8,717 matches
-
adecvat acorda autorul Dicționarului unor culegători de talia lui Petre Ispirescu, Simion Florea Marian, Atanasie M. Marinescu, Artur Gorovei, clasificați după modul cum au transcris și interpretat creațiile folcloristice. Nu sunt uitați scriitorii precum N. Filimon, culegător și editor de basme, și nici scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel, pentru Miorița, el propune ca loc de geneză Munții Pindului. Creația populară
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
De asemeni, o altă, poate și mai importantă, este aceea a valorii artistice, pe care o recunoaște și Ovid Densusianu, si N. Iorga și D. Caracostea. Dar cel care îi dă o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
care îi dă o fundamentare va fi G. Călinescu. Lucrarea lui, Estetică basmului, afirmă, pe bună dreptate, Iordan Datcu, reprezintă cea dintâi încercare din istoria folcloristicii românești de aplicare a criticii estetice la analiza unui gen folcloric. După G. Călinescu basmul e un "gen vast, depășind cu mult românul, fiind mitologie, etică, știința, observație morală etc." Venind în actualitate, autorul Dicționarului acorda spații largi, cum și meritau, lui Mihai Pop, Ovidiu Bârlea, Al. Amzulescu, Adrian Fochi, Ion Muslea, Ion Taloș. Unii
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
se produceau în toată libertatea." Unde sunt parlamentarii și ziariștii de altădată? Intelectual autentic, rațional și lucid, Z. Ornea nu este de acord cu idealizarea trecutului. El demonstrează că societatea românească dinaintea comunismului nu era o lume "ce vorbea în basme și gândea în poezii". După cum reiese din demonstrația să, bazată pe o imensă documentație, stilul de viata occidental în curs de instituire în România cuprindea numeroase reminiscențe ale existenței patriarhale și ale moravurilor balcanice. În plus, democrația era frecvent eludata
DOUă CăRTI DE Z. ORNEA by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17742_a_19067]
-
care este deopotrivă o scurtă punere în temă a cetățeanului anglofon cu problemele literaturii române contemporane și o justificare a selecției. Introducerea se face după schemă deja clasicizata, dar încă necesară, a punerii în politic și social, din care rezultă basmul - din păcate adevărat și nicidecum în illo tempore - al înfruntării dintre "absurdity" și "underground culture". În continuare, o caracterizare general-valabilă a poeziei prezente în această antologie folosește termenii-cheie "realitate" și "biografie". Se pooate conchide, pentru atenuarea frustrărilor, ca antologia s-
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
trupul": "necinstind trupul unei copile", care "a fost batjocorit cu bestialitate" (EZ 2149, 1999, 5). De altfel, a-și bate joc apare, ca expresie populară, într-o anumită măsură eufemistica, de fapt foarte transparență și de aceea crudă, chiar în basme - în culegerile autentice, care păstrează stilul hibrid real al vorbitorilor contemporani. Răpirea fetelor de împărat de către zmei e povestita într-un limbaj în care, pe fodul popular, se întîlnesc fabulosul și cronică infracțională: szmeiit "și-a bătut joc de ele
Necinstiri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17749_a_19074]
-
strict informative de istoria României), dar nu mizează defel pe curiozitatea ieftină că motor al lecturii, ci dimpotrivă, o contrazice la tot pasul. Ambiția (împlinită, de altfel) autoarei este de a arăta că o prințesă nu e un personaj de basm, ci o făptura în carne și oase, ba chiar una care duce o viață mult mai grea și mai copleșită de responsabilități decît oamenii de rînd. Pentru cei cărora li se adresează Principesa Ileana, cu un firesc și o directete
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
românul unei experiențe care înseamnă și o devenire, deci o inițiere, pentru că eroul, revenit în țară ca să participe la părăstasul mamei sale, moartă cu șapte ani în urmă, puțin înainte de plecarea lui definitivă, trăiește în cele șapte zile, ca în basme, cît alții în șapte vieți. La sfîrșitul perioadei de inițiere, după cele șapte zile, el își regăsește trecutul, descifrează figură difuza pînă atunci a morților, înțelege rațiunile viilor, și prin toate aceste acte de implicare devine el însuși. Martin este
Căutarea ca initiere by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17797_a_19122]
-
chiar dacă ar putea însemna doar simplă autoironie - deci mai puțin decît asumarea unei ipostaze/ măști -, sînt suficiente pentru a crea sugestia unei detașări a eului de propria voce. În Poveste, ca și în poeme precum Într-o lume perfectă... sau Basmul rezis, narațiunea folosește aceluiași scop: vocea eului liric se obiectivează în narațiuni care sînt toate "basme crude", povești dezvrăjite, unde personaje principale sînt "iluziile" (de altfel, ultimul și cel mai amplu capitol al cărții se cheamă "Ieșirea din basm"). Nu
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
suficiente pentru a crea sugestia unei detașări a eului de propria voce. În Poveste, ca și în poeme precum Într-o lume perfectă... sau Basmul rezis, narațiunea folosește aceluiași scop: vocea eului liric se obiectivează în narațiuni care sînt toate "basme crude", povești dezvrăjite, unde personaje principale sînt "iluziile" (de altfel, ultimul și cel mai amplu capitol al cărții se cheamă "Ieșirea din basm"). Nu poate rămîne neremarcată prezentarea grafică a volumului, în așa fel concepută, încît devine ea însăși text
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
sau Basmul rezis, narațiunea folosește aceluiași scop: vocea eului liric se obiectivează în narațiuni care sînt toate "basme crude", povești dezvrăjite, unde personaje principale sînt "iluziile" (de altfel, ultimul și cel mai amplu capitol al cărții se cheamă "Ieșirea din basm"). Nu poate rămîne neremarcată prezentarea grafică a volumului, în așa fel concepută, încît devine ea însăși text. Dispunerea în pagina, prin sugestiile pe care le conține, are un aport considerabil în valorificarea versurilor. Cel mai grăitor exemplu îl constituie poemul
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
Rodica Zafiu Specia folclorica "minoră" a încurcăturilor de limbă a fost la noi mai puțin studiată, nu numai în raport cu speciile "majore" (basm, balada etc.), ci chiar în comparație cu tipurile de texte mai asemănătoare: descîntece, ghicitori, numărători din jocurile de copii. Cele din urmă puteau fi mai ușor legate de teme "serioase", mitologice, în vreme ce jocul pur lingvistic părea să rămînă ancorat în gratuit (ceea ce
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
poturi... canalizează rezolvarea într-o direcție înfundata. Comicul situației provine în primul din credibilul speculat în chip amuzant, în cel de al doilea din incredibilul luat în serios. Peliculă tînărului realizator britanic este un film cu gangsteri cu aură de basm. Nu vă așteptați însă să întîlniți balauri ori soluții cu ajutorul fantasticului. Totul decurge conform regulilor realiste în care guverneaza mai presus de orice întîmplătorul. Ceea ce-i salvează în final pe cei patru aventurieri este pur si simplu soarta și norocul
Unde nu-i foc, nu iese fum by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/17880_a_19205]
-
un "romantism minor" al liricii eminesciene sau, ca să folosim termenii lui Virgil Nemoianu, despre o "epoca Biedermeier" a poeziei eminesciene. E vorba, mai exact, de poeziile din prima perioadă a creației eminesciene, publicate în Convorbiri literare (Venere și madona, Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
Epigonii, basmul Făt-Frumos din lacrima și Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare de ficțiune istorică și basm popular, totul așezat într-un peisaj miraculos (grădină lui Eutanasiu), dar cu elemente de pastorala moldoveneasca". Or, după cum iarăși se știe, Virgil Nemoianu a consacrat Biedermeier-ului literar o lucrare unanim elogiata (și premiată), Îmblînzirea
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
Mortua est și, mai apoi, de Sârmanul Dionis, Egipetul, Înger și demon, Floare albastră, Împărat și proletar). În încercarea de reconstituire a unei mitologii autohtone, speciile predilecte la care recurge Eminescu sunt epopeea, pastorala, basmul, "îmbinare de ficțiune istorică și basm popular, totul așezat într-un peisaj miraculos (grădină lui Eutanasiu), dar cu elemente de pastorala moldoveneasca". Or, după cum iarăși se știe, Virgil Nemoianu a consacrat Biedermeier-ului literar o lucrare unanim elogiata (și premiată), Îmblînzirea romantismului. Literatura europeană și epoca Biedermeier
Printre clasici by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17915_a_19240]
-
prin aceea că provenea dintr-o familie de slujitori ai altarului. Se stabilise la Paris, unde a și murit, în 1992". Mișcător e și portretul lui Emil Gulian, sobrul poet al unui singur volum de versuri (1934), remarcabil, Duh de basm, sfios, evitînd boema literară a vremii, mai mult cunoscut ca traducător al lui Edgar Allan Poe (Poemele lui Edgar Poe, 1938) și mort, pe front, în timpul războiului. De reținut este și portretul straniului prozator Dinu Nicodin, cu ținuta lui de
Filigranul amintirii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17177_a_18502]
-
de manevră a comuniștilor și securiștilor. înspăimântați de spectrul înfometării (nu e o metaforă!), localnicii nici măcar nu mai observă că minciunile gogonate ale falnicilor lachei ai lui Ceaușescu au darul demonic de a le adormi vigilența. Ele sunt, ca-n basme, interludiile lirice dinaintea sosirii zmeului cel mare, a lighioanei crude care va distruge totul. Teleaștii de ambe sexe, plictisiți de cererile (monotone, e drept!) de a se face dreptate, riscă să devină complicii asasinilor și profitorilor care au transformat România
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
în brazda cleioasă a unei țări ruinate. Dar puseurile de bărbăție s-au dovedit lipsite de credibilitate, pentru că președintele n-a fost capabil să urmărească punerea în practică a ideilor pe care tocmai le enunțase. Retras după perdelele palatului de basm, politicianul numărul unu al țării a compromis sistematic nu doar promisiunile făcute, ci și puținele fapte pozitive. Acesta e omul care conduce, de peste trei ani, țara. N-am făcut decât să recapitulez o măruntă parte din nemulțumirile față de prestația sa
Ordalii asortate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17240_a_18565]
-
a se salva și a se elibera de cămașa de forță a tradiției. Este vorba despre universul domestic al familiei surprins într-un cadru foarte rustic, construit după modelul satului românesc medievalizat și mitizat. Am folosit chiar o variată a basmului Tinerețe Fără Bătrânețe, care mi se pare o parabolă extraordinară despre relația noastră cu timpul. De la Țara Brânzei nu am mai lucrat cu atâta pasiune la un roman. Este pentru prima oară când îmi zic că, deși s-ar putea
Identități si succese bidimensionale. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_234]
-
sucombi, dacă apare, ci mai ales să n-o cauți cu lumînarea. Dar nici să nu-ți îngropi talantul. M-a fascinat dintotdeauna ceea ce cred a fi lecția fundamentală pe care i-o dă calul eroului (sau eroinei) din unele basme românești: "Dacă o vei lua, te vei căi, dacă n-o vei lua, iar te vei căi; însă mai bine este să o iei". Pietricica, frunza sau cosița pe care a pierdut-o Cosînzeana. Sau orice le apare în cale
Faust, cavalerul și struțocămila by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/17343_a_18668]
-
românești, dacă privesc mașinile achiziționate la prețuri exorbitante de funcționărimea de stat - de sus până jos, nu doar miniștrii luați în vizor de canalele TV -, dacă descopăr că mai fiecare stradă liniștită din orașe e năpădită de vile pogorâte din basmele fraților Grimm, dacă urmăresc puhoaiele de depozitari de la bănci, dacă iau în calcul sumele uriașe din economia subterană, înseamnă că, bănește, România nu stă chiar atât de prost. Impardonabil este că acești bani provin din hoții și escrocherii și nu
Teoria formelor fără fonduri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17366_a_18691]
-
ales dînsele...) și/ poartă obligatoriu cască sau perucă de camuflaj/ în vederea - lesne de înțeles/ preîntîmpinării vreunui/ jaf prin păruială. Poliția municipală...Ba nu/ nu e cazul să intre și ea pe rol și deci/ rectific: în fiece școală din Chișinău/ basmele populare românești ce au de protagoniști/ Feții și Cosînzenele cu părul de aur/ se studiază la orele de alchimie economie politică și/ bussines. Uluitor interes! Cîteva ore de atare povești/ includ și programa de educație sexuală a adolescenților/ ore la
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
paradigmă". O astfel de schimbare, relevanță pentru trecerea de la cultura tradițională la cultura modernă, generează o serie de transferuri. Se poate realiza un transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la problema definirii mitului, eternă provocare a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
unui călător"), Ascanio și Eleonora, Orașul bergamo și monumentul maestrului G. Donizetti (și aceasta apărută, în 1858, în Naționalul). Editorul, dl Mircea Anghelescu, precizează că publică, în ediția sa din 1975, pentru prima oara în volum aceste nuvelete, adăugîndu-le trei basme culte și nuvelă Nenorocirile unui slujnicar sau Gentilomii de mahala, publicată în volum, în 1861. E o recuperare prețioasă (reluată, acum, în ediția din 1998) care e totdeauna prestigiul unui editor. Cu unele reale calități, O cantatrită de ulița reînvie
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]