372 matches
-
Reinforcement, Merrill, Columbus, Ohio. Bandura, A. (1977), Social Learning Theory, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A. (1986), Social Foundation of Thought and Action, Englewood Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Cliffs, New York. Bandura, A.; Barab, P.C. (1969), Conditions Governing Nonreinforced Imitation, lucrare nepublicată (comunicare orală), Stanford University. Bandura, A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children’s moral judgments”, Journal of
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
A.; Grusec, J.E.; Menlove, F.L. (1966), „Observational learning as a function of symbolization and incentive set”, Child Development, nr. 37, pp. 499-506. Bandura, A.; Harris, M.B. (1966), „Modification of syntactic style”, Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children’s moral judgments”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 274-281. Bandura, A.; Mischel, W. (1965), „Modification of self-imposted delay of
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Journal of Experimental Child Psychology, nr. 4, pp. 341-52. Bandura, A.; McDonald, F.J. (1963), „The influence of social reinforcement and the behavior of models in shaping children’s moral judgments”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 274-281. Bandura, A.; Mischel, W. (1965), „Modification of self-imposted delay of reward through exposure to live and symbolic models”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 2, pp. 698-705. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S.A. (1963), „A comparative test of the status
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
moral judgments”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 274-281. Bandura, A.; Mischel, W. (1965), „Modification of self-imposted delay of reward through exposure to live and symbolic models”, Journal of Personality and Social Psychology, nr. 2, pp. 698-705. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S.A. (1963), „A comparative test of the status envy, social power and secondary reinforcement theories of identificatory learning”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 527-534. Bandura, A.; Walters, R.H. (1963), Social Learning and
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
and Social Psychology, nr. 2, pp. 698-705. Bandura, A.; Ross, D.; Ross, S.A. (1963), „A comparative test of the status envy, social power and secondary reinforcement theories of identificatory learning”, Journal of Abnormal and Social Psychology, nr. 67, pp. 527-534. Bandura, A.; Walters, R.H. (1963), Social Learning and Personality Development, Holt, Reinehart and Winston, New York. Braden, W. (1967), The Private Sea, Quadrangle, Chicago. Bugental, J. (1967), Challenges of Humanistic Psychology, McGraw-Hill, New York. Dollard, J. et al. (1939), Frustration and Aggression, Yale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
a strâns cel mai mult. 3. Utilizarea conflictului în învățaretc "3. Utilizarea conflictului în învățare" Putem, desigur, să racordăm această categorie de metode direct la cercetările aparținând lui Festinger, dar să nu uităm că paradigma învățării sociale reprezentată aici de către Bandura, pe de o parte, și Miller și Dollard, pe de altă parte, conține, la rândul său, suficiente argumente pentru a fi considerată un jalon important în redefinirea metodologică. De altfel, s-a observat de ceva timp în literatura de specialitate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
aduce nou controlul comportamental perceput (măsura în care o persoană simte că a adopta un anumit comportament este în limitele controlului propriu) și obstacolele percepute. Conceptul de control comportamental este considerat a fi similar cu conceptul de auto-eficacitate introdus de Bandura (30). În TPB, atitudinile și normele subiective își exercită influența asupra comportamentului în mod indirect, prin intermediul efectului pe care-l au asupra intențiilor. Modelele autoreglării sunt: Modelul Auto-Reglării la Boală (The SelfRegulation Model of Illness), (24), Modelul Bunului Simț (Common
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
mult spre crima. Autor a numeroase chestionare de investigare a personalității, el depășește explicațiile biologice ale funcționării umane făcând trimitere la procesul de socializare a copilului de către părinți, la imitarea comportamentelor și astfel la teoria învățării sociale a lui Albert Bandura. Un curent explicativ din perspectiva sociologică consideră sărăcia ca fiind cauza majoră a criminalității. Această teorie susține faptul că a fi membru al unei subculturi și a avea un nivel de educație mai scăzut predispune la crimă. Sărăcia, educația redusă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Terapeutul, devenind o persoană semnificativă în viața pacientului, va fi încărcat cu aceleași așteptări și va fi tratat cu aceeași atitudine violentă, ca și partenerul de viață, deși desigur, mai puțin manifestă ținând seama de interdicțiile sociale. Teoria învățării sociale (Bandura, 1973) aduce o importantă perspectivă, pe care o putem consideră complementară teoriei atașamentului, asupra violenței domestice. Teoria susține că individul învață în experiențele sale sociale, prin observație sau prin experimentare directă, faptul că violența este o modalitate eficientă de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Beasley, 1995). De asemenea, există studii care demonstrază că profesorul este agentul cel mai important al schimbării în bătătorirea căii oricărei reforme în educație și convingerile profesorilor sunt precursorii schimbării (Ajzen&Fishbein, 1980; Battista, 1994; Crawley&Koballa, 1990; Pajares, 1992) Bandura (1986) susține că se poate prevedea cel mai bine comportamentul unei persoane pe baza convingerilor pe care aceasta le are și prin urmare, convingerile sunt cei mai buni indicatori pentru deciziile pe care o persoană le ia de-a lungul
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
teoria disonanței (Festinger) (de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
encyclopedia). Conceptul-cheie din teoria comportamentului planificat este percepția asupra controlului comportamental care provine din teoria asupra auto - eficacității în care Ajzen l-a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor. El definește auto eficacitatea drept convingerea subiectului
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
a împrumutat din auto-eficiență. Auto eficacitatea este un termen propus de Bandura , în 1977, în teoria învățării sociale. Bandura arată că expectanțele de felul motivației, realizării sarcinilor și sentimentelor de frustrare asociate cu eșecuri repetate determină reacții afective și comportamentale. Bandura (1986) separă expectanțele în două tipuri distincte: auto-eficacitate și anticiparea consecințelor. El definește auto eficacitatea drept convingerea subiectului că el poate executa cu succes comportamentul cerut pentru obținerea anumitor rezultate, consecințe. Anticiparea consecințelor este o estimare personală a măsurii în
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
susține că auto eficacitatea este cea mai importantă precondiție pentru schimbarea comportamentului, pentru că determină inițierea comportamentului de adaptare. Conform cercetărilor anterioare comportamentul oamenilor este puternic influențat de încrederea pe care o au în abilitățile lor de a executa respectivul comportament. (Bandura, Adams, Hardz și Howells, 1980, de pe Wikipedia, the free encyclopedia). Teoria auto-eficacității a contribuit la explicarea diferitelor relații dintre credințe, atitudini, intenții și comportament. Teoria comportamentului planificat Teoria comportamentului planificat a contribuit la identificarea factorilor fundamentali ai convingerilor care influențează
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
le demonstreze practic modul cum ar putea folosi ei înșiși, la clasă, astfel de metode. Profesorii și învățătorii ar trebui să participe la experiențe concrete și de succes atât în timpul pegătirii inițiale cât și pe parcursul cariere, în cadrul activităților de perfecționare. Bandura (1986) arată că auto ficacitatea poate fi îmbunătățită prin: observarea succesului, experimentarea succesului, tehnici de convingere și printr-un tonus emoțional pozitiv. Astfel că pregătirea practică a profesorilor ar trebui să includă suficiente ocazii pentru a: 1. colabora cu alți
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
folosesc strategii didactice multiple cu accent asupa stilurilor de învățare, 4. crea sau dezvolta materiale didactice, 5. folosi astfel de strategii împreună cu alți colegi pentru a putea primi feed-back, 6. participa și prezenta astfel de strategii la activitățile de perfecționare. Bandura arată, de asemenea, că” oamenii se tem și au tendința de a evita situațiile dificile, în care cred că mecanismele lor de adaptare sunt depășite, dar în același timp, se implică în activități și au siguranță în ceea ce fac, dacă
Convingerile cadrelor didactice în legătură cu adaptarea la stilurile de învăţare ale elevilor la orele de ştiinţe by Mirela Suhan () [Corola-publishinghouse/Science/683_a_969]
-
Între 1961 și 1975 domeniul capătă un caracter divergent, dezvoltânduse numeroase interese diferite și ramuri de cercetare. Domină experimentele de laborator. Psihologi importanți în această perioadă sunt: Harold Kelley (cogniția individului în context social), Stanley Schachter (afectivitate și emoții), Albert Bandura (agresivitatea), Stanley Milgram (obediența). După perioada de criză emerg două orientări teoretice majore: prima explică comportamentul social prin factori proximali (motivație, cogniție, afecte, percepție, etc.) iar a doua recurge la factori distali (presiunea de a se conforma grupului, interacțiunea cu
Psihologie socială () [Corola-website/Science/299387_a_300716]
-
culturi dintre celelalte grupări de cazaci și dintre restul grupurilor etnice din Rusia. Vecinătatea Caucazului și a populațiilor indigene a influențat costumul popular și uniforma militară. În același timp, acești cazaci au păstrat tradițiile muzicii zaporijiene - formațiile de cântăreți la bandura, corurile bărbătești și formațiunile de dansuri. Percepția cazacilor din Kuban cu privire la identitatea lor națională s-a schimbat de-a lungul timpului, la fel ca în cazul altor populații din regiunile de graniță. 47,3% din populația Kubanului (inclusiv migranții necazaci
Cazaci din Kuban () [Corola-website/Science/317819_a_319148]
-
Kiriac, Înflorești pământ al bucuriei de Ghe. Dumitrescu, De-aș avea fântână-n curte și Dorul dor de L. Paceag, Răsunet de la Crișana de Ion Vidu, La tufița de argea și Mititico, valeo of, de Nicolae Oancea, Mărioară de la munte, Bandura de Davidovsky, Din Dobrești la Chizitău de Ghe. Bazaban. Corul "Vraja" creat de Nicolae N. Șetraru a avut cel mai interesant repertoriu datorat inimii acestui neprețuit fiu al satului. Iată câteva: Vraja, Bobocele și inele, Răsunet de la Crișana, Lugojana, Peste
Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/324929_a_326258]
-
pe străzile orașului,dezbrăcați și legați cu sârmă ghimpată. Apoi au fost omorâți la Babi Iar și 621 de membri ai organizației naționaliste ucrainene OUN, între care, la 21 februarie 1942, poeta Alena Teliha și soțul ei, muzicianul, cântăreț din bandura Mihailo Teliha. Au pierit uciși în măcel la Babi Iar și cinci tabere de romi. La 18 februarie 1943 au fost reluate execuțiile în masă ale deținuților din lagărul de concentrare Sarețk, între care s-au aflat și trei ori
Babi Iar () [Corola-website/Science/327021_a_328350]
-
cunoscută lucrarea în zilele noastre. Această ediție a fost republicată șase ani mai târziu fără nicio modificare. Următoarea ediție a fost publicată de Anselmo Banduri (1711) și este o copie comparată a primei ediții și a manuscrisului P. Ediția lui Banduri a fost retipărită de două ori în 1729 și 1864 (ultima cu o serie de corecții). Constantin nu a dat manuscrisului niciun titlu, preferând în schimb să folosească pentru început textul adresării standard: „" ΚΩΝΣΤΑΝΤΙΝΟΥ ΕΝ ΧΡΙΣΤΩΙ ΒΑΣΙΛΕΙ ΑΙΩΝΙΩΙ ΒΑΣΙΛΕΩΣ ΡΩΜΑΙΩΝ
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]