1,150 matches
-
unor reglementări și reguli care incită la participare, sporind încrederea actorilor de pe piața de capital. Cele mai importante funcții ale bursei, se referă la: 1. orientarea resurselor financiare spre activitățile cu eficiență ridicată; 2. generarea imediată de lichidități; 3. este barometru și nivel de referință pentru operațiunile financiare încheiate în afara bursei. Forma juridică de organizare a burselor poate fi: societate pe acțiuni, asociații comerciale sau sector distinct în cadrul Camerelor de Comerț și Industrie. Există burse private și burse administrate cu participarea
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Standard and Poors 500, S&P 100, NYSE Composite (care include 1500 titluri); * conexiunile și fenomene de "contaminare" cu celelalte piețe mobiliare; * factori necuantificabili numeric (politici, sociali, psihologici). Deoarece fluctuațiile individuale ale titlurilor urmează tendința indicelui bursier, acesta constituie un barometru de utilitate relativ ridicată pentru comportamentele individuale ale acțiunilor. Se poate extinde formula PER la coeficientul mediu al capitalizării pe o piață: unde în care bi este beneficiul net al acțiunii "i"; pi este ponderea societății "i" în calculul indicelui
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Reproducem, ca argument, o mostră din textul invocat: "Ceea ce admir afară din cale la dumneavoastră [...] e minunata-vă putință de a vă eterniza într-o idee; e facultatea ce-o aveți de-a fi, când vă puneți, invariabil, ca un barometru nedres, e lipsa din mintea dumneavoastră luminoasă a urâtului simț critic, care împiedică pe român să se înnămolească într-o doctrină, până la nas". În scrisorile deschise argheziene există o recuzită retorică specifică, din care interogația, exclamația, epitropa și anafora sunt
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ea apare deseori în incipit, pretextând saltul în imaginar sau justificând ofensiva directă, în corpul textului, cu funcție de releu, reconectând lectorul la realitatea imediată sau, la final, luând aspectul inferenței polemice. În toate cazurile, acuza tranșantă se comportă ca un barometru al referențialității, menținând aspectul de editorial al discursului. Exemplele sunt nenumărate, de aceea am selectat doar două reprezentative. Plecând de la un mobil real, solicitarea B.O.R. de a nu se ține spectacole de teatru în săptămânile de post, invocat
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Și muncă, sudoare. Este adevăr relativ, care se vrea, prin obiectivizare, absolut. Este a omului, ne identifică, ne aparține. Și ce poate fi mai frumos, mai incitant Și mai generos decât creația gândirii umane. Distinge o anume forță, un anume barometru gradul Și nivelul de participare a fiecăruia dintre noi la generalizare Și conceptualizare, la măreție Și decadență, la sublim Și derizoriu? Răspunsul, cel puțin prin prisma „EU-lui” zgândărit Și animat de ideile expuse, ar fi nu. Îndrăznim însă să afirmăm
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
interesantă. Un model al unei bune comunicări - bine scris și bine editat -, Times face o excelentă impresie. The New Yorker. Această revistă s-a transformat surprinzător, dar subtil, dintr-un arbitru al gustului și stilului - timp de decenii - într-un barometru al zilei de azi. Îndemânatic în a izola schimbările din cultura populară și din artele care reflectă schimbări culturale majore, valoros pentru deschiderea unui forum cu cercetările de psihologie ale lui Malcolm Gladwell asupra scrierilor uimitoare și - datorită celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
al vieții economice, care completează funcția de releu întrucât bunurile și valorile ajung de la cei care dispun sau le prisosesc, la cei care au nevoie de ele, permițând realizarea unor proiecte investiționale care contribuie la dinamizarea economiei; 4. funcția de barometru al vieții economico-financiare dintr o țară sau la nivel mondial se realizează de bursă prin modul de organizare și sistemul de funcționare, care aigură în permanență cunoașterea și tendința ce o are economia mondială, în general, și economia unei țări
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
adăposti atâtea tragedii. Chiar dimpotrivă, privești scurgerea nesfârșită a apei de un albastru verzui, întotdeauna la fel, parcă întotdeauna indiferentă la tot și la toate și te contaminezi cu infinitul, cu lipsa oricăror repere temporale degajate de acel loc. 6. Barometrul lumii Fie că e condus de un rege, fie că e condus de un președinte, statul independent Torania a fost dintotdeauna considerat barometrul lumii. Când minunatele perioade de prosperitate se termină (ele și așa sunt întotdeauna doar la trecut), Imperiul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
la toate și te contaminezi cu infinitul, cu lipsa oricăror repere temporale degajate de acel loc. 6. Barometrul lumii Fie că e condus de un rege, fie că e condus de un președinte, statul independent Torania a fost dintotdeauna considerat barometrul lumii. Când minunatele perioade de prosperitate se termină (ele și așa sunt întotdeauna doar la trecut), Imperiul de Vest atacă Imperiul de Est. Or, singurul mod prin care pot cei din vest să-i pună la respect pe cei din
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
legitime. Prilej cu care populația băștinașă iese cu mic cu mare în stradă și aclamă frenetic trupele eliberatoare. Deci, fie că e condus de un rege, fie că e condus de un președinte, statul independent Torania a fost dintotdeauna considerat barometrul lumii: în funcție de cine sunt trupele eliberatoare, se știe unde se află frontul depresiunii economice. Această constantă a lumii este cu adevărat remarcabilă. 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau În anul 2007, satul
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
7 Justificare 7 Preliminarii 9 1. Cernăuți, orașul natal al fidelului cetățean Iosif B 9 2. La bunici, peste râu 10 3. Pipa din spumă de mare 11 3. Granițele marilor democrații 12 5. Apa lină, Borta Mare 13 6. Barometrul lumii 15 7. Disputa pentru ce se presupune că a mai rămas din satul Hon Lau 15 8. Un diferendum istoric 17 9. Avatarurile legii primului venit 18 10. Dovezile de netăgăduit ale documentelor 20 11. De șapte ori trădător
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
care au aplicat cu succes, pe ling( alte metode, observă(ia. Mai mult, nu putem concepe o investiga(ie social( f(r( o dimensiune a observa(iei. Cîmpul social nu poate fi caracterizat numai prin cifre (i date, statistici sau barometre de opinie pentru c( (n spatele acestora se ascunde o mul(ime de oameni schimb(toare, imprevizibil( (i destul de greu de caracterizat prin cifre. H. Stahl scria, (n 1974, c( "tehnicile investiga(iilor sociale sînt deci, (n primul rînd, tehnici
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
ast(zi pe scar( larg(. Asist(m deci la tot felul de "cercet(ri sociologice" care se limiteaz( doar la simple aplic(ri ale unor chestionare (i la enumerarea de date statistice, (ncît, deseori, opinia public( confund( sondajele electorale sau barometrele de opinie cu veritabile cercet(ri sociologice. Totu(i, s( nu uit(m c( orice demers (tiin(ific cuprinde, pe ling( o lătur( cantitativ(, (i una calitativ(, iar ignorarea acesteia din urm( poate duce la c(derea (n empirism. Pericolul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
șansele de realizare personală și socială; subdezvoltarea culturală se manifestă prin neparticipare la viața comunității, prin lipsa încrederii în sine, a stimei de sine, prin apatie socială; creșterea economică este o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru diminuarea sărăciei. Barometrele de Opinie Publică, datele culese de Gallup Organization Romania, chestionarele World Values Survey 169 (re)configurează mereu "harta sărăciei" care, în România, în linii mari, nu se schimbă mult având în vedere indicatorii considerați relevanți pentru evaluarea sărăciei 170: rata
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
societală; sărăcia este un fenomen social normal în societate, cu rădăcini adânci și dependente de factori care nu pot fi controlați etc. Putem constata că "explicațiile" sociale sunt mai acceptate la noi (așa cum reiese de la cei care răspund la chestionarele barometrelor de opinie). Explicația ar fi (și) aceea că, în timpul regimului comunist, statul își asumase responsabilitatea pentru condițiile, nivelul de trai al oamenilor etc., iar mentalitatea paternalistă 176 supraviețuiește. Opțiunea pentru o explicație sau alta poate orienta politicile sociale: dacă individul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
este stat modest". În 2012, nu i se cere statului să fie modest, ci să-și revalorizeze rolul, dacă s-a restructurat, dacă face apel la cunoștințe, experiențe reușite și bune practici, dacă are observatoare ce adună date, informații, diagnostice, barometre, prognoze, dacă știe să evalueze acțiuni, proiecte, programe, politici, dacă ține seama de adecvarea acestora la nevoile locuitorilor orașului și participarea acestora... La Forumul Mondial al Orașelor (Istambul, 1996), erau identificate "norme universale" care pot ghida conducătorii orașelor: eficacitate economică
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în România, 2009. 221 Activități cu conținut legal, dar (total sau parțial) neînregistrate oficial. 222 I. Mărginean, R. Popescu, D. Arpinte, G. Neagu, Condiții sociale ale excluziunii copilului, MMSSF, ICCV, 2004 (http://1mai.cartiere.ro/social/2403-comisia anti saracie si promovare a incluziunii sociale caspis) 223 Conform Barometrului de Opinie Publică Tineret, declarau că locuiesc cu părinții 78% dintre tineri (în 1996), 81% în 1997, 83% în 1998. 224 http://www.mmuncii.ro/ro/domenii/securitate-sociala-pentru-lucratorii-migranti-156-view. html (consultat pe 15 noiembrie 2010). 225 http://www.mmuncii.ro/ro
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de psihologie socială (Editura Universității de Vest, 2002); Mentalitate și societate. Cartografii ale imaginarului identitar din Banatul contemporan (Editura Universității de Vest, 2003/2006); Enciclopedie de psihosociologie (coautor, Editura Economică, 2003); Inițiativă privată și dezvoltare regională (coautor, Editura Brumar, 2004); Barometrul spiritului antreprenorial. Regiunea Vest a României (coautor, Editura Brumar, 2005); Vocabular pentru societăți plurale (coautor, Editura Polirom, 2005); Psihologia interculturală. Impactul determinărilor culturale asupra fenomenelor psihosociale (coordonator, Editura Universității de Vest, 2006), De la relațiile interpersonale la comunicarea socială. Psihologia socială
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se automotivează, simt și știu că "merită" să aibă inițiative sociale, economice, politice, pentru că ele vor avea un ecou stimulativ, sporindu-le resursele comunitare. Din nefericire, societatea românească contemporană trăiește sociologic majoritar la limita subzistenței, fapt ilustrat convingător de către conținutul barometrelor de opinie publică și al altor cercetări românești de amploare în intervalul 1993-2010, conturînd un pattern existențial precumpănitor dezangajant. Un alt factor relevant este reprezentat de instituțiile politice, structurate în funcție de cine dispune și cine se supune. Orice societate este construită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezechilibrate și inegale cu "celălalt instituțional" (de la funcționar pînă la dascăl) modelează distinct specia individualismului românesc, convertindu-l într-un profil identitar autist ("întors cu spatele istoriei"). Un asemenea portret sociologic majoritar dacă ar fi să parcurgem dominantele sale în cadrul barometrelor de opinie publică din ultimii 15 ani ar fi predispus la o lene socială și mai pronunțată, căci în egală măsură reușita individuală "în fața celorlalți", precum și "izbînda grupului" nu sînt recompensate decît arbitrar. 5.4. Conformismul Poate cele mai larg
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pe care-l apreciază atât ca fenomen estetic, cât și ca mijloc de informare. În testarea acordului pentru afirmația „reclamele sunt necesare pentru a obține diverse informații despre produse sau servicii”, 89% din eșantionul de telespectatori au fost de acord (Barometrul audienței posturilor de televiziune, apud Dâncu, 1999, p. 30) De asemenea, 60% au recunoscut că au cumpărat produse și servicii în urma publicității TV (Metro Media Transilvania, cf. Dâncu, 1999, p. 32; vezi și Watkins, 1959). Astfel, bătălia acerbă de pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
cei de etnie maghiară. Ponderea relativ mai mică a tinerilor maghiari a fost întreținută, în perioada de după 1990, și de fenomene de migrație definitivă a unei bune părți a populației active de etnie maghiară. Sursa: Baza de Date Consolidată a Barometrului de Opinie Publică 1998-2004. Grafic SEQ Grafic \* ARABIC 1. Distribuția pe grupe de vârstă a maghiarilor și a românilor din Transilvania (%) Mai mult, anumite păreri (Fox, 2000) susțin că sistemul de cote procentuale folosit la admiterea în programele de studii
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
prin testarea impactului apartenenței etnice asupra variabilei centrale - nivelul de instrucție al persoanelor adulte din județele Transilvaniei. Date. Metodă Pentru a testa diversele efecte asupra nivelului de instrucție ale maghiarilor și ale românilor, am folosit baza de date consolidate ale Barometrului de Opinie Publică din perioada 1998-2004, din care am exclus persoanele născute după 1977, deoarece acestea, la data efectuării analizelor (2006) ar fi avut o mare probabilitate de a fi înaintea finalizării carierei școlare. În majoritatea analizelor am folosit însă
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu studii superioare în aceeași regiune. Pentru a controla efectul specificului regional în dotarea cu capital educațional vom elimina din analizele următoare subiecții din afara Transilvaniei. Comparațiile dintre români și maghiari nu vor fi afectate de vreme ce 94,5% dintre maghiarii din Barometrul Consolidat locuiesc în Transilvania. În același timp, vom deosebi, în continuare, între locuitorii din Secuime și cei din restul Transilvaniei, ponderea celor cu studii gimnaziale fiind mult mai mare în prima regiune. Analiza log-liniară construită cu ajutorul noii variabile confirmă paradoxul
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate Deschisă (Fundația Soros) și The Gallup Organization Romania. Prima cercetare include întrebări referitoare la posibilitatea fericirii în condiții de viață considerate la
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]