498 matches
-
Studios din Los Angeles. Din nou, auto-produs, albumul prezintă instrumente cu corzi, muzicuțe, o piesă de opt minute, și muzica step. Beckley, Bunnell și Peek au fost, din nou, acompaniați de Blaine la tobe, în timp ce Osborn a fost înlocuit cu basistul David Dickey. Albumul nu a avut același succes că Homecoming, oferind doar un singur succes modest, "Muskrat Love" (locul 67 în Statele Unite ale Americii). După performanță comercială dezamăgitoare a albumului "Trick Hat" (1973), America a decis să angajeze un producător
America (formație) () [Corola-website/Science/332950_a_334279]
-
Tom Walsh. Grupul a început să utilizeze piese ale altor compozitori, deoarece ei doreau să sporească succesul lor comercial. Albumul nu a ajuns mai sus de locul 110 în topuri, conducându-l pe Bunnell să copieze albumul "Silent Record". Apoi, basistul Bryan Garafalo l-a înlocuit pe Dickey în 1980, iar Bradley Palmer l-a înlocuit pe Garafalo în 1981. America a continuat să evolueze la începutul anilor 1980. Pentru următorul lor album, "Alibi", lansat în august 1980, Beckley și Bunnell
America (formație) () [Corola-website/Science/332950_a_334279]
-
live de fiecare piesă din "History: America's Greatest Hits", înregistrate anterior la XM Radio, ca parte a "XM's Then Again...". Seria live, a fost înregistrată cu mult timp de America, de bateristul Wil Leacox, chitaristul Michael Woods și basistul Richard Campbell. În perioada premergătoare a lansării albumului (16 ianuarie 2007, America a făcut publicitate necunoscută pentru el de la începutul anilor 1980. Lansarea în sine a fost bine văzută de critici, iar "Here & Now" a ajuns pe locul 52 în
America (formație) () [Corola-website/Science/332950_a_334279]
-
este o formație de rock, formată în 2004, în Orlando, Florida, de către chitaristul Mark Tremonti, basistul Brian Marshall și bateristul Scott Phillips, care sunt de asemenea membri ai formației "Creed". Solistul Myles Kennedy, fost membru al "The Mayfield Four" și actualul solist al proiectului solo al legendarului chitarist Slash, s-a alăturat trupei după puțin de la
Alter Bridge () [Corola-website/Science/325157_a_326486]
-
de formație. În 1980 Jon Anderson și claviaturistul Rick Wakeman au părăsit formația, fiind înlocuiți cu Trevor Horn, respectiv Geoff Downes. Această nouă formulă a fost de scurtă durată: după un album ("Drama") și turneul aferent formația s-a destrămat. Basistul Chris Squire și toboșarul Alan White au continuat să lucreze împreună, inclusiv în proiectul ulterior abandonat de XYZ și au lansat un single împreună, "Run with the Fox", în 1981. Chitaristul Trevor Rabin a părăsit țara sa natală Africa de Sud la
90125 (album) () [Corola-website/Science/331233_a_332562]
-
a fost niciodată un membru oficial. El doar a interpretat alături de ei în multe show-uri la începutul lor, iar după o perioadă a format "Nuclear Assault" împreună cu Lilker în 1984. Line-up-ul Anthrax era format din bateristul Dave Weiss și basistul Kenny Kushner. Kushner, totuși, nu părea să se adapteze după nevoile trupei și a fost înlocuit foarte repede cu Paul Kahn, dar Kahn, deasemenea, nu era potrivit pentru trupa, așa că Lilker a ales să se ocupe de baș și Greg
Anthrax () [Corola-website/Science/315289_a_316618]
-
Efilnikufesin (N.F.L.)" (Nice Fuckin' Life) este despre dependența de droguri și moartea comediantului John Belushi."Indians" și "Caught în a Mosh" încă sunt considerate niște clasice al trupei. Albumul a fost dedicat în memoria celui ce-a fost Cliff Burton basistul trupei Metallica. "I Am the Law" a fost un single cu probleme semănând cu "I'm The Mân", un cântec ce combină Rap-ul cu Heavy Metal-ul. Anthrax au participat la un turneu european cu Metallica și Metal Church
Anthrax () [Corola-website/Science/315289_a_316618]
-
a reîntors în studio pentru a înregistra "The Greater of Two Evils", considerat a fi "un album live în studio" care era defapt reînregistrarea unor piese mai vechi de-ale lor cu line-up-ul de atunci. La scurt timp după aceea basistul Frank Bello a anunțat că părăsește trupa pentru a se alătura trupei Helmet și a fost înlocuit pentru turnee cu Joey Vera care cântă cu Fates Warning și Armored Saint. La 1 Aprilie 2005, trupa a anunțat că line-up-ul original
Anthrax () [Corola-website/Science/315289_a_316618]
-
finele anului 1992, primul lor disc a fost imprimat, purtând numele „Symphony No. 1”. La scurt timp însă, cântărețul grupului, Ernst van der Loo, și unul dintre chitariști, Arijan Groenedijk, au părăsit proiectul. Ulterior, interpreta Carmen van der Ploeg și basistul Ciro Palma se alăturau grupului, care avea să primească un contract de management; nefiind mulțumiți de clauzele acordului, câțiva dintre membrii formației au demisionat, iar grupul The Circle s-a desființat. Continuându-și studiile, Robert Westerholt a întâlnit-o la
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
Dynamo Open Air, care a avut loc în orașul Eindhoven. Atât "Enter", cât și „Restless” au evoluat mediocru în clasamentele de specialitate din Olanda, neavând parte de promovare adiacentă lansării lor. Pe parcursul anului 1997, în timp ce formația susținea un turneu regional, basistul Ivar de Graaf a demisionat și a fost înlocuit de către Ciro Palma. La data de 21 iulie 1998 a început comercializarea unui nou material discografic, intitulat "The Dance". Fiind un disc în format extended play, acesta conține câteva cântece noi
Within Temptation () [Corola-website/Science/307912_a_309241]
-
bas pe care îl adoră, până în momentul în care beat-ul este la fel de legat de original precum Incredibilul Hulk este de Bill Bixby.” De asemenea, Gold a descris cum piesa progresează cu alți muzicieni care contribuie la cântec, declarând: „Un basist intră în studio, își despachetează instrumentul și dă drumul la o piesă la bas de două note peste beat, apoi pleacă și urmărește CNN, în timp ce cele două note ale sale se repetă la infinit. Un tip zâmbăreț cu o bluză
Doggystyle () [Corola-website/Science/325718_a_327047]
-
rezolvat. Ton Scherpenzeel (membru al formației olandeze de rock progresiv Kayak) s-a alăturat drept noul claviaturist al formației Camel împreună cu Paul Burgess la tobe pentru albumul "Stationary Traveller" (1984). Bass s-a întors (permanent) pentru a îndeplini rolul de basist al turneului. Pentru spectacolele de la Hammersmith Odeon care au fost filmate a fost adăugat un claviaturist suplimentar, Richie Close iar foștii membri Peter Bardens și Mel Collins au apărut în calitate de invitați. După lansarea albumului live al spectacolelor Hammersmith, "Pressure Points
Camel (formație) () [Corola-website/Science/329526_a_330855]
-
muzică, pentru a se recupera după niște probleme avute cu corzile vocale. Artista s-a mutat din Calgary în Toronto în 1996. În acel an, ea a fost întrebată de către Noe Mintz de la hHead dacă nu vrea să participe ca bassist în proiectul său solo, Noah’s Arkweld. Deși nu mai cantase niciodată la chitară bass, a făcut-o, în următorul an, pentru noua trupa. În 1998, a devenit chitarista trupei By Divine Right și a participat la turnee împreună cu ei
Feist () [Corola-website/Science/325029_a_326358]
-
din România. În 2009, Tibi Topor și Ionuț Adrian Radu recrutează un nou membru, pe Ștefan Marin la chitară și anunță revenirea trupei pe planul muzical românesc. În același an, cei trei îi propun o colaborare lui Lazăr Cercel, actual basist "Animal X". Acesta acceptă și astfel ia naștere un nou single intitulat "Locul Ei". În prezent trupa Praf în Ochi există în următoarea formulă:
Praf în Ochi () [Corola-website/Science/309230_a_310559]
-
este un cover după trupa T. Rex, și a fost înregistrată cu ocazia apariției trupei în filmul "Velvet Goldmine", o ilustrare a anilor în care glam-rock-ul era în floare. În film, Stefan Olsdal apare preț de câteva secunde în rolul basistului din trupa ficțională Polly Small's Band. Brian Molko, Steve Hewitt și Xavior Roide (care a făcut parte din Placebo pentru o perioadă drept "touring member") îi joacă pe Malcolm, Billy și Pearl, respectiv solistul, toboșarul și chitaristul trupei ficționale
You Don't Care About Us () [Corola-website/Science/312906_a_314235]
-
Murgu (n. 1889 - d. 1947) și Ion Pleșa zis Rugină (n. 1882 - d. 1947). Grigore Murgu a fost cel mai apreciat lăutari din Tismana, mai mult decât Rugină. Ei au cântat împreună toată viața. Inițial, alături de cei doi a cântat basistul Gheorghe Maghera-Costree. Cântecul „La Tismana-ntr-o grădină” era cunoscut de toți sub denumirea de „Sârba de la Tismana” sau „Sârba lui Rugină”.. În anii 1929-1930, Grigore Murgu și Ion Pleșa-Rugină împreună cu rapsodul Petre Geagu zis Cătăroiu au cântat în București, la cârciuma
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
Ce faci moșule-n grădină?”". Fiul său, vioristul Cristian P. Geagu (n. 1943) a fost foarte cunoscut în Tismana și în părțile vecine. Din taraful său mai făceau parte soția, solista și acordeonista Nuța de la Câmpofeni, bracistul Gheorghe Pleșa și basistul Ion Trohonel. În prezent, în Tismana mai cântă vioristul Cristian Geagu-Cătăroiu (n. 1967), fiul lui Cristian P. Geagu, și soția sa Gabriela Geagu (acordeon și voce), venită la Tismana din Godinești. Actualmente mai cântă și taraful lui Nicolae Cazacu, zis
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
zisă Lenuța (acordeon și voce), fiica lăutarului Gheorghe Motorga, Grigore Stricăfer (braci), Iosif Motorga (vioară) și Maria Motorga (solistă). Astăzi, taraful lui Călae are în componență în principal pe membrii familiei: fiii săi, solista Lenuța Cazacu, vioristul Iosif Cazacu și basistul Ion Trohonel. Alt taraf actual cunoscut din Tismana mai este și cel al vioristul Constantin Mornea, care cântă împreună cu soția sa, Luminița Mornea.
Lăutarii de pe Valea Tismanei () [Corola-website/Science/335339_a_336668]
-
-n răi”, regizat de Marian Crișan, câștigătorul premiului Palme d'Or pentru scurtmetrajul Megatron la Cannes, cu care formația a mai colaborat și la primul album. Pe una dintre piesele acestui material (“Mai presus de cuvinte"), invitat special a fost basistul trupei Faith No More - Bill Gould, devenind astfel prima colaborare dintre un artist din România și un nume mare al scenei rock alternativ americane. Pe o altă piesă (“Urmărirea"), alături de cei de la Comă se află bunul lor prieten din scenă
Coma (formație) () [Corola-website/Science/317500_a_318829]
-
ceea ce a dus la o scurtă reuniune a formației, producând albumul Dehumanizer. După aceasta, Ronnie James Dio a reformat Dio din nou, pastrandu-l doar pe Appice la tobe. La începutul lui 1993, chitaristul Tracy G, clăparul Scott Warren și basistul Jeff Pilson s-au alăturat. În această perioadă formația a lăsat deoparte temele fantastice din cântece și s-au concentrat mai mult pe problem moderne. Ca rezultat, unii fani au privit albumele scrise în această perioadă( 1993- Strânge Highways, 1996-
Dio () [Corola-website/Science/336192_a_337521]
-
moară în mai.” În mai 2012, fostul chitarist Dio, Vivian Campbell, în ciuda neînțelegerilor cu Dio, a anunțat că are intenția de a reuni formația pentru o potențial serie de spectacole. În formative ar fi inclus el însuși, toboșarul Vinny Appice, basistul Jimmy Bain și clăparul Claude Schnell. Formația va concerta sub numele de Last în Line.
Dio () [Corola-website/Science/336192_a_337521]
-
George Gershwin, în care interpreta cu deosebită sensibilitate faimoasa arie ""Summertime"". Că actrița și cântăreața a apărut în filmele muzicale ""Pete Kelly's Blues"" (1955), ""St. Louis Blues"" (1958), ""Let No Mân Write My Epitaph"". A fost căsătorită cu celebrul bassist Ray Brown. Cariera sa a fost temporar întreruptă în anul 1966 din cauza unei severe afecțiuni oftalmologice - dezlipire de rețină. A suferit o intervenție chirurgicală și timp de mai multe luni n-a mai apărut în public. În anii ce au
Ella Fitzgerald () [Corola-website/Science/299382_a_300711]
-
cea care va fi tratată pe larg în cele ce urmează. Interpretului care cântă la chitară bas rareori i se zice chitarist (cum, de exemplu, instrumentistul care cântă la clarinet bas se va numi tot clarinetist), ci, mult mai adesea, basist, denumire pe care o împarte cu interpreții la contrabas, mai ales cei care cântă jazz. Chitara bas a fost inventată în anii treizeci, la scurt timp după impunerea primelor chitare amplificate în rândul interpreților de jazz. Primul model a fost
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
tot mai adesea contrabasul folosit în formațiile de rock'n'roll, până la a-l exclude din acest mediu muzical. În anii șaizeci, chitarele bas ale mărcilor Fender (folosite, printre altele, de formația de surf-rock The Shadows), Hofner și Rickenbacker (cărora basistul Paul McCartney, membru al celebrului cvartet rock The Beatles le rămâne fidel). De-a lungul timpului, se vor face remarcate și alte mărci constructoare de chitare bas. Anii șaptezeci aduc primele mutații importante instrumentului. Înregistrările de la finele deceniului aduc primii
Chitară bas () [Corola-website/Science/306646_a_307975]
-
dovedit a fi și design-ul primei chitare bass, "Precision Bass". Leo Fender a făcut trecerea de la design-ul pentru poziția verticală a unui bass tradițional; la idea unei chitare bass atârnată pe umăr, considerând această poziție mult mai convenabilă basiștilor. Chitara Precision Bass a avut un succes fulminant, numele fiind ales pentru a arăta că bass-ul creat de către Fender permite chitariștilor să cânte notele cu precizie, datorită faptului că grif-ul era prevăzut pentru prima oară cu fret-uri (spre deosebire de bass
Fender () [Corola-website/Science/308415_a_309744]