2,181 matches
-
Complexe, 1994. Georgescu, Vlad, Istoria Românilor de la origini pînă în zilele noastre, American Romanian Academy, Oakland Ca, 1984. Hitchins, Keith, Romania, 1866-1947, Oxford, Clarendon Press, 1994. lorga, Nicolae, Istoria românilor și a romanității orientale, București, Academia Română, 1937-1945. Jelavich, Charles and Barbara, The Establisment of the Balkan National States, 1804-1920, Seattle, University of Washington Press, 1977. Jowitt, Kenneth, Revolutionary Breakthroughs and National Development: the Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971. Mitrany, David, The Land and the
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
d'une influence, Université de Paris III, 1980. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), München, Ion Dumitru-Verlag, 1987; Mémoires et projets de réforme dans les principautés roumaines (1831-1848), București, 1972. Hitchins, Keith, Roumania. 1866-1947, Oxford, Clarendon Press, 1994. Jelavich, Barbara, History of the Balkans, eighteenth and nineteenth centuries, Cambridge University Press, 1983. Leroy-Beaulieu, Anatole, "La politique russe et le panslavisme", în La Revue des Deux Monde, l dec. 1876. Mantran, Robert (dir.), Histoire de l'Empire ottoman, Paris, Fayard, 1989
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Institut d'études slaves, 1984. lorga, Nicolae, Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles Ier , Paris, 1923; "La guerre de 1877-1878", în Revue d'Histoire moderne, t. III, nr. 14, 1928; Politica externă a regelui Carol I, București, 1923. Jevavich, Barbara, Russia and the Rumanian National, 1858-1859, Cambridge, Cambridge University Press, 1984. Jensbury, George R, The Russian Annexation of Bessarabia 1774-1828, New York, Boulder, East European Monograph, 1976. Maciu, Vasile, " Cum și-a cucerit România independența", în Revista romană de istorie, nr.
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
60, 80, 81 Istrati, Panait 148, 149, 166, 219 Iulian, Vlad 365, 370 Ivan III 43 Ivan IV 43 Ivănceanu, Vintilă 306 J Janos, Andrew 140 Jar, Alexandru 295 Jdanov, Andrei 268, 286, 287, 310, 349 Jefferson, Thomas 181 Jelavich, Barbara 58, 68, 80 Jelavich, Charles 68 Jeszensky, Geza 369 Joffre, Joseph 166 Johnson, Lyndon Baines 300, 317 Joséphine (prințesă) 111 Jovanonic (mitropolit) 56 Jowitt, Kenneth 284, 294 Jukov (mareșal) 296 Justinian 46, 280, 281 K Kadar, Janos 360 Kant, Emmanuel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu împărăției vecine, căci de ea nu e vorba - ci îndeosebi celor interesați din Suceava și Ițcani, am crede de cuviință că e mai bine ca acești onorabili domni să fie puși în neplăcuta poziție de-a se obicinui cu barbara Românie în original, căci atunci s-ar deprinde poate a respecta și pe aceia dintre compatrioții lor cari n-au avut fericirea de-a fi meniți din naștere la circumciziune. [ 6 iulie 1880] ["LUMEA ASTA AR MAI TRECE EA... Lumea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și protopop de Carei, poet, redactor. Scris adesea și Georgiu Marchișiu, (Georgiu Marcisiu, în Diorile Bihorului, 1854), s-a născut în Tămaia la 16 aprilie 1836. În 1885 termină liceul la Oradea și urmează studii de teologie la institutul "Sf. Barbara" din Viena. În 1859 este hirotonit preot, căsătorit cu Iulia Vultur, descendentă a unei vechi familii ardelene. Până în 1861 lucrează ca profesor în Beiuș. Din 1862 va funcționa la parohiile din Sarcău (jud. Bihor), Resighea și Homorodul de Mijloc din
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
literară. În peri oada studiilor la Oradea, George Marchiș activează în cadrul "Societății de lectură", fiind ales "notar cu corespondentele" iar din 1854 este enumerat între membrii "faptuari". După modelul "lepturiștilor" de aici, va edita la Viena, pentru clericii institutului "Sf. Barbara", revista Armonia, fiind singurul ei redactor. Este o revista scrisă cu mâna și structurată astfel: partea religioasă-literară, beletristică și umoristică. A fost în cercul de colaboratori ai Aurorei Române (1863-1865) care vor trece și în redacția Familiei: Iulian Grozescu, A
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Lucaciu pleacă la studii la Roma în 1868, iar în 1870 obține titlul de Doctor "Magna cum Laude". Se știe că drumul ardelenilor spre Roma era, în acea perioadă, prin Viena, cum exista o strânsă legătură între studenții de la "Sf. Barbara" din Viena și cei de la "De propaganda fide" din Roma nu este de loc exclus ca V. Lucaciu să nu se fi oprit la Viena și să cunoască studenții de aici și preocupările lor religioase-culturale-istorice. Un argument al legăturilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și să cunoască studenții de aici și preocupările lor religioase-culturale-istorice. Un argument al legăturilor sale cu studenții vienezi este faptul că V. Lucaciu fusese elev al Liceului "Premonstratens" din Oradea, de unde o seamă de tineri își continuă studiile la "Sf. Barbara" din Viena. La Oradea, V. Lucaciu era cunoscut ca unul care frecventa adunările "Societății de leptură" unde îi plăcea să citească poezii (Revista Familia relatează o adunare în care V. Lucaciu a recitat poezia Orfana din munți de Andrei Mureșanu
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
manuscrisul lui Slavici" nu a putut descifra corect și ar fi vorba despre un alt sătmărean, din Tarna Mare, Antoniu Covaciu. Deși, într-adevăr acesta a făcut studiile la Viena, în aceeași perioadă cu M. Eminescu, 1869-1872 (la Institutul "Santa Barbara"), preotul A. Covaciu nu figurează nicăieri pe listele prietenilor din jurul lui M. Eminescu. "Confuzia Lucaciu-Covaciu" nu este probată de nici un eminescolog până la această dată. Dar cine dintre sătmăreni nu și-ar dori încă un nume așezat lângă cel al lui
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Mihai Pop, coord. Ce este literatura?, pp. 382-396. București: Univers.] . 1965b. Sterne's Tristram Shandy: Stylistic Commentary. Ibid., pp. 25-57. [Șklovski. 1975. Romanul clasic englez. Trad. Inna Cristea. In Despre proză. Meditații și analize. I, pp.211-333. București: Univers.] Smith, Barbara Herrnstein. 1968. Poetic Closure: A Study of How Poems End. Chicago: University of Chicago Press. . 1981. Narrative Versions, Narrative Theories. In W. J. T. Mitchell, coord. On Narrative, pp. 209-32. Chicago: University of Chicago Press. Souriau, Etienne. 1950. Les Deux
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
cauzelor naționale”. Influența condițiilor politice externe asupra luptei românilor pentru formarea statului național unitar - precizează, ori de câte ori se impune, analistul - n-a fost niciodată negată, ci dimpotrivă. Numai că, istoriografia română, ca și unii istorici străini (precum T. W. Riker sau Barbara Jelavich), ale căror opinii converg către aceleași încheieri, au demonstrat, fără putință de tăgadă, că românii înșiși au fost artizanii propriei lor organizări național-statale. Comentând, între altele, conduita politică a puternicilor vremii față de îndreptățitul efort emancipativ al popoarelor din Orientul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o imaginau. Cu deplina justificare, se poate spune că prima victorie a principiului naționalităților, după războiul Crimeii, s-a petrecut în Principatele Române, ceea ce completează șirul datelor virtual înzestrate să dea gir importanței anului 1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost cei pregătiți atunci să recunoască public ceea ce, mai târziu, istoricii (între care A. D. Xenopol, N. Iorga etc. români, și Barbara Jelavich, V. N. Vinogradov, Em. Certan, K. Hitchins și atâția străini, mulți contemporani nouă) au scris și susținut că cea dintâi victorie a principiului naționalităților a fost tradusă în viață la Dunărea de Jos, mai precis, în Principatele Române. Firește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunii orientale” cu o adițiune nedorită în centrul și vestul Europei - aceea a suprimării clauzelor tratatului de la Paris din 1856, nefavorabile Rusiei. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, „această clară violare a voinței marilor puteri și a tratatelor - susține Barbara Jelavich - a fost menținută numai [subl. ns.- L. B.] datorită situației generale internaționale și a evenimentelor din Italia”. Că disputele politice și militare din centrul Europei au fost prielnice cauzei române - este un fapt bine stabilit. Se pune însă întrebarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Apare prima carte din The Minstrel de James Beattie (a doua va apărea în 1774), una dintre cele mai timpurii opere ale curentului romantic, poem în strofe spenseriene în care este descrisă "calea unui Geniu poetic, născut într-o epocă barbara, de la mijirea primelor semne ale fanteziei și rațiunii", și pînă la înflorirea puterilor poetice sub influența Naturii; anticipează poemul romantic al lui Wordsworth The Prelude (început că. în 1798, terminat în 1805, dar publicat abia în 1850) și poezia lui
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lagunele Adriaticei. Puznicii trăiesc în colibe construite pe piloni. Ei adăpostesc cu bucurie bărbații și femeile refugiați din Aquileia. Foresto își exprimă durerea de-a o fi pierdut pe Odabella pe care o crede în captivitate (Ella în poter del barbaro,). Foresto 132 se gândește la viitorul patriei și plănuiește să reconstruiască un oraș mai puternic și mai frumos (Căra patria, già madre e reina,) în locul ruinelor lăsate în urmă de huni. Actul I. Tabloul 1. Pădurea de lângă tabăra lui Atilla
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Atilla, astfel că acesta îi îndeplinește dorința de a primi o sabie. Odabella se gândește cum va reuși cu această sabie să ducă la îndeplinire justiția divină împotriva Regelui hunilor care i-a invadat Patria. Aria Ella în poter del barbaro din Prolog, Scena 2. Rezumat : Foresto, salutat ca lider al poporului sau după bătălia pierdută cu hunii, isi deplânge iubita, Odabella, pe care o crede în captivitate. Cabaletta Căra patria già madre e reina la aria Ella în poter del
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din Prolog, Scena 2. Rezumat : Foresto, salutat ca lider al poporului sau după bătălia pierdută cu hunii, isi deplânge iubita, Odabella, pe care o crede în captivitate. Cabaletta Căra patria già madre e reina la aria Ella în poter del barbaro Rezumat : El se gândește la Patria lui și la orașul care va renaște din cenușă, precum pasărea Phoenix. Romanța Oh! Nel fuggente nuvolo - din actul I, scena 1 Rezumat : Odabella este singura și își jelește tatăl și iubitul pe care
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
iar ABAO din Bilbao, Spania încă nu a programat-o. Opera Melbourne City a prezentat în concert o versiune a operei Luisa Miller în Septembrie 2009. O nouă producție a operei din Zurich a fots reprezentată în Aprilie 2010 cu Barbara Fritoli (Luisa), Fabio Armiliato (Rodolfo) și Leo Nucci (Miller) în distribuție. Stiffelio Stiffelio: opera în trei acte, pe un libret de Francesco Maria Piave după piesă “Le Pasteur“ sau “L'Évangile et le Foyer“ de Émile Souvestre și Eugène Bourgeois
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
furie, Otello se prăbușește și leșină. Iago exulta și îl salută ironic cu numele de Leul Veneției. Act IV Cameră Desdemonei. În timp ce Emilia o ajută să-și facă pregătirile de noapte, Desdemona cântă un cântec pe care servitoarea mamei sale, Barbara, părăsita de iubitul ei, obișnuia adesea să-l cânte (Cântecul salciei: "Salce! Salce!"). Din timp în timp Desdemona se întrerupe pentru a face comentarii referitoare la Barbara și pentru a da instrucțiuni Emiliei. La un moment dat vuietul vântului o
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
facă pregătirile de noapte, Desdemona cântă un cântec pe care servitoarea mamei sale, Barbara, părăsita de iubitul ei, obișnuia adesea să-l cânte (Cântecul salciei: "Salce! Salce!"). Din timp în timp Desdemona se întrerupe pentru a face comentarii referitoare la Barbara și pentru a da instrucțiuni Emiliei. La un moment dat vuietul vântului o face să tresară de teamă. Desdemona îi urează noapte bună Emiliei după care revine brusc, bântuita de presentimente negre și își ia un 424 dramatic adio dela
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
sul mio letto la mia candida veste nuziale. Senti! Se pria di te morire dovessi Mi seppellisci con un di quei veli. Son mesta tanto, tanto. 429 Mia madre aveva una povera ancella Innamorate w bella; Era îl suo nome Barbara; Amava un uom che poi l'abbandonò, cantava una canzone; La canzone del Salice. Mi disciogli le chiome. Io questa seră ho la memoria plena di quella cantilena. "Piangea cantando nell'erma landa, piangea la mesta. O Salce! Salce! Salce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
onda del pianto, Salce! Salce! Salce! Cantiamo! Cantiamo! Îl salce funebre sarà la mia ghirlanda." "Scendean l'augellia voldai râmi cupi verso quel dolce canto. E gli occhi suoi piangean tanto, tanto, Da impietosir le rupi." Riponi quest'anello. Povera Barbara! "E gli era nato per la sua gloria, io per amar." Ascolta. Odo un lamento. Taci. Qui batte a quella porta? 430 "Io per amarlo e per morire Cantiamo! Cantiamo! Salce! Salce! Salce! Emilia, addio. Come m'ardon le cigia
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
22. Citizen Theatre Company; Queen’s Hall; Schiller - I Masnadieri 23. Geofrey Riggs - Îl Trovatore on disc 24. Pierre Guillemette - Discography and Top Recordings 25. Gérôme Royer - G. Verdi - Oberto 26. Harold Rosenthal - La Forza del Destino - EMI 1970 27. Barbara Meier Verdi 458 TABLĂ DE MATERII Cuvânt înainte .................................................. ... ........................................3 Omagiu operei .................................................. ... ........................................5 La bicentenarul marelui Giuseppe Verdi .................................................. .8 Giuseppe Fortunino Francesco VERDI (biografie) ................................13 Oberto, Conte di Sân Bonifacio .................................................. ... ...........21 Un giorno di regno (O zi de domnie) .................................................. ... ...31 Nabucco
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]