3,051 matches
-
har de la Dumnezeu”. Marina Florea este printre cei aleși!”. La 30 de ani de la fulminantul său debut, artista a avut un 2013 excelent, cu numeroase concerte în țară, cu o revenire așteptată, după 18 ani, la Chișinău (revederea cu publicul basarabean fiind absolut emoționantă), dar și cu un gustat recital pentru publicul tânăr, într-un club bucureștean, în cadrul programului “Discoteca”, în care au mai apărut Marina Voica și Silvia Dumitrescu. În ceea ce privește repertoriul, hit-ul anului este pentru ea “Alerg spre tine
Femina by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83448_a_84773]
-
se face pentru prima dată dreptate), scrieri culte anonime, cărți populare, specii folclorice, publicații periodice, curente literare, societăți literare și culturale, instituții cu specific literar. Dar asta încă nu e o explicație completă. Pentru prima dată într-un dicționar, scriitorii basarabeni sunt puși alături de scriitorii din România. Figurează, de asemenea, scriitorii români din zonele limitrofe: Bucovina, Serbia. Sunt prezenți scriitorii evrei de limbă română din Israel. Un sector important îl reprezintă scriitorii, revistele, instituțiile culturale din exil - materie bine descrisă de
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
primele trei volume deodată, plus următoarele patru, tot deodată, la interval de cel mult un an. Ritmul de apariție a celor șase volume de până acum nu a fost rău, dar nu e cel ideal. 3). Reconsiderarea atitudinii față de literatura basarabeană, pentru a fi reflectată mai generos, în articole puțin mai largi. În cele mai multe cazuri, scriitorii basarabeni sunt prezentați mult prea expeditiv, cum nu este prezentat nici un scriitor din România sau din exil. 4) Includerea unor referințe, la "repere bibliografice", din
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
Ritmul de apariție a celor șase volume de până acum nu a fost rău, dar nu e cel ideal. 3). Reconsiderarea atitudinii față de literatura basarabeană, pentru a fi reflectată mai generos, în articole puțin mai largi. În cele mai multe cazuri, scriitorii basarabeni sunt prezentați mult prea expeditiv, cum nu este prezentat nici un scriitor din România sau din exil. 4) Includerea unor referințe, la "repere bibliografice", din volumele de critică și din presa culturală basarabeană din 1990 încoace, referințe despre literatura din România
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
articole puțin mai largi. În cele mai multe cazuri, scriitorii basarabeni sunt prezentați mult prea expeditiv, cum nu este prezentat nici un scriitor din România sau din exil. 4) Includerea unor referințe, la "repere bibliografice", din volumele de critică și din presa culturală basarabeană din 1990 încoace, referințe despre literatura din România, care să dea astfel un tablou mai diversificat al receptării. 5) Îmbunătățirea informației biografice din partea introductivă a articolelor despre scriitorii contemporani, pentru a include date despre activitatea politică în perioada comunistă (funcții
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
1859 sau în 1918/1919 ne leagă într-un fel de literaturile din jur și într-altul de scriitorii care au fost (s.a.), așa că lecția de geografie literară trebuie ținută lângă lecția de geopolitică. Centrul anulează dinamica marginilor, scriitorii bucovineni, basarabeni, ardeleni, bănățeni trăiesc minimalizări sau chiar interdicții explicabile. Nu sunt destul de români, nu sunt destul de angajați în efortul centralizării sau nu au demnitate estetică relevantă. Iar selecția urmează fie criteriile estetice, fie criteriile stabilite de Centrul politic". Explicațiile devin încă
Parantezele istoriei literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8578_a_9903]
-
monitorizarea în Republica Moldova (de exemplu: "amintirile sale" = ale copiilor), să fie de fapt un rest din limba veche. Sînt și destule situații în care indicațiile normative par la fel de insistente și la fel de ineficiente în ambele state: se recomandă și în monitorizarea basarabeană evitarea construcției partitive cu singularul ("un prieten de-al vostru"), structură bine fixată în limbă, se condamnă folosirea numeralelor fără de ("34 strănepoți"), se insită asupra corelativelor (atît... cît și), asupra acordului adjectivului la genitiv-dativ singular ("mirosul cafelei proaspăt prăjită") etc.
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
și generalizării formei cu doi ("doisprezece departamente"; Aici Chișinău, este ora doisprezece"), ci și în sens invers, poate pur și simplu din neglijență sau prin atracție: "douăsprezece ani...", "douăzeci și două de actori". Se regăsește, desigur, în exemplele din monitorizarea basarabeană, nota regională; de pildă în formele verbale să deie, dar și să redeie, vreai (= vrei), iai (= iei) etc. Alte forme, în schimb, sînt ilustrări ale unei tendințe morfologice vechi și generale, de reîncadrare a verbelor în altă clasă de conjugare
Tendințe și norme by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8632_a_9957]
-
familiar și nefamiliar resimte cititorul român și în fața formelor de plural în care se recunoaște fenomenul general al oscilației între două terminații și mai ales tendința populară de a prefera pluralul feminin în -i. Unele dintre formele semnalate de monitorizarea basarabeană nu sînt totuși curente în româna vorbită la radio și televiziune în România: craveți (în loc de cravate), lămi (în loc de lame), colinzi (în loc de colinde). Am fi tentați să le atribuim graniței mai puțin ferme dintre popular și cult. Lucrurile sînt totuși mai
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
colinde). Am fi tentați să le atribuim graniței mai puțin ferme dintre popular și cult. Lucrurile sînt totuși mai complicate, pentru că în alte cazuri uzul din România a impus în normă forma "populară": norma actuală e săli, în vreme ce în textele basarabene găsim sale (plural atestat și de Valentin Guțu, în Dicționar al greșelilor de limbă, Chișinău, 1998; unde apare și pluralul cămașe în loc de cămăși). Și în cazul neutrelor, variația între terminațiile de plural -e și -uri e generală, dar opțiunile particulare
Monitorizări comparate by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8657_a_9982]
-
dat decât 10 puncte (vai, dramă, țipete, păr smuls din cap, trădare!), dar a preferat o piesă foarte bună și o cântăreață și frumoasă, și talentată (Ucraina, locul 3, 214 p.). În plus, dacă tot ne-am legat de participarea basarabeană, acuzând că au avut un show asemănător cu al nostru (ni l-au furat, pesemne!), să notăm că Republica Moldova, o țară foarte mică, s-a clasat și acum înaintea noastră, pe 11, datorită unor atù-uri indiscutabile: compoziția lui Pasha Parfeni
Votul, eterna poveste... by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/83973_a_85298]
-
Finalul n-a fost, din acest motiv, apoteotic, dar a fost compensat de cocktail-ul de zile mari la care s-a cântat și s-a dansat pe rupte, în frunte cu primarul, nemaivorbind de baclavalele doamnei Sultana și plăcintele basarabene ale Mariei Paladi, dar la care n-au venit cei supărați că n-au luat cine știe ce premii mari. Rău e să nu știi să pierzi, păcat să nu profiți de tinerețe și să te bucuri de viață - o lecție pe
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
cu Misha, a revenit în duo-ul care a consacrat titluri aflate pe toate buzele: „I Like (The Trumpet)”, „Tenerife”, „Love you”, „Aroma”, „Cocktail”, „Give it to me”, „Free”. Un recital de marcă a fost cel susținut de valorosul grup basarabean de rock alternativ Zdob și Zdub, sosit direct de la Moscova. Formația fondată în 1994 de Roman Iagupov a reprezentat de 2 ori Rep. Moldova la Eurovision (locul 6 în 2005 cu celebra „Bunica bate doba”), a cântat în peste
Serb?rile iernii by Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84313_a_85638]
-
instituții administrative sau culturale din Chișinău (Primăria Municipiului, Casa Limbii Române ,,Nichita Stănescu", Biblioteca Națională a Republicii Moldova), acestea reprezintă, cred, masca sărbătorească a luptei pentru limba română, acțiune declanșată în urmă cu două decenii. La sfârșitul anilor '80, breasla scriitorilor basarabeni a alcătuit nucleul acestei bătălii încheiate victorios cu declararea limbii române ca limbă oficială și cu revenirea la grafia latină. (Între timp, în anul 2001, comuniștii s-au reîntors la putere, limba de stat a devenit ,,limba moldovenească", iar lupta
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
care a durat aproape douăzeci și patru de ore, Mihai Cimpoi era ales în funcția de secretar al Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor, ,,contrar recomandărilor din partea C.C. al P.C.M." Apoi, în 1991, a ajuns președintele instituției. Din primele clipe ale Renașterii basarabene și până azi, a rămas în avangarda bătăliei pentru apărarea limbii române. Mihai Cimpoi a fost prezent la toate festivitățile desfășurate cu ocazia Sărbătorii Limbii Române din acest an. În atare împrejurări, am reușit să îl observ oficiind - imperturbabil - ritualul
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
i-a convins pe membrii comuniști ai Consiliului Municipal să accepte ca numele lui Nichita Stănescu să fie atribuit Casei Limbii Române din Chișinău: a invocat descendența poetului dintr-o mamă rusoaică și i-a inventat bunicii acestuia o origine basarabeană. L-am întâlnit la Salonul Internațional de Carte cercetând - cu un ochi critic vigilent - standurile, moderând dezbateri, vorbind - sobru și autoritar - despre scriitori și despre cărțile lor. Dar cel mai interesant lucru pe care l-am observat la Mihai Cimpoi
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
Piața Romană, total indiferent la vânzoleala bucureșteană dintr-o zi ploioasă de aprilie... * - Cred că nu greșesc prea mult, domnule academician Mihai Cimpoi, presupunând că, în România, tinerii din generația mea știu foarte puține lucruri despre mișcările inițiate de scriitorii basarabeni în urmă cu aproximativ două decenii. Mă refer, desigur, la lupta pentru revenirea la grafia latină și pentru impunerea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova. Vă propun, așadar, să evocăm în dialogul nostru evenimentele de atunci. Ați fost
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
spirituale și lingvistice a românilor de pe cele două maluri ale Prutului și nu folosea noțiunea falsă de ,,limbă moldovenească". Mai apoi, în iunie 1917, a avut loc la Chișinău o adunare a învățătorilor din Basarabia, în cadrul căreia poetul și preotul basarabean Alexei Mateevici a vorbit despre faptul că nu avem două limbi și două literaturi, ci una și aceeași cu cea de peste Prut. În acest context a rostit el acel poem tulburător - Limba noastră - cel mai inspirat imn dedicat limbii române
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
reînnoire), odată ajunși la Comitetul Central al PCUS, ca să depună această cerere istorică a noastră, ni s-a transmis prin telefon că ,,La Moscova este soare!", ceea ce însemna că totul e bine. (Prozatorul Vlad Zbârciog mi-a povestit că liderii basarabeni refuzau să meargă la sediul Partidului Comunist pentru negocieri, pretinzându-le reprezentanților puterii să se deplaseze în fortăreața scriitorilor. Când unul dintre aceștia a dat curs solicitării, a primit un vot de blam, în fața zecilor de inși prezenți acolo. Influența
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
renunțe la acest hobby care devenise un ritual, deși era conștient că de intervențiile noastre prompte depindea - într-o măsură covârșitoare - succesul luptei pentru limba română. - Citind una din cărțile dumneavoastră, Basarabia sub steaua exilului, am înțeles că rezistența scriitorimii basarabene s-a manifestat pe două coordonate: una activă, ce integrează mișcările pentru apărarea limbii române și alta pasivă, pe care o asociați exilului interior. Această formă de rezistență ,,tăcută" a fost, într-adevăr, o stratagemă de salvare sau un semn
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
un semn al neputinței de a ieși de sub vremi? - Mai întâi trebuie amintit faptul că o formă de exil au fost și deportările compatrioților noștri. Eu, de pildă, am citit cu o deosebită tulburare sufletească o carte despre istoria satelor basarabene, iar din articolul dedicat satului meu am aflat că cinci sute de consăteni ai mei au fost deportați. Dacă mai punem la socoteală că, în război, au mai murit câteva sute, apoi că foarte mulți dintre ei au fost nimiciți
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
completată și actualizată până în 2008 a Istoriei deschise a literaturii române din Basarabia, care va cuprinde peste două mii de autori. Le urmăresc biografia și bibliografia operelor până în zilele noastre, vorbesc despre anumite lucruri care s-au întâmplat în privința receptării literaturii basarabene de către critica literară românească și semnalez polemicile iscate în jurul acestei teme. - Ce se întâmplă - în prezent - cu lupta pentru limba română în Basarabia? Instituția pe care o conduceți și-a păstrat, în contextul actual, rolul important de odinioară? - Într-un
Mihai Cimpoi:,,Bătălia pentru limba română a fost una de fiecare zi" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8014_a_9339]
-
germanť pe Eminescu". O adnotare pe marginea broșurii lui Leonte Răutu, "Cameleonea" cum i se zicea în culise, făcută de Henri Jacquier, unul din profesorii iubiți ai cerchiștilor (a fost și profesorul nostru), sună așa: "Trebuie să fii un evreu basarabean și cetățean sovietic, ca să simți din plin această primejdie". I.Negoițescu devine, în 1958, obiectul unui atac virulent în organul principal de presă al cîrmuirii, Scînteia, pentru "ditirambele deșănțate la adresa criticilor burghezi E.Lovinescu și Pompiliu Constantinescu". Capete de acuzare
Cercul Literar între două manifeste (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7061_a_8386]
-
și muzeu național, chiar dacă, din păcate, Muzeul Național de Artă, țîfnos, meschin și arogant, așa cum a demonstrat-o copios și cu alte prilejuri, n-a catadicsit să participe cu nicio lucrare, prin expoziția Bessarabia maia, expoziție a artiștilor de origine basarabeană, realizată cu sprijinul Muzeului de Artă din Chișinău, al Muzeului Municipiului București și al mai multor colecționari particulari. De ce Art-mark se substituie, prin această expoziție, Muzeului Național de Artă și de ce Ruxandra Garofeanu, infatigabilul curator al Galeriei, devine un fel
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]
-
de Artă își contemplă, neronian, pro-pria-i disoluție. Expoziția către care au condus aceste contexte este chiar Bessarabia maia, gîndită și realizată de Ruxandra Garofeanu, consiliată îndeaproape de Vladimir Bulat, pe departe cel mai bun cunoscător din România al spațiului artistic basarabean. O expoziție puternică, vie, spectaculoasă și dramatică, în care intră o diversitate halucinantă de autori și de stiluri, de la exoticul francez dezrădăcinat August Baillayre, pînă la Kogan Șneer, Idel Ianchelevici, sau la misteriosul Max Gamburd, ca să nu-i mai amintim
Basarabia mea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7070_a_8395]