1,268 matches
-
Nord al lui, altul decât cel adevărat: nordul politic, legat de nordul totalitar și, desigur, financiar. Într-un astfel de context Mirodan a făcut o anchetă despre mascarada premiilor literare cu diplome de carton și bani de fason; premii de batjocură - mai ales prin sumele minuscule - la adresa condeielor de pe „ulița românească”. Mirodan se situase astfel în fruntea scriitorimii „românești” de aici. Articolul este oprit de la apariție, autorul - chemat la „Spaima spaimelor”. Un gest de-al dictatorului și rămâneai fără pâine, sau
AL MIRODAN – UN MONUMENT de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350799_a_352128]
-
măslină, o dudă ceva... Care va să zică, de sărbători, la toată lumea a venit „Moșul” cu prima de Crăciun, numai pe mine m-a pocnit c-o avansare. Am avansat, adică, de la depozit - unde eram șef - taman la poartă, pe post de paznic, batjocura tuturor. Că parcă ce vină am eu că ăla de mi-a făcut inventarul ultima dată nici nu vedea bine, nici nu prea știa să numere! C-a numărat de nu știu câte ori, dar tot nu-i ieșea socoteala, ieși-i
SCRISOARE CĂTRE MOŞ CRĂCIUN de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351660_a_352989]
-
vor fi niciodată în fruntea caselor din noi și din cartea vieții. Nu pot dracii să distrugă conștiința lumilor, creație a universului, care spre infinit se-ndreaptă. Si-o țară dăruită la răscruci de timpuri, înțelepte, nu va mai fi batjocura unora și nu mult va mai dura, ca să nu mai fie sub talpa parvenitului. Cresc flori la preț de sminteală, pe banii mulțimii, primăvara, sădite din foame și piept sărac de mamă, cu borduri suprapuse. Cresc în ochi de bătrân
INFECTIA VIRALA de VIOREL MUHA în ediţia nr. 841 din 20 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345673_a_347002]
-
căsnicie, de corvoada caselor. Petrecere plănuiesc, cu fast și veselie. Țonțoroiul dănțuiesc, bărbații să nu știe. Spunând că „se iordănesc”, plăcerilor le dau frâu. Beau, mănâncă, chefuiesc, ziua și noaptea târziu. Dacă bărbat curios se strecoară-n cercul lor, în batjocură e scos. De râsul confraților. Cu forța îl duc la râu, de-a fi-n apă, aruncat. Iar finalu-i va fi rău, dacă nu-i răscumpărat. © Maria Filipoiu 7. Ianuarie Superstiții de Sfântul Ion Celui care-ndrăznește să lucreze-n
TRADIȚII SACRE ȘI MITICE DE BOBOTEAZĂ ȘI SFÂNTUL ION de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352213_a_353542]
-
nu scrii, să faci ceva frumos”. Latinii aveau dreptate. Și noi suntem latini. Atunci, care-i rostul zilei? Câteodată, eu trag linii noaptea, scriu, visez. Stau cu ochii la lună. Azi-noapte a fost o lună ucigătoare: albă, în toată splendoarea, batjocură pe cerul - așternut, fără nicio putere. Și eu singură. Să nu-ți vină să urli? Luna mi-a locuit în ochi până dimineață. Și tu în ochii mei, așternut culorii lor. M-am trezit cu două lumini grele”. Este cel
CRONICĂ LITERARĂ LA VOL. ELENA M. CÎMPAN, JURNALUL NEFERICIRII , EDITURA NAPOCA STAR, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 456 din 31 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354848_a_356177]
-
Herța în Bucovina, Din Ostrov peste Sătmar Plângă-și toți românii vina De uitare și amar. Basarabie română Te-am pierdut pe veci, presimt, Și mă simt fără o mână De când simt că nu te simt. Te batjocoresc soldații Cu batjocuri păgânești, Dar te vând de-acasă frații, Te-am pierdut la București. Basarabie orfană, Câte lacrimi să mai strâng Peste lacrima din geană De când plâng că nu te plâng Cum aș plânge mama țară De aș pierde-o, cum mă
VIOL DE ORFANĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 592 din 14 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355054_a_356383]
-
laolaltă toată sumedenia de norme și de principii sănătoase construite de omenire secole la rând, urinal unde fiecare cetățean al planetei Pământ, partizan declarat sau nu al non-formei și al anti-fondului postmoderniste, să își reverse într-o permanentă stare de batjocură orgiastică feluritele-i dejecții corporale biodegradabile. Fiindcă arta dejecțiilor mundane a ajuns fără doar și poate azi întâia lege de bază a comunicării prezente însușită cu destul de multă rapiditate de către intelighenția actuală foarte dornică, de altfel, de titluri și de
CE CAUT EU ÎN POSTMODERNITATE? de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 606 din 28 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355288_a_356617]
-
un distins francez a prezentat salutul românesc: o mână întinsă în semn de cerșeală - asta în timp ce românul întradevăr se zbate în sărăcie, sărăcie cauzată de faptul că și francezii sunt unii dintre cei care storc România de bogăție. Asta da batjocură: după ce ne sărăcesc mai și râd de noi). Datori nu suntem numai noi, ci și generațiile care ne vor urma: adică copiilor noștri le-am pregătit un viitor de sclavi! Întradevăr, noi generația post-revoluție am distrus acest viitor, noi și
CUM DISTRUGI ŞI VINZI O ŢARĂ ÎN 20 DE ANI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355575_a_356904]
-
pământului pe nimic. Domnul Ciucă a făcut ample referiri la valoarea adevărată a pământului, la ce a însemnat el pentru țăranul român și a lansat un apel deținătorilor actuali de a nu-l vinde, sub nici un cuvânt, la prețul de batjocură ce li se oferă." * Mosser răscoală țăranii din Hunedoara. Relatarea aparține ziarului Ziua din 11.11.1998: În 1995 Aurel Sfârlogea, viceprimarul comunei Zam, din județul Hunedoara, le-a propus țăranilor din satul Pojoga să facă afaceri cu investitorul "francez
CAP. 14 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 274 din 01 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355502_a_356831]
-
toți în fața voastră. -Femeie! spuse înfuriat Irod ridicând tonul. Tăierea lui Ioan nu ne-a adus nimic bun. Adepții acestuia sunt răspândiți peste tot prin Palestina, Siria și în jurul Iordanului ori printre pustnicii esenieni, iar numele noastre au ajuns de batjocură printre ei. -Mereu ți-a păsat ca numele tău luminate tetrarh să fie rostit de bine, spuse Irodiada. Pe sarcofag asta îți vor scrie: ,, Aici zace Irod Antipa, terarh al Galileei și Pereei. Toți l-au vorbit de bine dar
AL UNSPREZECELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369829_a_371158]
-
sufletelor voastre».” Cântând troparul Sfântului Ioan Gură de Aur, îl lăudăm ca pe cel ce „înălțimea gândului smerit nouă ne-a arătat”. Cuvântul său la Duminica vameșului și a fariseului ne rămâne îndemn de a căuta smerenia și a primi batjocura acestei lumi: „Iar tu, creștine, te vei teme ca nu cumva să te înjosești prin smerenie? Atunci vei fi tu mai mare și mai înalt decât alții, mai strălucit și mai mărit, când te vei înjosi pe tine însuți, când
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
agricole colective dintr-un sat al României de pe segmentul temporal al primului plan cincinal (1951 - 1955) și a doi ani (1956 și 1957) de pe segmentul celui de-al doilea plan cincinal, este declanșată de „minciuna cu decorația raională“ și de „batjocurile“ sistematice la care este supus primul personaj (Ilarion), «brigadierul de câmp, de două ori fruntaș pe raion» (p. 21), de către secundul (Gavrea), „conducătorul ales al C. A. P.-ului (al „colhozului“ / „colectivului“): «Ilarion Bujdea a fost decorat. Adică, așa i-a spus
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
Ilarion Bujdea, în antiteză cu Gavrea, mai totul derulându-se în spiritul paremiologiei pelasge > valahe, cu bună oglindire în proverbul: „cel ce nu-i lăsat de tine să moară nu te lasă să trăiești“până la „deznodământul grăbit / abrupt“, până la „marea batjocură“, până la „spargerea batjocurii gavriste“: «Ilarion intră în sediu și dă bună dimineața celor care se pregătesc să iasă la câmp. Oamenii se uită la el ca prin ceață. - Te duci la pețit, măi? Bună treabă ! Uite la el, cu ciucuri
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
antiteză cu Gavrea, mai totul derulându-se în spiritul paremiologiei pelasge > valahe, cu bună oglindire în proverbul: „cel ce nu-i lăsat de tine să moară nu te lasă să trăiești“până la „deznodământul grăbit / abrupt“, până la „marea batjocură“, până la „spargerea batjocurii gavriste“: «Ilarion intră în sediu și dă bună dimineața celor care se pregătesc să iasă la câmp. Oamenii se uită la el ca prin ceață. - Te duci la pețit, măi? Bună treabă ! Uite la el, cu ciucuri la izmene ! Te-
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
a ridicat la luptă. Orice față are dreptul să meargă pe strada fără a fi atacată. Păreri sunt multe, tradiții sunt multe, dar adevărul este unul: o fată este un OM, nu a apărut pe lumea aceasta pentru a fi batjocură nimănui. Oamenii răi pot să dezlănțuie iadul pe pământ, pot incendia sate, pot împușca și distruge cu răutate, dar asta nu-i face decât niște nelegiuiți. Nu există scuză pentru viol. Față această strălucește de frumusețe pentru că valoarea ei nu
JOCURILE FOAMEI (3) de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369650_a_370979]
-
-ți fi îndeplinite nevoile de bază (hrană, educație, siguranța pe stradă, iubire în familie) și totuși să alegi să fii nerecunoscător față de oamenii care te susțin, superficial în a-ți învăța lecția, generator de conflicte cu apropiații tăi, iubitor de batjocură și imoralitate - sună a descriere extraterestră pentru cineva care nu are nici măcar o felie de pâine pe zi. Un alt exemplu este acela dintre România de azi și cea de ieri, cea socialistă. O tânără din anii 1980 știa că
CAND REALITATEA INTRECE FICTIUNEA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2149 din 18 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369690_a_371019]
-
pentru a asigura hrana zilnică familiei, lucru etichetat la acea vreme, de cheabur. Crezul profesional, simțul datoriei la catedră și în viața de familie, credința în Dumnezeu, dar și lucrul bun, făcut cu dăruire, l-au ajutat să depășească umilința, batjocura, represaliile și deprecierea sănătății pe toată perioada detenției în lagărul de exterminare, “Salcia Piatra - Frecăței” din Insula Mare a Brăilei. Dincolo de regretul plecării sale dintre noi, rămâne exemplul său luminos care, onorează breasla învățătorilor, a cadrului didactic cu principii morale
AUTOR: IONUŢ HORIA T. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1629 din 17 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352882_a_354211]
-
proză, damnat și condamnat, zăcuse în epocă necunoscut, ca și criticul și esteticianul din el. Dar în poezia Albatrosul: Poetul e asemeni cu prințul vastei zări Ce-și râde de săgeată și prin furtuni aleargă; Jos pe pământ și printre batjocuri și ocări Aripile-i immense l-împiedică să meargă. (Traducere de Al. Filipide) Poezia L’Hautontimoroumenenos îi rezumă încă mai clar multipla crucificare: Je suis la plaie et le couteau! Je suis le soufflet et la joue! Je suis les
BAUDELAIRE- LA ÎNCRUCIŞAREA DRUMURILOR DINTRE ROMANTISM, PARNASIANISM ŞI SIMBOLISM de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353016_a_354345]
-
îi aruncă o privire fulgerătoare, apoi desfăcu palmele cu degetele în evantai către farfuria din fața sa și, încruntându-se, aceasta se desprinse ușor de pe masă și pluti în aer. Vasul săltă dintr-odată și vărsă ciorba în capul tatălui. Nesuportând batjocura aceasta, Prințișor își pierdu cumpătul și-l lovi cu dosul palmei de-l făcu grămadă pe podea împreună cu scaunul. Înfuriat, Vlad țâșni pe ușă într-o ploaie de amenințări. Din acel moment nu se mai înțeleseră cu el. Peste câteva
XXVI. MAGIA NEAGRĂ (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353974_a_355303]
-
perverse ca niște veritabile iude anticristice contemporane pe o serie de arginți numeroși - mutanți imorali și inculți, dar bine fixați în scaune ce nu li se potrivesc deloc, de unde ajung să își pomădeze consistent propriul hoit metamorfozabil), privatizări realizate în batjocură din restul firav al industriei naționale antedecembriste, degradarea prin mijloace subtile a învățământului de stat, încurajarea mitei și a prostituției ca fapte deosebit de firești la toate nivelurile societare etc., iată ce a oferit și oferă constant întreaga clasă politică autohtonă
LUMEA POLITICĂ ŞI IŢELE EI MURDARE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/353015_a_354344]
-
care mai apare și cu altă ocazie în vorbirea personajului, are valoare de tic verbal, folosit totuși din dorința de convingere și de intimidare a interlocutorului. Din exprimarea d-lui Lefter nu lipsesc autoironia „Așa sunt eu galant, cocoană” și batjocura și ironia la adresa soției sale prezente în falsa apreciere accentuată de rânjetul sardonic „Bravo! bun gust ai! zice rânjind sardonic.” și în apelativele nenorocito și cocoană folosit fiecare de câte două ori: „Cui? cui ai dat-o, nenorocito!”, „Destul, nenorocito
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
statutul social, vârsta, sexul interlocutorului. Din punct de vedere semantic modul propriu de exprimare al fiecărui personaj exprimă o anumită stare afectivă, morală și intelectuală manifestată la nivel individual: surescitare nervoasă, dispreț, gelozie, admirație, încredere, orgoliu, incultură, incorectitudine, suspiciune, ironie, batjocură, lingușire, snobism, subiectivism, inconsecvență, nepricepere profesională, dorința de satisfacere a unor interese personale pe căi necinstite sau sunt o formă de reflectare a unor aspecte sociale: stratificare, apreciere greșită a valorii umane, existența unui adevărat lanț al prostiei, al inculturii
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
un triumf al Evangheliei. Pe de altă parte așa cum Virgil a menționat, sunt unii ce ar dori să se ridice din mlaștina în care zac, însă se tem că vor fi sfâșiați de răutatea celorlalți, și bineînțeles se tem de batjocurile crude ale oamenilor ce nu înțeleg măreția acestei povestiri, ce cred eu că cuprinde tot ce noi oamenii avem mai frumos. Orice altceva este cu mult mai inferior frumuseții acestei povestiri, eu personal nu înțeleg încă, cum totuși unii oameni
POVESTEA UNUI ÎNVINS (6) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352694_a_354023]
-
drumul său agale și clătinat, mergând pe mijlocul trotuarului de data asta. Merse înainte fără nici un scop, până ajunse în fața parcului. Doi copii care aveau în jur de cincisprezece ani și veneau dinspre Billa, începură să strige la el în batjocură: - Căpitane Vasile, ce ne mai raportezi? - Mă nesimțâților ce sunteți voi, așa vorbiți voi cu căpitanul vostru de la cavalerie? Pă' voi știți cine-s io? Io îs mare căpitan de cavalerie, mă boațe de oameni ce sunteți voi. Paștele mami
CĂPITANUL VASILE (1) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353543_a_354872]
-
au adus în fața condamnatului care abia își mai trăgea sufletul. Cineva i-a luat coroana de spini care îi căzuse de pe frunte și i-a îndesat-o pe capul însângerat. ,,Ridică-te acum împăratul iudeilor ! i-a spus mulțimea în batjocură. El însă n-a spus nimic, ci i-a privit pe toți rotindu-și încet capul, probabil ca să-i vadă pe ai lui, însă aceștia erau în spatele celor care făcuseră cerc în jurul lui și nu puteau trece de ei. Soldații
PRIMUL FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1184 din 29 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353531_a_354860]