea subiectului și încercam să-mi inhib centrele nervoase care l-au generat și să mi-l imaginez pe amicul meu,demnitarul, fără buzunare . Tocmai atunci apare moș Pantalon, bine dispus, neras și pus pe taclale. Dormi? Se vede că ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
concepi o teză unitară. Gheorghe execută preparativele repetate în fiecare dimineață ca un automat și gîndurile sale se amestecă într-un amalgam incoerent. Idei banale, observații inutile și probleme adînci din teză se amestecă și devin cu toate frînturi de banalități. Dacă Gugeanu este într-o stare proastă? Lupașcu știe că în astfel de situații găsește nod în papură la orice și, Doamne ferește, poate să propună iar o amînare! Mai las-o la dospit încă un an, a propus anul trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
și de-a latul Spaniei, nu Încăpea cu Don Quijote pe aceeași mîrțoagă și nici cu Sancho pe același măgar. O lumină fosilă În internatul unei școli pentru orbi, dispariția brumei de vedere a cîte unui copil ține mai curînd de banalitatea supărătoare, de sîcÎielile previzibilului: — Ați auzit? A orbit Mircea de la C! — Păi, asta-i veche de două săptămîni. Iar pînă duminică, cred că orbește și Vasile de la A. Ba nici Ruby de la noi nu se Întoarce În regulă din vacanță
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În poveste: de la examenele susținute la cărțile negăsite, de la Înghețata cumpărată la colțul străzii la sandalele noi care o roseseră, mai ales la piciorul stîng, „uitați aici, deasupra călcîiului, simțiți?“ Fata asta era În stare să exorcizeze de-a binelea banalitatea viețuirii. Arcul voltaic dintre noi nu l-a sesizat nimeni. Peste un an, cei din jur Încă nu se arătau În stare să-și Închipuie că am putea rămîne pentru totdeauna Împreună. — I-a venit mintea la cap, ție-ți
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se regăsește ca element axial al gândirii teologice a celor trei iezuiți luați aici în discuție (De Lubac, Daniélou, Von Balthasar). A reaminti că Revelația are loc în cadrul istoriei, adică în cadrul unei temporalități sacre, înseamnă, în fond, a reaminti o banalitate patristică, dar destul de „stranie”, chiar la limita „ereziei”, în contextul teologic al anilor ’30-’50. Atrăgând atenția asupra acestui caracter istoric, temporal și dinamic, De Lubac provoacă și interpelează teologia metafizică oficială, care, prin simplificări pe cât de nejustificate, pe atât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
tristețea ta în tristețea altuia; spațiu din care, cu siguranță, vei orbecăi către dezamăgire, pentru că-ți indică poteca sigură către ea [vezi cazul A&Z, cu nimic deosebit de celelalte miliarde de cazuri]; nimic specific unui anumit ins, întâmplare gravidă de banalitate ["Întâmplător, oricine poate iubi", zice Dostoievski]. Trădare. Atitudine specific umană. Animalele nu trădează, ci pleacă [Am observat că animalele nici nu ucid; doar își procură hrana; atât]. Prostia. Deși este infinită, nu are niciun handicap. De ce? [Poate și pentru faptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
despre „domnul doctor”, așa cum i se spunea unanim în spitalul său, însă recunosc cinstit și cu regret faptul că nu mai știu nimic, căci, după cum bine se cunoaște, gura lumii pornește a cleveti numai și numai atunci când ceva depășește inexplicabil banalitatea și ațâță, astfel, interesul cârcotaș, ce stă întotdeauna pitit înăuntrul nostru, al fiecăruia, gata oricând ca, la semnul cuvenit, să iasă la iveală și să atace, înhățând de grabă prada și mușcând-o adânc. Așa încât, las în urmă viața sa
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
reîmpăcării cu sine și cu situația în care ajunsese, prin reîntregirea orgoliului său atât de sălbatic dărâmat. El, însă, nuși dorea să ajungă un criminal de rând, unul banal, ca atâția alții înaintea lui pe lume, pentru că avea oroare față de banalitate; banalitatea îi repugna. Așa încât, se gândi să facă o crimă aparte, una pe cât de teribilă, pe atât de transparentă. Silvestru punea la cale - pot spune - crima perfectă! Și, în felul acesta, ajunsese săși ocupe întreaga lui vreme, căci a fi
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]