711 matches
-
fiul lui Henric Leul. Apogeul crizei a fost atins în timpul războiului civil dintre 1197 în urmă morții lui Henric al VI-lea și 1208, purtat între susținătorii lui Filip de Suabia (ghibelini) și susținătorii lui Otto de Braunschweig din familia bavareză a Wlefilor, ceea ce a dus la izbucnirea unei schisme imperiale, îngăduindu-i papei Inocențiu al III-lea să arbitreze Occidentul. S-au manifestat tendințe de emancipare în diferite regiuni, în nordul Italiei, caracterizată de o viață urbană intensă și de
Sfântul Imperiu Roman () [Corola-website/Science/298921_a_300250]
-
de la Lechfeld (955), regele Otto cel Mare al Germaniei i-a cedat margrafului Luitpold, din familia Babenberg, fostele teritorii estice. În anul 996 această marcă este desemnată pentru prima dată sub numele de Ostarrichi. Castelul de la Melk era posesiunea contelui bavarez Sizo. Cu ocazia unei rivalități între ducele Henric al II-lea al Bavariei și împăratul Otto al II-lea, Sizo a luptat de partea ducelui Bavariei. Leopold I de Babenberg a luptat de partea împăratului, l-a învins pe Sizo
Abația Melk () [Corola-website/Science/303598_a_304927]
-
ÎN ONOAREA SFINTEI TREIMI"”). Lateral, la baza fiecărui turn, sunt dispuse simetric alte două intrări, la stânga, respectiv la dreapta intrării principale. În nișele aflate deasupra intrărilor laterale se găsesc statuile sfinților Ignațiu de Loyola și Francisc Xaveriu, opere ale sculptorului bavarez Johannes König. Lângă intrările laterale se aflau alte două statui, reprezentându-i pe sfinții Ioan Nepomuk și Alois Gonzaga, de asemenea opere ale lui Johannes König. Echilibrul dintre elansarea verticală și elementele orizontale conferă fațadei bisericii iezuite din Cluj un
Biserica Piariștilor din Cluj () [Corola-website/Science/303672_a_305001]
-
treacă Carpații în Bazinul Panonic, prin Transilvania și prin Pasul Verețki, urmând cursul râurilor (văile) Nistru și Tisa. Ocuparea integrală a Câmpiei Panonice nu a fost un proces complet pașnic, părțile Transdanubiene (la vest de Dunăre) fiind stăpânite de principatul bavarez, iar cele nord-estice de imperiul morav. În Câmpia Panonică și în nord-vestul Transilvania triburile migratoare maghiare se lovesc și de interesele țaratului bulgar. Unele teorii susțin că în zona Transilvaniei erau și căteva formațiuni prestatele a blazilor și slavilor totodată
Istoria Ungariei () [Corola-website/Science/303690_a_305019]
-
administrativă Franconia Mijlocie, landul Bavaria, Germania, care în partea de est este contopit cu orașul Nürnberg. Centrele celor două orașe sunt la o distanță de 7 km unul de altul. Orașul poartă titlul de „oraș de știință”, acordat de Ministerul Bavarez de Științe pentru jubileul de 1000 de ani, sărbătorit în anul 2007. Împreună cu orașele Nürnberg și Erlangen, formează nucleul Franconiei Mijlocii și unul din cele 23 de centre regionale al Bavariei. Centrul orașului se află la est și sud de
Fürth () [Corola-website/Science/304233_a_305562]
-
un act al vremii sub denumirea „Altentrebgast”. Întemeierea localității Bayreuth a avut loc probabil după anul 1149 de către familia conților de Andechs (mai tarziu duci de Meran), originară din Diessen (localitate lângă lacul Ammersee în Tirolul austriac, pe atunci teritoriu bavarez), intrați prin mezalianța în posesiunea unor extinse terenuri pe cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach. Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrișării bavareze”). Este vorba de coloniști
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
austriac, pe atunci teritoriu bavarez), intrați prin mezalianța în posesiunea unor extinse terenuri pe cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach. Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrișării bavareze”). Este vorba de coloniști bajuwari (bavarezi), aduși de către familia de Andechs din regiuni bavareze (nefrancone) la Bayreuth, pentru lucrări de defrișare ale pădurilor și de întemeiere a unei localități. Primele case (o vilă cu mai multe dependințe) au fost construite
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach. Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrișării bavareze”). Este vorba de coloniști bajuwari (bavarezi), aduși de către familia de Andechs din regiuni bavareze (nefrancone) la Bayreuth, pentru lucrări de defrișare ale pădurilor și de întemeiere a unei localități. Primele case (o vilă cu mai multe dependințe) au fost construite în actuala stradă Kanzleistrasse, vizavi de biserică parohiala Stadtkirche. Vila a fost locuită de
Bayreuth () [Corola-website/Science/304232_a_305561]
-
de operațiuni, urmărind să atace aliații Franței: o armată principală, sub comanda Arhiducelui Carol de Austria urmează să atace Bavaria, iar armatele secundare austriece să atace Ducatul Varșoviei, Italia, Dalmația, Regatul Saxoniei și să instige o revoltă pro-austriacă în Tirolul bavarez. În martie 1809, războiul era iminent și arhiducele Carol de Austria își masează armata de 200 000 de oameni în Boemia, sperând că Prusia se va alătura Coaliției și că va putea, deci, face joncțiunea cu armata prusacă. Prusia decide
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304236_a_305565]
-
a fost de numai 31 de zile; practic timpul unui ciclu lunar (?). Karol Wojtyła pare că este deja cunoscut ca primul papă polonez. Mottoul cu care este profetizat el ar putea să se refere la una din aceste trei evenimente: Bavarezul Joseph Ratzinger, care a succedat lui Carol este desemnat de profeție ca fiind „de gloria olivae”. Interpreții au căutat să scoată în evidență o legătură între papa Benedict și ordinul Olivetan: Cardinalul Ratzinger și-a ales numele papal după Sfântul
Profeția Papilor () [Corola-website/Science/304217_a_305546]
-
Belgia, Olanda, Danemarca. Relieful este ordonat în trei sisteme bine definite: Marea Câmpie, în nord, masive muntoase hercinice, erodate, cu aspect de podiș și altitudini reduse, la mijloc (Harz, Rheinisches, Thüringen Wald, Schwöbischer Jura, Böhmer Wald, Schwarz Wald) și Alpii Bavarezi, în sud cu Platoul Bavariei. Fluvii lungi străbat zona și se varsă în mările din jur: Elba, Weser, Ems, Rhein (Marea Nordului), Oder (Marea Baltică), Dunărea (după ce parcurge 12 țări, în Marea Neagră). Teritoriul dispune de importante bogății naturale, de la aurul verde (1
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
după un război crâncen și îndelungat. După împărțirea Imperiului Carolingian, prin Tratatul de la Verdun (843), Ludovic Germanicul a întrat în posesia acestor teritorii și câteva decenii mai târziu, Henric de Saxonia a devenit primul rege (919-936) unificator al francilor, saxonilor, bavarezilor, șvabilor. Urmașul său Otto I (936-973) pune bazele Imperiului Roman de Națiune Germană, stăpânind o mare parte din centrul Europei. Extinderea puterii noului imperiu a declanșat lupta pentru învestitură între împărații germani și papalitate încheiată, după momente de duritate maximă
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
La începutul Mileniului III Germania a devenit țara cu cea mai performantă economie în cadrul UE și un partener redutabil în Alianța euro-atlantică. LOCURI ȘI FAPTE LEGENDARE Oferta turistică este deosebit de avantajoasă, de la coasta Mării Nordului și țărmurile Mării Baltice până la înălțimile Alpilor bavarezi, de la cetățile medievale la modernele localități urbane de astăzi, cu muzee și case memoriale, centre culturale, monumente istorice laice și ecleziastice, târguri de carte, universități, baze de agrement ș.a. Orice vizită în Germania începe cu capitala Berlin unde am poposit
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
prezentarea cortegiului de păpuși, simbolizând familia regală în celebrul Turn cu Ceas al Primăriei (Glockensniel). Păpușile mecanice, în costume de epocă, se perindă grațios pe ritmul unor melodii tradiționale spre încântarea miilor de trecători care se opresc să savureze „clipa bavareză”. La Praga am mai trăit un moment asemănător. Rețeaua muzeistică este deosebit de bine pusă la punct, cu colecții de o mare valoare și diversitate: Muzeul Municipal de Artă, Muzeul Antropologic, Muzeul Științei și Tehnologiei (cu 15.000 de exponate de la
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
la microcipuri). Se pot vizita galerii de artă, teatre, săli de concerte, piețe istorice (Marienplatz, Max Joseph Platz, Karlplatz, Odeonsplatz), bulevarde (Maximilianstrasse, Residenzstrasse, Ludwigstrasse), edificii grandioase neoclasice (Biblioteca, Universitatea), turnuri (Turnul Primă-riei, Turnul Chinzesc), obeliscuri (Obeliscul din Karokinenplatz, în memoria bavarezilor, uciși în campania lui Napoleon în Rusia, în 1812). Magazinele oferă cumpărătorilor un sortiment variat de produse de bună calitate, de la cele electrotehnice, automatizate, la încălțăminte, marochinărie, textile, confecții etc. Piețele agroalimentare te uimesc prin rapiditatea deservirii, corectitudinea tranzacțiilor, ordinea
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
un act al vremii sub denumirea „Altentrebgast”. Întemeierea localității Bayreuth a avut loc probabil după anul 1149 de către familia conților de Andechs (mai tarziu duci de Meran), originară din Diessen (localitate lângă lacul Ammersee în Tirolul austriac, pe atunci teritoriu bavarez), intrați prin mezalianța în posesiunea unor extinse terenuri pe cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach. Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrișării bavareze”). Este vorba de coloniști
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
austriac, pe atunci teritoriu bavarez), intrați prin mezalianța în posesiunea unor extinse terenuri pe cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach. Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrișării bavareze”). Este vorba de coloniști bajuwari (bavarezi), aduși de către familia de Andechs din regiuni bavareze (nefrancone) la Bayreuth, pentru lucrări de defrișare ale pădurilor și de întemeiere a unei localități. Primele case (o vilă cu mai multe dependințe) au fost construite
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
cursul superior al Mainului, în zona Bayreuth-Kulmbach. Bayreuth apare pentru prima dată într-un document oficial din anul 1194 sub numele de „Villa Bayerruthe” („Colonia defrișării bavareze”). Este vorba de coloniști bajuwari (bavarezi), aduși de către familia de Andechs din regiuni bavareze (nefrancone) la Bayreuth, pentru lucrări de defrișare ale pădurilor și de întemeiere a unei localități. Primele case (o vilă cu mai multe dependințe) au fost construite în actuala stradă Kanzleistrasse, vizavi de biserică parohiala Stadtkirche. Vila a fost locuită de
Bayreuth () [Corola-website/Science/304374_a_305703]
-
administrativă Franconia Mijlocie, landul Bavaria, Germania, care în partea de est este contopit cu orașul Nürnberg. Centrele celor două orașe sunt la o distanță de 7 km unul de altul. Orașul poartă titlul de „oraș de știință”, acordat de Ministerul Bavarez de Științe pentru jubileul de 1000 de ani, sărbătorit în anul 2007. Împreună cu orașele Nürnberg și Erlangen, formează nucleul Franconiei Mijlocii și unul din cele 23 de centre regionale al Bavariei. Centrul orașului se află la est și sud de
Fürth () [Corola-website/Science/304375_a_305704]
-
zilei, asediul a fost respins, iar ungurii s-au pregătit pentru lupta de a doua zi. Contele Dietpald a condus soldații în tabăra lui Otto în timpul nopții. Ordinea de marș al armatei germane a fost, după cum urmează: cele trei contingente bavareze, contingentul franc sub Ducele Konrad, unitatea regală (centru), cele două contigente de Suabia și contingentul din Boemia. Bavarezii s-au plasat în fruntea coloanei. După cronicarul Widukind de Corvey, Otto "și-a așezat tabăra lui pe teritoriul orașului Augsburg", s-
Bătălia de la Lechfeld () [Corola-website/Science/304411_a_305740]
-
a condus soldații în tabăra lui Otto în timpul nopții. Ordinea de marș al armatei germane a fost, după cum urmează: cele trei contingente bavareze, contingentul franc sub Ducele Konrad, unitatea regală (centru), cele două contigente de Suabia și contingentul din Boemia. Bavarezii s-au plasat în fruntea coloanei. După cronicarul Widukind de Corvey, Otto "și-a așezat tabăra lui pe teritoriul orașului Augsburg", s-a alăturat acolo forțelor lui Henry I, Duce de Bavaria, care era bolnav de moarte, și ale Ducelui
Bătălia de la Lechfeld () [Corola-website/Science/304411_a_305740]
-
a verzilor, care au primit 5,6% din voturi. În ianuarie 1987, guvernul Kohl-Genscher a revenit la putere, dar FDP și verzii au câștigat noi locuri în parlament dintre cele deținute până atunci de partidele mari. CDU și aliatul său bavarez, CSU, au scăzut în preferințele alegătorilor de la 48,8% la 44,3%. SPD a scăzut la 37%, iar președintele partidului, Brandt, a demisionat în 1987, fiind succedat de Hans-Jochen Vogel. FDP a crescut în preferințele alegătorilor până la 9,1%, iar
Istoria Germaniei postbelice () [Corola-website/Science/304433_a_305762]
-
de operațiuni, urmărind să atace aliații Franței: o armată principală, sub comanda Arhiducelui Carol de Austria urmează să atace Bavaria, iar armatele secundare austriece să atace Ducatul Varșoviei, Italia, Dalmația, Regatul Saxoniei și să instige o revoltă pro-austriacă în Tirolul bavarez. În martie 1809, războiul era iminent și arhiducele Carol de Austria își masează armata de 200 000 de oameni în Boemia, sperând că Prusia se va alătura Coaliției și că va putea, deci, face joncțiunea cu armata prusacă. Prusia decide
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
Bernadotte era la Aderklaa, iar Oudinot și Davout continuau dispozitivul spre dreapta, ajungând dincolo de Glinzendorf. Restul trupelor franco-aliate, inclusiv Garda Imperială și rezerva de cavalerie a lui Bessières, erau în rezervă, în timp ce Corpul lui Marmont și divizia a II-a bavareză a lui de Wrede se aflau încă la o distanță apreciabilă față de câmpul de bătălie. Napoleon ocupa poziția centrală și avea o linie mult mai scurtă, dar exista un oarecare risc să fie încercuit. Nemulțumit probabil de rezultatele primelor ciocniri
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]
-
menită să scurteze linia franceză și astfel să o întărească. De asemenea, în timpul nopții, francezii au primit întăriri: Corpul al XI-lea de veterani francezi condus de Marmont, două divizii ale „Armatei din Italia”, (Broussier și Pactod), cât și divizia bavareză a lui de Wrede, deși aceste trupe mai aveau de parcurs o distanță semnificativă înainte de a putea să se alăture cu efective complete dispozitivului general al armatei. Aceste unități nu urmau deci să fie disponibile înainte de mijlocul zilei de 6
Bătălia de la Wagram () [Corola-website/Science/304378_a_305707]