1,024 matches
-
sunt educați, dar există o cunoaștere universală. Problema este că nu s-a văzut nicicând o persoană care să moară pentru un program informatic. Ca un creștin, un musulman, un comunist, un naționalist pentru credința lor. Vast program avea genialul bard: "să împlinească visul Franței: să redea viață geniului ei trecut, să dea viață geniului ei prezent și să îmbrățișeze geniul lumii"*. Vai, lumea nu are geniu, e mult prea mare pentru asta. Nu există decât "genii ale locului", iar lumea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și amănunțite - dar voiam cel puțin să vă spun de ce sunt de acord cu dvs., urmărind totodată (în articolul meu) un scop diferit 2. Ceea ce îmi spuneți în legătură cu fabulele și șamanismul mă pasionează. Ați citit cartea lui Rolf Stein despre bardul tibetan? Atmosfera este 100% „șamanică”: inițiere, ritualism, Șaproapeț aceleași simboluri etc. etc. Vom mai vorbi despre asta. Aștept cu nerăbdare articolul dvs. Dumézil mi l-a promis pe al său pentru al 3-lea fascicul. Am primit texte importante de la
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
nepot care se poartă urât, ca un șarlatan etc., până când reușește să se răzbune, i.e. omorându-și unchiul și recâștigând tronul. Stig a descoperit acest caz analog într-o carte a lui Rolf Stein, Recherches sur l’épopée et le bard au Tibet, pe care i-am împrumutat-o. Va scrie un articol pentru Festschrift-ul pe care îl pregătește Kitagawa” - ibidem, 17 octombrie 1967. „Mâine, Gunnel și Stig zboară spre New York, iar săptămâna viitoare vor fi la Uppsala. Ca de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
buzunarul din stânga (eseuri), din anul 2004 este membru al Asociației Scriitorilor Români din Canada, cetățean de onoare al municipiului Bârlad. La palmaresul autorului, stabilit actualmente în Canada, am adăuga dorul pentru România reflectat și în poemul pe care-l alăturăm barzilor ce-și cântă neamul și comorile lui străbune: Credo-ul Cotnarul nu e vin, e soare viu! în cupe el vorbește de-un pământ Ce a trecut prin veacurile toate: Dureri și patimi și-al nostru crezământ. UN NUME DE
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Ioana Fălcoianu, București, 2000. Culegeri: Lieder aus dem Dimbovitzathal, tr. Carmen Sylva, Bonn, 1889; ed. (Canti della valle del Dimbovitza), tr. Anna Millani Vallemani, Cità di Castello, 1891; ed. (Le Rhapsode de la Dimbovitza), București, 1892; ed. Paris, 1899; ed. (The Bard of the Dimbovitza), tr. Carmen Sylva și Alma Strettell, pref. Carmen Sylva, Londra, 1892; Chants du Cobzar, Paris, 1905; Songs of the Valiant Voivode and Other Strange Folk-lore, Londra-New York, 1905; Nuits d’Orient. Folk-lore roumain, Paris, 1907. Traduceri: Carmen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290397_a_291726]
-
doisprezece cai de poștă" (Constantin Botez, Adrian Pricop. op. cit., p. 102-103). Ajunși la locul de găzduire, unii vizitatori încercau și anumite bucurii, cum a fost cu o întâmplare petrecută la Hanul Novakovski din Târgu Frumos, cu influență nebănuită în viața bardului de la Mircești. Povestitoare este Maria Grigoraș (Șapte sate), vară primară cu poetul. Între altele, ea amintește că... „întorcându-se, împreună cu Alecsandri, în anii 1858 - 1860, de la Mircești, unde petrecuse câteva zile, la Iași, călătorii s-au oprit la Târgu Frumos
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
sfătoasă și chiar prin portul ei în haine de ciac, ar putea fi luată drept o măicuță trăită prin chiliile mănăstirilor din Moldova. De aproape patru decenii este menajeră în familia Culianu, așa cum mai înainte, în tinereță, fusese în casa bardului de la Mircești, care intenționa s'o înfieze, cum mărturisește ea când evocă pe Vasile Alecsandri. Nu odată a istorisit ea în casa Culienilor episoade interesante despre modul cum își petrecea viața marele bard, în conacul său de la Mircești - ceea ce a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai înainte, în tinereță, fusese în casa bardului de la Mircești, care intenționa s'o înfieze, cum mărturisește ea când evocă pe Vasile Alecsandri. Nu odată a istorisit ea în casa Culienilor episoade interesante despre modul cum își petrecea viața marele bard, în conacul său de la Mircești - ceea ce a determinat pe profesorul P. Culianu să-mi procure prilejul s'o ascult și eu și să notez în cele ce urmează câteva din aceste reminiscențe despre Alecsandri în intimitate la Mircești. - «Am stat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
teatrale și de alta intitulată „Litere - arte - științe”, prin care publicul este ținut la curent cu mișcarea literară și artistică din țară și din străinătate. Aici A. Zaman semnează comentariul Cum s-a născut poezia, iar E.P. Eftimiu evocă personalitatea bardului de la Mircești (La mormântul lui V. Alecsandri), alți colaboratori fiind I. Strelicescu și Marius Metzulescu. Capitolul cel mai rezistent este cel al traducerilor, care cuprinde versiuni din scrieri aparținând lui Alphonse Daudet, Ar. Charpentier, Catulle Mendès, Ivan Turgheniev, Lev Tolstoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289331_a_290660]
-
artă. Pe parcursul acestui proces, eul este investit cu o putere nouă: aceea de a genera un produs în formă și de valoare estetică. În Introduction la Songs of Experience, Blake traduce imaginea abstractă a eului creator în figură concretă a Bardului iluminat 27 (care este posibil să se bazeze pe ideea galeza de "bardd")28, a cărui "voce", în acord cu "Cuvântul Sacru", este exponentul Logos-ului divin. Vincent Arthur De Luca observa că Bardul blakean este "un soi de poet
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
eului creator în figură concretă a Bardului iluminat 27 (care este posibil să se bazeze pe ideea galeza de "bardd")28, a cărui "voce", în acord cu "Cuvântul Sacru", este exponentul Logos-ului divin. Vincent Arthur De Luca observa că Bardul blakean este "un soi de poet vizionar a cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
un soi de poet vizionar a cărui viziune comprehensiva nu este niciodată complet separabila de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și profeți solitari" (1990, p. 22). Cand Blake vorbește despre Bard în termeni precum: "Hear the voice of the Bard! / Who Present, Past, & Future sees / Whose ears have heard, / The Holy Word, / That walk'd among the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de expresia grijii sau chiar a crizei personale" (1991, p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și profeți solitari" (1990, p. 22). Cand Blake vorbește despre Bard în termeni precum: "Hear the voice of the Bard! / Who Present, Past, & Future sees / Whose ears have heard, / The Holy Word, / That walk'd among the ancient trees" (E 18), cititorul trebuie să înțeleagă faptul că eul creator acționează astfel
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
p. 63). Chris Baldick notează, de asemenea, ca mitologia romantică are tendința "de a-i imagina pe barzi că pe vizionari și profeți solitari" (1990, p. 22). Cand Blake vorbește despre Bard în termeni precum: "Hear the voice of the Bard! / Who Present, Past, & Future sees / Whose ears have heard, / The Holy Word, / That walk'd among the ancient trees" (E 18), cititorul trebuie să înțeleagă faptul că eul creator acționează astfel atât pentru a-și oglindi propria imagine artistică, desigur
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
pentru a-și oglindi propria imagine artistică, desigur, cât și pentru a formula o confesiune poetica legate de tribulațiile unui eu care domină temporalitatea, având acces, în consecință, la bucuria divină a creației eterne 29. Trebuie, de asemenea, menționat că Bardul blakean, așa cum se gaseste el în Introduction la Songs of Experience, seamănă îndeaproape cu splendidul profet-poet descris de Emerson în compoziția The Poet ca fiind înzestrat atât cu darul profeției, cât și cu cel al tămăduirii: "The sign and credentials
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
that which no mân foretold. He is the true and only doctor; he knows and tells; he is the only teller of news, for he was present and privy to the appearance which he describes" (1990, p. 199). Sfărâmarea harfei Bardului 30 într-un catren omis din Preludium la poemul America simbolizează simultan respingerea de către eul creator a propriei munci și starea de melancolie care pune stăpânire pe acesta ca urmare a dramei cosmice subsecvente (care face, de altfel, obiectul profeției
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
profeției extinse). Cititorul trebuie să remarce "formă strălucitoare" a instrumentului, sugerând gloria artistică, în opoziție cu fundalul decrepit, "stâlpul ruinat", suficient de solid însă pentru a zdrobi fragilă harfa. Ochiul vizionar se mută gradual de pe silueta învăluita în tăcere a Bardului: "[The stern Bard ceas'd. asham'd of his own song; enrag'd he swung / His harp sounding, then dash'd its shining frame against / A ruin'd pillar în glittring fragments; silent he turn'd away, / And wander'd
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trebuie să remarce "formă strălucitoare" a instrumentului, sugerând gloria artistică, în opoziție cu fundalul decrepit, "stâlpul ruinat", suficient de solid însă pentru a zdrobi fragilă harfa. Ochiul vizionar se mută gradual de pe silueta învăluita în tăcere a Bardului: "[The stern Bard ceas'd. asham'd of his own song; enrag'd he swung / His harp sounding, then dash'd its shining frame against / A ruin'd pillar în glittring fragments; silent he turn'd away, / And wander'd down the vales
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
swung / His harp sounding, then dash'd its shining frame against / A ruin'd pillar în glittring fragments; silent he turn'd away, / And wander'd down the vales of Kent în sick & drear lamentings]" (E: 52). Vocea gravă a Bardului este plasată în contrastul celei vesele a Cântărețului din Fluier, descris tot în Introduction la Songs of Innocence. În procesul de creație presupus a fi lipsit de griji, un copil al eterului este cel care favorizează compunerea strofelor ritmate. De îndată ce
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aici, mai degrabă un optativ; indică rugăciunea, marchează dorința și aceste versuri enunța intenția poetica eternă, dar afirmă imediat că aceasta nu poate fi nimic mai mult decât o intenție" (1983, p. 258). Prin contrast, eul creator blakean, deghizat în Bardul din Milton, se scutură de orice îndoială în momentul în care anunța că se numără printre puținii aleși: "I am inspired! I know it is Truth! for I Sing / According to the inspiration of the Poetic Genius" (E: 107-108). Acolo
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
atenție unui trop special repetiția, de nu mai puțin de șase ori (E: 96, E: 98, E: 100, E: 101, E: 102, E: 105) a frazei "Mark well my words! they are of your eternal salvation" (E: 96), în Cântecul Bardului din Book the First. Gleckner abordează problemă de pe alte premise, susținând că eul creator utilizează un simbol pentru a-și salva cititorii de pericolul altor simboluri: "Punctul său de vedere nu este acela că ar trebui să ascultăm cuvintele Bardului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Bardului din Book the First. Gleckner abordează problemă de pe alte premise, susținând că eul creator utilizează un simbol pentru a-și salva cititorii de pericolul altor simboluri: "Punctul său de vedere nu este acela că ar trebui să ascultăm cuvintele Bardului și, prin acestea, să fim mântuiți. Nici el, nici Bardul (și nici Los) nu sunt predi+catori. Cuvintele lor vizează (subl. în text, n.m.) salvarea noastră, adică sunt alegorii menite să ne salveze din abisul alegoriilor" (1985, p. 154). Această
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
premise, susținând că eul creator utilizează un simbol pentru a-și salva cititorii de pericolul altor simboluri: "Punctul său de vedere nu este acela că ar trebui să ascultăm cuvintele Bardului și, prin acestea, să fim mântuiți. Nici el, nici Bardul (și nici Los) nu sunt predi+catori. Cuvintele lor vizează (subl. în text, n.m.) salvarea noastră, adică sunt alegorii menite să ne salveze din abisul alegoriilor" (1985, p. 154). Această pare să sublinieze, din nou, caracterul paradoxal al comportamentului vizionar
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
lui Los, care, în Jerusalem, se luptă cu sistemele pentru a le împiedică pe acestea să preia controlul asupra omului 200. Eul creator nu crede numai că arta este generatoare de catharsis, ci se grăbește să facă uz de discursul Bardului că de un mediu de comunicare personală. Bardul blakean devine o metaforă a eului creator însuși, prefigurând astfel convertirea ulterioară a lui Los într-o icoana convergență în raport cu evenimentele. Mai multe imagini conjugate, traducând afflatus, anunță excluderea meșteșugului și a
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
sistemele pentru a le împiedică pe acestea să preia controlul asupra omului 200. Eul creator nu crede numai că arta este generatoare de catharsis, ci se grăbește să facă uz de discursul Bardului că de un mediu de comunicare personală. Bardul blakean devine o metaforă a eului creator însuși, prefigurând astfel convertirea ulterioară a lui Los într-o icoana convergență în raport cu evenimentele. Mai multe imagini conjugate, traducând afflatus, anunță excluderea meșteșugului și a artificiului din artă vizionara: "The Bard replied. I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]