1,019 matches
-
moartea semnează contracte... Șoapte perfide din gură de șarpe Se înmulțesc pe la colțuri de stradă Fuge sărmana, sensibila harpă Nu vrea parada minciunii să vadă... A coborât peste mine tot Iadul Liniștea , știți că ucide-uneori Nu se aude balada, nici bardul Au amuțit amintiri și viori... Plânge tăcerea și lacrima mută Mângâie teama din inima mea E condmnată și totuși ascultă Cum licărește deasupra o stea... Referință Bibliografică: Plânge tăcerea / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 242, Anul I
PLÂNGE TĂCEREA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361461_a_362790]
-
a versului prea sfânt care ridică și dezgheață și vin răspunsuri albe-n rând și mă cutremur dimineții când ziua-ncepe fremătând îmi iau iar lupa vreau să cânt acum doar râd de clipa toarsă-n fir de ceață las bardului sunetul fin cu glasul lui întoarce fila nu vreau să văd să mai aud gemutul pas de dimineață mă doare cânt mă doare râd din șale-s sub topor de vremuri ajunge zilei primul fir restul îl țes când mai
ŞIR DE ÎNTREBĂRI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363831_a_365160]
-
dezghețe, Nu voi înceta o clipă Să-ți cânt elegii cu lira Viselor ce se-nfiripă Și să bei din elixir a Cărnii-mi ultimă dulceață Noaptea când delirul arde În combustii de o viață Și când muza mea de bard e O fecioară desfrânată, Lacomă poftind să beie Cu reținere de fată Și cu poftă de femeie Sublimatul din tinctura Și esența-mi drămuită, Dizolvându-mă cu gura Și sorbindu-mă uimită... Referință Bibliografică: Muza mea / Romeo Tarhon : Confluențe Literare
MUZA MEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363879_a_365208]
-
rugăminte - „(...) supuși la curte astăzi rugăm Domnul/ sub cerul liber ca să trecem Prutul/ pierdut-am pașaportul pe la poartă/ și-aducem ca dovadă și ca soartă/ amprenta noastră când frământăm lutul (...)” - ce-l așează pe Alexandru Bolache în compania unor valoroși barzi basarabeni, cum ar fi Grigore Vieru, Leonida Lari, Nicolaie Dabija ș.a., făcându-ne să îi iubim, ireversibil și necondiționat, stihul. Tot ca poeții amintiți mai sus, și buzoianul nostru a închinat versuri memorabile mamei și satului, satului din amintirile sale
NOI APARIȚII EDITORIALE – DECEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363277_a_364606]
-
elitiștilor, "transfrontalierilor" discriminatori. Însă efectul frustrării e nesemnificativ în cazul său, căci el nu râvnește neapărat să stea în capul mesei, nici măcar la masă. El scrie și "din picioare": Dacă nu-i loc pentru mine,/ nu e nicio supărare,/ șadă barzii cum le vine,/ eu - voi scrie din picioare" ("Aventura", din vol. "Lăsați-mi dragostea"). Iar din poezia "Scrisul meu", aflăm că, indiferent de locul poetului Ionel Capita la masa poeților, el trebuie să-și ducă "povara" scrisului, ca pe o
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
cărările, drumurile sînt pline/ de lapte și miere.”, pentru că, în poezia „Cercuri exclusiviste”, să se detașeze de sine însuși, pentru a avea o percepție mai profundă a poeziei la cea mai emblematică trăire: „probabil în alte vieți am fost un bard nemulțumit/ de starea lucrurilor.” Sigur, „draperiile amurgurilor” îi definesc poezia și trebuie să subliniem încă o dată grația interioară, pentru că versurile curg din propia lor metaforă, adîncind-o: „draperia amurgurilor ratate/ în uzura fanteziilor deja împlinite.” Și acum începe să se expună
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]
-
bătrânețe. Sub numele care l-a consacratpeste vremuri, acest basm-meditație asupra condiției umane a apărut în volumul Legende sau Basmele românilor adunate din gura poporului de P. Ispirescu, culegător-tipograf (1882) bucurându-se de o introducere mai mult decât entuziastă a Bardului de la Mircești. Încadrat de două intervenții metatextuale prin care se intră și, respectiv, se iese din text, discursul acum în straiele croite impecabil ale prozodiei clasice, urmează firul narativ călăuzitor al basmului pe care îl esențializează, îl modernizează și-l
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
doar femeie,/ Femeie, tu ești doar un om,/ Iubire, tu ești doar scânteie,/ În ochii Creatorului - atom.” Jocul asemănărilor în sonoritatea cuvintelor duce uneori la o muzicalitate de flașnetă argheziană sau poate de ermetism barbian: „Precum e bradul e și bardul,/ străfulgeră precum smaraldul,/ sublimă, încă genuină,/ Din curcubeu ne dă lumină,/ Din versuri împletind coroană.” Simpla joacă a cuvintelor apropiate ca sonoritate, chiar și acolo unde nu comunică nimic, are darul de a crea o atmosferă ludică de tip “ala
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
eu pot să afirm, (fiindcă l-am cunoscut personal din anul 1956) că genialul poet Adrian Păunescu a fost „Flacăra vie a generației de aur” a fost Omul de înaltă omenie, purtătorul stindardului culturii românești, a fost prietenul tuturor românilor, bardul care a a-călzit inimile și sufletle nostre însetate de libertate și adevăr. A fost un patriot desăvârșit care a luptat cu puerea minții și forța fizică pentru Unirea Basarabiei cu România. Adrian Păunescu și-a iubit cu nețărmurită dragoste patria
FESTIVAL NAŢIONAL DE MUZICĂ FOLK ADRIAN PĂUNESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/368564_a_369893]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367990_a_369319]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o casă bătrânească și
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367984_a_369313]
-
iulie 2011 Toate Articolele Autorului Frumos mai era la școală... Cântam pe două voci, smeriți, Simțeam moșii cum se scoală Și voievozii favoriți; „Din coasta Daciei și-a Romei În veci s-or naște pui de lei! Ziceau în rime barzii dogmei, Eu astăzi zic: „În puii mei!" „Azi, la CEC, un leu depui, Mâine, el va scoate pui”, Dar leul azi este stresat, Leoaica chiar a lepădat; Ținuți la zoo-nchiși în cușcă Îți ling palma, nu mai mușcă! Pe la
ÎN PUII MEI! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366887_a_368216]
-
lumea în mișcare, inima noastră visând la ziua de-acum, când multe nu s-au întâmplat. ...Mai sus de Biblioteca Centrală Universitară, printre teii care tivesc trotuarele, urci spre Copou și, când intri în Parcul renumit, dai de Teiul Marelui Bard. Vântul adie, adesea, a Eminescu... Bănci romantice cu pasageri prozaici, uneori cu îndrăgostiți, alături și de Veronica Micle, împietrită-n dragoste și durere, muză și poet, speranță, bucurie și disperare... Obeliscul cu patru lei sculptați în piatră, aflat la intrarea
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de durere. Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. *** Ciclul "Povești din veac" Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1446, Anul IV, 16 decembrie 2014. Drepturi de
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367780_a_369109]
-
salopetă, cocardă și tricolor la manifestațiile Marii Revoluții din Octombrie pentru a ne deveni pilde de urmat ( Pavel Korceaghin, Ștefan Tripșa, maistru oțelar, erou al ... de la Reșița sau Hunedoara, vreun Bozan de-al lui Sahia și Mitrea Cocor de-al bardului de la Pașcani), la început amestecați ca nații, ulterior discriminați, că unii se dovediseră nedemni de calitatea de „avangardiști ai proletariatului”, deviaționiști, reacționari și trădători ... În rest ne mai „mulțumeam” cu câte un Kirov, Oleg Coșevoi, pilotul fără picioare Meresiev, personagiile
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
Însă nici viața nu-i atât de lungă, Rămâne numai Crezul meu in Crez, În marea de cuvinte când plonjez! 2014 Sonetul --------------- Sonetul, un vitraliu, cu lumini filtrate Cerneluri vechi, și-ades îmbietoare, Iubiri pasionale rămase făr-de moarte Care trimite barzii pe culmi amețitoare. Fără să vrei îi recunoști prestanța, Adie din catrene parfumurile fine Unor apuse vremuri, salvat de eleganța Cuvintelor zbucnind, din foile veline. L-a început cu tâlc Messer Petrarca Urmat apoi de genii pe măsură, Noi ne
SONETE de SABINA MĂDUȚA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349375_a_350704]
-
ar fi putut păstra datele judecate și definitivate. În realitate, cele mai vechi epopei datează cu mult înaintea scrierii. Odiseea și Iliada sunt epopei păstrate dinaintea scrierii în general și tiparului în special. Ele se datorează unui poet povestitor (aed, bard) în speță Homer din Ionia care a trăit în sec. VII î.Hr. La rândul său, acesta a preluat datele din tradiții, fragmente și motive din mituri vechi și cântece populare. Științele au în Orientul îndepărtat (Japonia, Coreea, China, India, Arabia
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
în basm cu-al său amor, El glasul lirei-i o dezmiarda-n nestinsul foc de dor. În cuget își scălda fierbinte și imnuri și povești, Pe buze însetate-i pildă prin vetre țarănesți. A fost odat' un visător, un bard al conștiinței, Și a rămas nemuritor prin cartea suferinței, Românilor le este-n veci altarul sfânt al limbii, Română este casa lor, Eminul glasul pâinii ! Referință Bibliografică: LUI EMINESCU / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2357, Anul VII
LUI EMINESCU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366564_a_367893]
-
data asta tot cei mulți nu au înțeles că pentru a putea exista și a avea vocea să un ecou care să fie auzit de țară, trebuia să poată cuceri pozițiile pe care le-a cucerit în acea epoca marele bard, ca de acolo să se facă auzit. Fără acele poziții strategice poetul nu ar fi putut să se adreseze poporului încurajându-l și făcându-l să nu se simtă singur într-o existența de totală obedienta și frustrare. De-acolo
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
data asta tot cei mulți nu au înțeles că pentru a putea exista și a avea vocea să un ecou care să fie auzit de țară, trebuia să poată cuceri pozițiile pe care le-a cucerit în acea epoca marele bard, ca de acolo să se facă auzit. Fără acele poziții strategice poetul nu ar fi putut să se adreseze poporului încurajându-l și făcându-l să nu se simtă singur într-o existența de totală obedienta și frustrare. De-acolo
EU ŞI ADRIAN PĂUNESCU de STELIAN PLATON în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366735_a_368064]
-
să cred în poeziile semnate de tânărul meu confrate, Theodor Răpan. Nu trebuie niciodată să ne descurajăm adevărații noștri poeți, chiar dacă în mentalitatea noastră nu au un nume faimos. Singurul reproș pe care i l-aș putea face marelui nostru bard de la Mircești, Vasile Alecsandri, dacă aș avea curajul și talentul să i-l fac vreodată, nu înainte de a-i fi sărutat Miorița pe inimă, ar fi acela că, din grăbire, însuși bardul a scris că: românul s-a născut poet
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
care i l-aș putea face marelui nostru bard de la Mircești, Vasile Alecsandri, dacă aș avea curajul și talentul să i-l fac vreodată, nu înainte de a-i fi sărutat Miorița pe inimă, ar fi acela că, din grăbire, însuși bardul a scris că: românul s-a născut poet! Citind poeziile lui Theodor Răpan mă întorc și zic: poetul s-a născut român! Următorul volum, apărut în 1989 - Așa cum sunt (Editura „Eminescu”) exprimă autenticitatea creației poetului din punct de vedere tematic
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
Acasă > Strofe > Amintire > NICHITA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 713 din 13 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Decembrie prin treisprezece alb, Anunță, cum marele bard. A pornit prin necuvinte În iarna viselor , cuminte. Se-amestecă Nichita. Osmoza, hrană-n clipă, În care cuvântul Se cerne prin cuvânt. În cuvântul sau de sfânt. Să aprindem astăzi o lumânare La umbră unui geniu mare! Referință Bibliografica: Nichita
NICHITA de PETRU JIPA în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365740_a_367069]
-
toate entitățile de acest gen. A ajuns chiar, în turul doi, candidat la președinția țării după care partidul său a decăzut. Apogeul său a atras atenția asupra unor depășiri nefavorabile în naționalismul promovat. Nu zic, omul a fost un renumit bard cultural și politician abil dar, naționalismul său prea strident i-au știrbit popularitatea greu cucerită prin acțiuni bine cotate la timp oportun. Poate, înainte de candidatura la președinția țării ar fi meritat ridicarea unei statui. Poate! Dar românismul, atât de cântat
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]
-
politician abil dar, naționalismul său prea strident i-au știrbit popularitatea greu cucerită prin acțiuni bine cotate la timp oportun. Poate, înainte de candidatura la președinția țării ar fi meritat ridicarea unei statui. Poate! Dar românismul, atât de cântat de ultimul bard, nu ridică statui conaționalilor înainte de a fi recunoscuți ca atare de străini de neam. Statui funerare sunt entități de alt gen. Oricine poate ridica pe mormântul unui predecesor o statuie la propriu sau la figurat. Dar depășirea gardului cimitirului necesită
IA-MĂ DOAMNE CA SĂ AJUNG CINEVA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366175_a_367504]