1,151 matches
-
1: Frecvența teoretică = (Frecvența totală de pe linie × Frecvența totală de pe coloană)/ Numărul total de indivizi din tabel Aplicând formula pentru fiecare dintre căsuțele tabelului, obținem următorul tabel de independență: Tabelul 13. Tabel de mobilitate al societății teoretice (fără imobilitate) Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Observăm în cazul acestui tabel că mobilitatea structurală este aceeași - totalurile de pe linii și de pe coloane fiind identice cu cele din tabelul datelor reale. În schimb, imobilitatea, reprezentată de valorile de pe diagonala principală, este mai mică
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani din România și o dependență redusă a statusului școlar atins de cel al părinților. Aplicând aceleași formule, vom calcula indicele lui Yasuda pentru restul cohortelor de câte 10 ani din eșantionul sondajului Barometrului de Opinie Publică din mai 2002. Obținem următoarele măsuri ale mobilității școlare: Y40-49 = 0,74 Y50-59 = 0,62 Y60-69 = 0,40 Y70-79 = 0,36 Putem plasa valorile indicilor pe un grafic care permite vizualizarea evoluției mobilității școlare de la o generație
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
0,62 Y60-69 = 0,40 Y70-79 = 0,36 Putem plasa valorile indicilor pe un grafic care permite vizualizarea evoluției mobilității școlare de la o generație la alta. Figura 11. Variația indicelui Yasuda pentru mobilitatea școlară a cinci generații din România Sursa: Barometrul de Opinie Publică, 2002 Datele reflectă o creștere puternică a mobilității pentru generația celor care au între 40 și 60 de ani, urmată de o scădere pentru cei care au vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani. Mobilitatea școlară
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ipoteze concurente referitoare la sursele încrederii instituționale pentru cazul învățământului. Discutarea rezultatelor va avea în vedere și impactul conduitelor neetice din sistem asupra reprezentării acestuia. Partea empirică va valorifica datele referitoare la reprezentarea sistemului național de educație obținute în cadrul anchetei Barometrului de Opinie Publică din noiembrie 2003. 1. Cum se construiește încrederea în instituții?tc "1. Cum se construiește încrederea în instituții?" Literatura asupra determinanților încrederii instituționale este încă în curs de dezvoltare și face obiectul unei dispute între diferite școli
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
subiectului. Vârsta poate fi, de asemenea, corelată cu atitudinile generale față de instituții. Structurile atitudinale - ale încrederii în instituții, în cazul capitolului de față - pot să fie determinate și de nivelul de instrucție. 3. Date și metodătc "3. Date și metodă" Barometrul de Opinie Publică a inclus, în diversele sale valuri, itemi necesari pentru testarea unor teorii ale încrederii în instituțiile de învățământ. Sondajele din 2003 și cel din primăvara anului 2004 cuprind cele mai multe date referitoare la învățământul românesc. În unele cazuri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
nu apar toate variabilele necesare, astfel încât orice testare necesită utilizarea de indicatori indirecți (proxy). Voi încerca să stabilesc care este originea încrederii mari de care se bucură învățământul românesc cu ajutorul datelor din mai 2003, deoarece în 2003 apare în chestionarul Barometrului de Opinie Publică întrebarea: „Câtă încredere aveți în învățământul românesc?”. Testul statistic va fi realizat prin regresie logistică, variabila dependentă - măsura încrederii în învățământul românesc - fiind dihotomizată, iar valoarea 1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1 fiind atribuită răspunsurilor „multă” și „foarte multă” încredere. Variabilele independente sunt cele precizate în ipotezele empirice, precum și altele care reies din analizele din paginile următoare. 4. Ce cred românii despre învățământ?tc "4. Ce cred românii despre învățământ?" Sondajul Barometrului de Opinie Publică din mai 2004 a inclus câțiva itemi referitori la calitatea învățământului românesc. Distribuția răspunsurilor la aceștia dezvăluie oarecum aspectele la care se gândesc românii atunci când își afirmă încrederea în sistemul de învățământ. Trei sferturi dintre românii cu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ar trebui să căutăm acele calități extraordinare ale învățământului românesc care îl fac, într-o perioadă de declin, să fie totuși mai bun decât cel occidental. Tabelul 15. Credințe despre învățământul românesc 1. NR - non-răspuns. 2. NS - „nu știu”. Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2004 Este evident că aceste atitudini derivă mai puțin dintr-o evaluare tehnică a calității învățământului românesc, cât din alte structuri atitudinale. Altfel spus, contactul cu școala românească și conținutul acesteia contează prea puțin pentru modul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
școli, armată și în mass-media, instituții care, din punctul de vedere al percepției, le surclasează pe cele ale societății civile, ale administrației sau economice. Figura 12. Câtă încredere aveți în următoarele instituții - procente pentru „foarte multă” și „multă” încredere Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Să înțelegem oare din graficul de mai sus că încrederea acordată școlilor recompensează performanțele deosebite ale instituțiilor de profil sau că ea derivă mai degrabă dintr-o configurație a încrederii instituționale ce reflectă anumite structuri
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
primărie, partide și sindicate, în timp ce a doua corelează cu atitudinea față de Biserică și armată 1. Voi folosi în modelul logistic scorurile celor doi factori. Tabelul 16. Model de regresie logistică a încrederii în învățământul românesc Nagelkerke R2 = 0,143 Sursa: Barometrul de Opinie Publică, mai 2003 Modelul logistic final reține ca efecte semnificative cei doi factori ai încrederii instituționale și deținerea unei diplome de studii superioare de către subiect. În timp ce scorurile încrederii în instituțiile guvernării democratice și cele ale încrederii în instituțiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
asociație de voluntari, în fostele țări comuniste acest indicator se ridică abia la 18,3% (Bădescu, 1999). Potrivit tuturor măsurătorilor efectuate, România este printre țările cu cele mai scăzute rate de participare asociativă. În noiembrie 2005, 13% dintre subiecții unui Barometru de Opinie Publică erau membri activi ai unei organizații voluntare (BOP, noiembrie 2005), ceea ce, la o abordare lucidă, este o estimare foarte optimistă. Datele din Barometrele de Opinie Publică atestă că segmentul cel mai important al participării este asigurat de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele mai scăzute rate de participare asociativă. În noiembrie 2005, 13% dintre subiecții unui Barometru de Opinie Publică erau membri activi ai unei organizații voluntare (BOP, noiembrie 2005), ceea ce, la o abordare lucidă, este o estimare foarte optimistă. Datele din Barometrele de Opinie Publică atestă că segmentul cel mai important al participării este asigurat de sindicate și de persoanele care aparțin minorităților etnice și religioase. Cercetările din domeniu au invocat mai multe categorii de factori pentru a explica slaba implicare cetățenească
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în fața justiției prin legături cu instituțiile statului; teritorialitate - își exercită puterea pe un anumit teritoriu. Corupția, unul dintre instrumentele cu care „lucrează” organizațiile infracționale, mafiote sau chiar de crimă organizată este un flagel extins, globalizarea amplificând volumul activităților și beneficiilor. Barometrul global pe tema corupției, publicat cu ocazia zilei internaționale împotriva corupției, arată că aproximativ 60% dintre persoanele intervievate din întreaga lume consideră că fenomenul corupției s-a amplificat în ultimii trei ani.<footnote Stancu, S., www.jurnalul.ro, accesat la
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
pe care-l apreciază atât ca fenomen estetic, cât și ca mijloc de informare. În testarea acordului pentru afirmația „reclamele sunt necesare pentru a obține diverse informații despre produse sau servicii”, 89% din eșantionul de telespectatori au fost de acord (Barometrul audienței posturilor de televiziune, apud Dâncu, 1999, p. 30) De asemenea, 60% au recunoscut că au cumpărat produse și servicii în urma publicității TV (Metro Media Transilvania, cf. Dâncu, 1999, p. 32; vezi și Watkins, 1959). Astfel, bătălia acerbă de pe piața
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de date secundare Atunci când sunt analizate date din surse secundare, fie studii empirice publicate, fie baze de date existente, întâlnim aceleași avantaje și dezavantaje ca cele stipulate în cazul studiilor de teren. De exemplu, utilizând baza de date a fiecărui Barometru de Opinie Publică, finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă am putea desprinde o serie de concluzii cu privire la modul în care este percepută munca și succesul de tip antreprenorial de către cetățenii de diferite vârste, regiuni geografice ori sectoare de activitate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
de muncă, crearea locurilor de muncă depinde deci de creșterea economică, nu de „ceea ce dă guvernul”. Acestor mituri noi le adăugăm o observație personală: obiceiul „de a ne mulțumi cu puțin” este o altă consecință a economiei de comandă! Toate Barometrele sociale care analizează răspunsuri reprezentative pentru populația României obțin la întrebarea „Ce preferați, un salar mic dar sigur sau unul mare dar nesigur?” procente de 70 % pentru prima variantă. Aceste răspunsuri reflectă și o altă gravă consecință, prin durată și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adevărat împliniți, e important să ai o carieră dar mai bine e să fii propriul tău patron. Stat maximalist acord pe o scală de 10 trepte cu afirmația: statul ar trebui să-și asume mai multă responsabilitate pentru bunăstarea fiecăruia. Barometrul de Opinie Publică, FSD (mai 2005; date la nivel urban) Interes declarat pentru politică indice sumativ rescalat pe intervalul ș0; 100ț din variabilele Q67-73 (interesul declarat pentru viața politică, în general, și cu privire la anumite evenimente politice). Informare politică indice sumativ
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
acesta. Dar se ignoră ușor faptul că, În creație, termenul simplu nu semnifică altceva decât acea formă ultimă, obținută prin nenumărate șlefuiri/cizelări, și care, prin perfecțiunea ei, mărește la maximum valoarea și strălucirea unei idei. Μ Cel mai bun barometru al stimei de sine Îl reprezintă Încrederea pe care majoritatea celor din jur ne-o acordă, la un moment dat. Μ Un paradox mai greu de acceptat: mai degrabă obținem Îndreptarea celui care pe moment ne-a greșit prin iertare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de vedere al gradului de Îndrăzneală la care a ajuns autorul, al felului În care a transgresat limitele impuse de unde interesul”. Acesta este cazul memoriilor lui Ilya Ehrenburg, pentru că „prudența lui fiind proverbială, ai impresia că te afli În fața unui barometru”, iar pentru un tînăr din URSS sînt binevenite În măsura În care arată că revoluția a Însemnat și mizerie, dar primejdioase Întrucît, spunea Boris Suvarin, conține „atîtea greșeli voite, ca să nu spunem minciuni... Încît mai totul ar fi meritat să fie rescris” (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Anticamera operei, RL, 1989, 8; George Pruteanu, Comperajul documentar, CL, 1989, 3; Florin Faifer, Liviu Rebreanu - portret documentar, CRC, 1989, 13; Dan Silviu Boerescu, Redactarea unor sinteze, SLAST, 1989, 29; Mircea Anghelescu, Receptarea lui Caragiale, LCF, 1990, 29; Nicolae Mecu, Barometrul Caragiale, VR, 1990, 11; Z. Ornea, Caragiale și contemporanii săi, RL, 1991, 6; Teodor Vârgolici, Proza lui B.P. Hasdeu în ediție critică, ALA, 1996, 341; Ion Simuț, Rebreanu, București, 1997, 123-125; Dicț. scriit. rom., II, 586-587; Teodor Vârgolici, O nouă
ILIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287526_a_288855]
-
instrument de cunoaștere. Personal, aș vrea să ridic testarea energetică la locul care i se cuvine, adică Între știință și artă. Este o artă să Înveți să folosești testarea energetică În mod corect. O dată ce ați făcut acest lucru, devine un barometru al corpului, al energiilor dumneavoastră și al mediului. Dacă aș avea puterea de a influența În vreun fel profesia de medic, mi-aș dori ca medicii să folosească testarea energetică ca modalitate de diagnosticare și de stabilire a medicației și
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
sunt la fel de importante În economia vieții noastre personale și colective, iar coloratura afectivă de care ele se bucură este, iarăși, mai intensă sau mai estompată, după cum este cazul. Asemenea hărți psihologice ale trecutului - dar ele s-ar putea numi și „barometre istorice ale opiniei publice” - pot fi stabilite prin eșantionare, prin stabilirea unui lot de subiecți reprezentativ pentru comunitatea selectată (locală, regională, națională, continentală ș.a.) sub raport statistic. Chestionarul care ar urma să stea la baza „cartografierii” trecutului ar trebui să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din trei țări candidate (Estonia, Ungaria și Polonia) dedicau cel puțin o oră pe zi muncilor casnice, în vreme ce la bărbații din aceleași țări, procentul este doar de aproape 12% (Hantrais, 2003). Datele unor cercetări proprii, ca și cele sugerate de Barometrul de gen (2000) efectuate în România ne conduc spre concluzia că în țara noastră segregarea tradițională a rolurilor domestice e și mai accentuată, atât în ceea ce privește adulții, cât și ca socializare a copiilor. Aș adăuga însă observația importantă - reieșită clar și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Popescu, 2003, p. 44): Figura 12. Opinii privind rolurile de gen în context domestic Între variabile există o asociere semnificativă. c2 = 14,0 pentru n = 2 grade de libertate și nivelul de semnificație de 0,000. Sursa: Baza de date Barometrul de gen, 2000 Se poate constata ușor o atitudine mai puțin conservatoare la vârstele tinere. Este într-un fel un fapt pozitiv. Ar trebui să avem în vedere însă cel puțin două elemente teoretico-metodologice: 1. după cum am mai accentuat, de la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
55% practică explicit o delegare de autoritate Înscriindu-se în configurațiile sociale mai largi aduse de economia de piață, realitatea familială din România va evolua foarte probabil spre modelele de acest fel. Datele propriilor cercetări, ca și cele rezultate din Barometrul de gen (2000) susțin această afirmație, cu remarca importantă că șomajul masiv, mai cu seamă în rândul bărbaților, survenit destul de brusc după 1990, a produs perturbări relevante: a scăzut într-un fel dominanța bărbatului, situație care nu s-a canalizat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]