971 matches
-
fericiți pentru că sunt liberi să facă ceea ce doresc, ne spune Platon, este posibil să fie cea mai bună dintre toate, care chiar permite ca fiecare să își aleagă orânduirea care îi convine datorită toleranței ei, ea fiind un fel de bazar de regimuri politice. („Există sorți ca aceasta să fie cea mai frumoasă dintre toate orânduirile! Căci precum o haină pestrițată cu toate culorile poate apărea drept cea mai frumoasă, tot așa ar putea apărea și această cetate, împestrițată fiind cu
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
divers și plin de cele mai multe feluri de a fi, e frumos și împestrițat, întocmai acelei cetăți”. Îndepărtarea de unitate este aici extremă, în măsura în care democrația, sub principiul libertății și al egalității, este o imagine a multiplicității, cum se exprimă Socrate, „de bazar”. Omul democratic, spre deosebire de cel oligarhic care era doar dedublat, este pur și simplu multiplu în sine. 3. Tirania este ultima treaptă a căderii din real. Specia dorinței tiranului depășește în întregime referința la real și se restrânge în unul nediferențiat
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
la suflet, absolut independent, pur, și singurul avut în vedere în efortul de mântuire. Trupul e zero, așadar să uităm de el sau să ne folosim de el până la sațietate, este, de fapt, una și aceeași concluzie logică. în acest bazar filosofic, un număr relativ mic de persoane susțin explicit că trupul trebuie transformat într-un instrument al eliberării - voi arăta mai târziu cum și pentru ce... Gnosticismul se instalează dincolo de bine și de rău, exprimându-se asupra tuturor problemelor, inclusiv
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
serioasă: reducerea lumii la formule matematice îi tentează de multă vreme pe filosofi, de la Pitagora până la Spinoza sau Leibniz, ideea unei mathesis universalis persistă vreme îndelungată. Amestecul neologismelor, al cifrelor și al personajelor conceptuale are ca produs final un vesel bazar conceptual: Arhonții jonglează cu Sizigiile în Plerom, Marele Lampadare luminează contururile Sophiei Lascive sau ale Momelilor Salvatoare. Omul Primordial stă de vorbă cu Mama cerească în Hebdomadă - Cerurile inferioare, Hipochtonianul desemnând Haosul și Hedesul -, totul în ambianța Semințelor Pneumatice care
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
repete acea experiență senzuală.) „Pentru nimic nu cheltuim atâta forță ca pentru lucrurile față de care avem o slăbiciune.” (L. Blaga) Când vezi un om bun, gândește-te să-l Întreci; când vezi un om rău, cercetează-ți inima.” (Confucius) În bazar, o dată cu marfa, se vinde și sufletul. (Nu neapărat: doar atunci când comerciantul se pretează la a face orice pentru a-l convinge pe cumpărător că marfa pe care i-o oferă este cu mult mai valoroasă decât este În realitate.) „Prefăcătoria
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
o stare melancolică, discretă și tihnită: „dulapurile se sufocă / de prea multe sertare / prea pline cu gol în cutii / foste ambalaje ale fostelor / amintiri / înghesuite în foste cârpe de praf”. Publicistica, adunată îndeosebi în volumele Bilete de favoare (1996) și Bazar sentimental (2000), este reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
reflexivă, îndreptată spre lumea teatrului și a filmului, cu vădită disponibilitate interogativă față de atitudini, opțiuni privind capacitatea de adaptare la provocările prezentului. SCRIERI: Vizite, București, 1985; Pajura singurătății, București, 1994; Bilete de favoare, București, 1996; Baraka, bunii mei, București, 1998; Bazar sentimental, București, 2000; Fluture în lesă de aur, București, 2002. Repere bibliografice: Napoleon Toma Iancu, Dicționarul actorilor de film, București, 1977, 11-12; Cristina Corciovescu, Bujor T. Râpeanu, 1234 cineaști români, București, 1996, 9-11; Cristea, Teleorman, 40-41; Liviu Grăsoiu, Vocile interioare
ALBULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285229_a_286558]
-
Austria, Anglia, ca și de relațiile cu artiști de valoarea unor George Enescu, Jean Steriadi, Theodor Pallady, D. Ghiață - își găsesc ilustrarea în abundența substantivelor, în enumerații, în imaginile de bâlci excentric, în teribilismul voit naiv și în aglomerarea de bazar: roșcove, mânătărci, „opintivi, vin citadin, porumb de lapte cicantin, morcovul cel mucalit” și multe altele; în aceeași tonalitate sunt înșiruiți, asemenea obiectelor, și strategii, mercantilii, dandy, cameleonii, gentlemenii, giamgiii, sufleurii, poeții famelici, gastronomii, fulminanții, cei atinși de normalie, globetrotterii, gimnaștii
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
mai diverse: În timpul revoltelor urbane provocate de prețul pâinii În Europa secolului al XVIII-lea și Începutului secolului al XIX-lea, al rezistenței Înverșunate a Frontului de Eliberare Națională Împotriva francezilor În cartierul arab Casbah din Alger și În cadrul politicii bazarului care a contribuit la răsturnarea șahului Iranului. Ilizibilitatea a fost atunci și este și azi o sursă sigură de autonomie politică. Renunțând la ideea de a restructura orașele pentru a le face mai lizibile (subiect pe care Îl vom aborda
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Mayer, mergeau toate În direcția monumentalismului și a linearității. În locul curbelor largi, el a trasat axe rectilinii. În centrul capitalei, a introdus o enormă axă monumentală, nu mult diferită de cele din Brasília și din proiectul său pentru Paris. În locul bazarurilor aglomerate care adunau pe suprafețe mici un număr cât mai mare de oameni și bunuri, a construit piețele enorme care azi sunt mai tot timpul goale (figura 27). Figura 27. Chowk-ul (piața) proiectat de Le Corbusier pentru centrul orașului Chandigarh
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1969; Patima ciocârliei, Cluj, 1970; Ramură solară, Cluj, 1972; Aluzie marină, București, 1973; Colorând o frază, Cluj-Napoca, 1978; Strada cu un singur număr, Cluj-Napoca, 1983; Patria limbii române, București, 1985; Desen după natură, Cluj-Napoca, 1988; Turmele albe, zăpezile, Cluj-Napoca, 1993; Bazar sentimental, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, Prezențe lirice, București, 1968, 174-179; Nicolae Manolescu, Negoiță Irimie, RL, 1972, 26; Piru, Poezia, II, 211-213; Miron Scorobete, Purtătorul blazonului poeziei, CNT, 1985, 11; Poantă, Radiografii, II, 108-109; Tașcu, Poezia, 148-152; Mohy Alex.
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
ca descendent al lui Villon oarecum prin efectul de tabel mendeleevian al elementelor: „Prea-i villonescă viața asta, dar/ Nu-s eu de vină dacă-i villonescă!/ Probabil că era un loc în frescă/ Lipsea un bard ca mine din bazar!” Prin acest ciclu poetul face trecerea la o altă carte reprezentativă, „trilogia sonetelor”, alcătuită din Sonetele aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
dacă-i villonescă!/ Probabil că era un loc în frescă/ Lipsea un bard ca mine din bazar!” Prin acest ciclu poetul face trecerea la o altă carte reprezentativă, „trilogia sonetelor”, alcătuită din Sonetele aeriene (1972), Armura de sudoare, (1972) și Bazarul cu măști (1973). Trilogia e urmată, ca de o sinteză, de „eseul liric” Catehismul iubirii (1977), ce cuprinde sonete încadrate de considerațiile poetului despre dificila specie (le va continua și aiurea). O liminară Ars sonetica enunță preferința pentru Shakespeare: „Shakespearean
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
Copacul descătușat. Poem simfonic, București, 1968; Balade, București, 1969; Baladele singaporene, București, 1970; ed. București, 2001; Țara migrenelor, București, 1970; Sonetele aeriene. Cartea întâia din trilogia sonetelor, București, 1972; Armura de sudoare. Cartea a doua din trilogia sonetelor, București, 1972; Bazarul cu măști. Cartea a treia din trilogia sonetelor, București, 1973; Imnuri olimpice. Sport și liră. Cartea I, pref. Romulus Vulpescu, București, 1975; Parfumul timpului, București, 1975; Sub semnul lui Hercule. Sport și liră, București, 1976; Catehismul iubirii. Eseu liric, cu
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
nu numai recenziile lui George D. Râncu, ci și polemica dusă în jurul romanului Adela al lui Ibrăileanu de Max Croitoru și C. Negru (articolele „Adela” dlui Ibrăileanu, Dl Ibrăileanu romancier, O critică și un critic). Publicația a avut rubrici ca „Bazar”, „Notițe critice”, „Poșta redacției”, „Reviste-ziare”. Alți colaboratori: Ion Ojog, S. Pan, N. C. Enescu, N. N. Munteanu, D. Furtună, N. Istrate. I.M.
GLASUL SINGURATAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287294_a_288623]
-
în martie 1934 (trei numere), sub redacția lui Neagu Rădulescu și Miron Suru. Într-o notă plasată discret în ultima pagină a primului număr și intitulată În loc de cuvânt înainte, se spune: „Așa cum apare, «Herald» nu vrea să fie decât un bazar de literatură tânără la ferestrele căruia să dea «bună ziua» talentul”. Această intenție se va realiza din plin. În scurta ei perioadă de apariție, H. a reușit să atragă printre colaboratori câțiva tineri scriitori talentați, dintre aceștia unii devenind nume de
HERALD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287428_a_288757]
-
despre epidemiile de ciumă din Transilvania de-a lungul timpului, despre vechile colinde românești, despre târgul de fete de pe muntele Găina ș.a. Consemnând elementul istoric și literar rar sau inedit, așa cum figurează în documente și tradiții, revista are caracterul unui bazar (enciclopedic) local. M.Pp.
LUMINA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287912_a_289241]
-
procesele politice, istoria monarhiei române - sunt abordate în articole de condamnare a ideologiei comuniste și a cultului personalității, semnate de Monica Lovinescu („Note de lectură”), Dorin Tudoran („Bloc notes”), Cornel Dumitrescu („Ultima oră”), Vladimir Tismăneanu („Accente istorico-politice”) și Liviu Cangeopol („Bazarul valah”). Un lung serial despre „afacerea” Virgil Tănase semnează Matei Pavel Haiducu (Am refuzat să ucid, 1/1988-26/1989). Se publică poezii de Mihai Eminescu, V. Voiculescu, Lucian Blaga, Ștefan Baciu, St. O. Iosif, George Alexe, George Astaloș, Mihai Ursachi
LUMEA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287883_a_289212]
-
LUMEA, supliment al ziarului „Lumea” (1918-1937) apărut la Iași între 2 noiembrie 1924 și 23 iunie 1926, sub conducerea lui G. Topîrceanu. Redactori permanenți sunt Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos, Alfred Hefter, Otilia Cazimir. Subtitlul „Bazar săptămânal” semnalează marea diversitate de preocupări a revistei: cultură, filosofie, sociologie, psihologie, folclor, arhitectură, arte plastice, muzică, teatru ș.a. Rubrici: „Bazarul cu imagini”, „Vitrina comică și bufă”, „Indiscreții”, „Cronica”. Poezie scriu Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Simona Basarab, Ion Pillat, Mihai
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
lui G. Topîrceanu. Redactori permanenți sunt Mihail Sadoveanu, Tudor Arghezi, Mihai Codreanu, Mihail Sevastos, Alfred Hefter, Otilia Cazimir. Subtitlul „Bazar săptămânal” semnalează marea diversitate de preocupări a revistei: cultură, filosofie, sociologie, psihologie, folclor, arhitectură, arte plastice, muzică, teatru ș.a. Rubrici: „Bazarul cu imagini”, „Vitrina comică și bufă”, „Indiscreții”, „Cronica”. Poezie scriu Otilia Cazimir, G. Topîrceanu, Simona Basarab, Ion Pillat, Mihai Codreanu, Tudor Arghezi, Leon Negruzzi, Emil Isac (Baladă ardeleană), Sergiu Dan, Emil Serghie, Sandu Tudor, Radu Boureanu, Al. Bilciurescu, Cincinat Pavelescu
LUMEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287892_a_289221]
-
unde este numită koot, originea fiindu-i necunoscută; ea este exportată cu precădere În China, unde se folosește ca tămâie” etc. Cu douăzeci de ani În urmă, pe când eram Încă un ignorant În privința substanțelor pe care le puteai găsi În bazarul din Lahore, am trimis la un farmacist din Calcutta pe cineva să-mi procure Strychnos faba St. Ignatii 37 și succus sepiae. În locul primeia mi s-a adus Strychnos nux vomica (ce aparține totuși familiei Strychnos!38), iar În locul cernelii
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
carapace de sepie - or, toată lumea știe că aceasta din urmă diferă de ceea ce solicitasem atât prin culoare, cât și prin efect. Toate aceste specii de Strychnos 39 și de ossa sepiae 40 pot fi totuși procurate În orice cantitate la bazarul din Lahore. Lunga mea ședere În „ținutul celor cinci râuri”41 mi-a oferit ocazia de a mă familiariza nu numai cu țara și produsele sale, ci și cu bolile de natură endemică și epidemică; cu substanțele sale medicinale, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
de pe urma căreia aveam să tragem ponoasele: căci aga ajunsese Într-o asemenea stare de sărăcie din cauza jafului, Încât cu greu Își putea satisface chiar și cele mai urgente necesități, fiind de-a dreptul fericit când vedea că trimitem oameni În bazar pentru a ne aproviziona cu merinde. În cea de-a treia sau a patra noapte a șederii noastre În noua locuință, am fost alarmați de aceeași zarvă ca și mai Înainte, trezindu-ne În strigătele lamentabile ale femeilor, un „Lilililili
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
bâte cu capete metalice până se umpleau de sânge; aveau trupul Înfășurat În piele de tigru, iar părul lung și negru le atârna, acoperindu-le fața și spatele. Asemenea unor animale sălbatice sau unor nebuni, alergau pe străzi sau prin bazaruri urlând: „Ya, Ali!”. Unul dintre prietenii noștri, de loc din Bagdad, ne-a spus că dacă vreunul dintre suniți - sectă căreia și el Îi aparținea - ar Îndrăzni cumva să-și recunoască religia Într-una din aceste zile, fără Îndoială că
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Cu această legătură Îmi umezeam frecvent limba, ceea ce avu un efect extrem de bun. De asemenea, În cursul aceleiași zile am Început să mestec monaka (stafide mari), care mă răcoriră. Ca să opresc Înaintarea inflamației locale, l-am trimis pe servitor În bazar, spunându-i să Încerce să-mi facă rost de niște lipitori - dacă nu, să aducă cu el un bărbier sau pe oricine altcineva care mi-ar fi putut pune ventuze. Acesta se Întoarse Însoțit de o femeie care mi-a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]