425 matches
-
prins, Barkuk a fost închis la Kerak, la est de Iordan.In Egipt a continuat instabilitatea pricinuita de confruntări între diversele grupări de mameluci. Profitând de aceasta, Barkuk a evadat, a adunat o oaste de cerchezi și de beduini arabi beduini, și în fruntea ei a revenit la putere la Cairo în februarie 1390. El a schimbat apoi pe toți guvernatorii și funcționării superiori din sultanat. Principalul conducător al rebelilor, Mintash, a fost urmărit și ucis. În anii 1393-1394 primejdia unei
Barkuk () [Corola-website/Science/329660_a_330989]
-
familia nobilă, Banu Khaldun (fiii lui Khaldun), care au trăit în regiunea Sevilliei (Andaluzia) timp de mai multe generații. În autobiografia sa, el își prezintă arborele familiei până la epoca profetului Islamului, Muhammad. El arată că provine dintr-un trib de beduini, originari din Yemen, care s-au deplasat înspre Spania la începutul cuceririi musulmane din secolul al VIII-lea. Familia sa numără în Andaluzia mulți înalți funcționari și exercită până la începutul secolului al XIII-lea un rol politic important, fiind una
Ibn Khaldun () [Corola-website/Science/328164_a_329493]
-
ambasadorul israelian în Statele Unite ale Americii, a afirmat "amenintțarea demografică arabă" ca fiind una dintre cele "Șapte amenințări existențiale" cu care se confruntă Israelul. În 2011 Israelul a aprobat un plan de a muta cu forța zeci de mii de beduini în "așezările de barăci aprobate de guvern" ceva etichetat cu o purificare etnică. Guvernul malaezian a fost acuzat de efectuarea Proiectului IC pentru a modifica structura etnică a statului Sabah. Rusia se teme de o "amenințarea demografică" ce rezidă în
Amenințare demografică () [Corola-website/Science/328326_a_329655]
-
de 12 evrei așkenazi reuniți la Tel Aviv, care s-au adresat Companiei de colonizare conduse de Yehoshua Hankin pentru a cumpăra 4000 dunami (400 ha) în zona satului arab Bir Ades. Terenul a fost cumpărat de la șeful tribului de beduini Abu Kishk. În fruntea așezării agricole înființate a fost ales Shmuel Zakif. În anul 1925 a fost inaugurată în mod oficial fondarea localității și odată cu ea prima ei sinagogă. Localitatea a fost denumită Magdiel, rodul lui Dumnezeu, denumire care figurează
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
rodul lui Dumnezeu, denumire care figurează în Biblie, în Vechiul Testament. În anul 1924 un grup de pionieri evrei din a IV-a Aliya, dintre care o parte veniți din Olanda, s-au organizat în achiziționarea de pământ de la tribul de beduini Abu Kishk. Așezarea cooperatistă înființată de ei în 1925, Ramatayim („Două înălțimi”), a fost un moșav bazat pe gospodării private și s-a bucurat de sprijinul financiar al filantropului olandez Houtacker. În anii 1930-1950 i s-au adăugat câteva cartiere
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
1,550 ha). În fruntea consiliului local a fost ales Shalom Lerner. În anul 1927 pionieri ai reașezării evreiești din pătura mijlocie, care au tânjit spre înființarea unui sat evreiesc bazat pe munca agricolă proprie, au cumpărat pămanturi de la tribul beduin din partea locului, Abu Kishk. Noua așezare, Kfar Hadar s-a bazat, pe cultivarea citricelor și creșterea de găini. La începutul anilor 1940 i s-au alăturat imigranți evrei din Yemen care au întemeiat cu vremea un cartier propriu, Shikun Hateimanim
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
adăpostit în piscina înconjurată de stâlpi de beton din Magdiel. Spațiile libere au fost umplute cu saci de nisip. În primii ani de existență ai celor patru așezări evreiești care ulterior au format Hod Hasharon, au izbucnit conflicte cu ciobanii beduini din satul vecin Bir Ades. Locuitorii evrei s-au înrolat cu vremea în mișcările de auto apărare și au participat apoi la lupta pentru independență. În cursul războiului arabo-evreiesc care a început de fapt ca război civil la sfârșitul anului
Hod HaSharon () [Corola-website/Science/327103_a_328432]
-
chipurile apostolilor au fost făcute în Rusia. Pe zidul ușii bisericii se văd picturi înfățișând muntele lui Dumnezeu, muntele Sinai, mănăstirea, muntele lui Moise, unde acesta a vorbit cu Creatorul, muntele Sfintei Ecaterina și celelalte mănăstiri din acest ținut, cu beduini și altele de acest fel. Ai crede că vezi aceste locuri aievea”. Generațiile următoare ale neamul Urecheștilor au rămas atașate mănăstirii, făcând în continuare danii și preocupându-se de bunăstarea ei. Astfel, Gheorghiță spătarul, un stră-strănepot al lui Nistor Ureche
Mănăstirea Sfânta Vineri din Iași () [Corola-website/Science/330416_a_331745]
-
familia ei și a soțului. Căutând cu disperare un judecător în tribunal, și găsindu-l îi spune acestuia:„vreau să divorțez”! Najoud s-a născut în satul Khardji, unde femeile nu sunt deprinse să aleagă. Najoud este un nume original beduin. Fetița însă nu știe exact câți ani are, pentru că în acest sat nu există electricitate, nu există telefon, nu există TV, nu există medic, nu apă de robinet, nimic, iar de acte nici nu poate fi vorba! Prin deducție și
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
iese la cerșit pe străzi, la vândut de gumă la geamurile mașinilor din intersecția străzilor iar într-una din zile dispare nemaivenind acasă. Peste doi ani însă își anunță familia, că se află în Arabia Saudită, că este cioban la un beduin înstărit. Însă ulterior peste alți 2 ani apare acasă, amărât, maturizat, fără niciun ban, și spune familiei ca tocmai din Arabia Saudită a auzit că sora lui, Najoud este vedetă pentru ca a avut curajul sa ceară divorțul împotriva cutumei tribale. Fares
Nojoud Ali () [Corola-website/Science/329015_a_330344]
-
-lea. Maiorul legionar Foster (Hackman), un fost ofițer american bântuit de amintirile sale din Primul Război Mondial, care s-a încheiat recent, primește misiunea de a proteja un grup de arheologi care realizau săpături la Erfoud (în Maroc) de la revoluționarii beduini conduși de El-Krim (personaj inspirat din revoluționarul marocan Abd el-Krim). La scurt timp după Primul Război Mondial, maiorul american Foster (Gene Hackman), comandantul unui detașament din Legiunea Străină franceză, suferă de pe urma amintirii obsedante că a condus o armată de 8
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
devenit alcoolic și retras, iar singurul său prieten este credinciosul său sergent, Triand (Rufus Narcy). Foster ajunge la Paris unde i se încredințează o comandă nouă: revenirea la Rif (Maroc) pentru a restabili autoritatea franceză subminată de atacurile triburilor de beduini și berberi. Foster este, de asemenea, obligat să escorteze câțiva arheologi de la Muzeul Luvru, care vor să descopere un oraș antic aflat în apropiere de Erfoud și îngropat de o furtună de nisip cu 3.000 de ani în urmă
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
îl apără de arabi. În cele din urmă, mormântul Îngerului Deșertului este găsit, iar sarcofagul de aur este scos la suprafață. Foster îl oferă lui El Krim ca un semn de pace, dar El Krim adună războinicii din toate triburile beduine pentru a duce lupta cu invadatorii. Fiind depășiți numeric, legionarii sunt uciși în majoritate. Ivan este ucis, iar Marco luptă singur pentru acoperirea unui flanc. După ce maiorul Foster este ucis, El Krim oprește lupta și îl lasă liberi pe legionarii
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
recruți germani, au dezertat. Sadicul adjunct, lt. Fontaine și caporalul lui la fel de vicios trimit o patrulă pentru a-i captura. Ei îi prind pe cei doi germani, iar Fontaine ordonă patrulei să-i împuște. Zgomotul atrage un grup mare de beduini și, fără a ține cont de avertismentele oamenilor săi, Fontaine ordonă deschiderea focului, declanșând o bătălie. Caporalul este împușcat mortal și Fontaine se sinucide de frică. Marco își arată curajul și flerul natural pentru conducere, dirijându-i pe supraviețuitori în
Mergi sau mori () [Corola-website/Science/328550_a_329879]
-
ca sunt printre locuitorii Galileei care denumesc locul „Yorfat” cu r in locul lui d) Ulterior,locul a mai fost asezat o vreme și în evul mediu. În ultimele sute de ani au sălășluit aici dar nu ca așezare permanentă, beduini arabi, care au denumit locul "Hirbet Djefet" După întemeierea Statului Israel modern (1948), în anul 1960 a luat ființă în apropiere, un sat evreiesc, moșavul Yodfat. Prin 1847 consulul Prusiei la Ierusalim,Ernst Gustav Schultz (1811-1851), orientalist și teolog, a
Yodfat (antic) () [Corola-website/Science/328675_a_330004]
-
metafore grăitoare se regăsesc în versurile: Cu timpul, viziunea asupra iubirii din spațiul oriental, se va oglindi în cel occidental Așa cum remarca și Nadia Anghelescu în incipitul revistei Romano-Arabica, nr.2, tema iubirii, a cărei surse e reprezentată de lumea beduină, a luat calea spațiului european prin intermediul Spaniei, cu toate acestea: „proza este chemata să slujească gândirea, iar poezia sentimentul”. În limba arabă literară, sinonimele cele mai cunoscute ale cuvântului "ḥubb" sunt "’Ilf" sau "al-’ulfa", care trimite la ideea de
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
de frumusețea ei, așa cum Platon sublinia faptul că iubirea este zămislire întru frumusețe. Perioada ’ummayadă este așadar, confundată cu o distincție artifială între iubirea pură și iubirea transgresivă, distincție ce va da naștere la apariția unui nou tip de personaj:„beduinul îndrăgostit”, care va apărea în povești precum cea a lui Ǧamīl și Buṯayna, Maǧnūn și Laylă. Însă studiile recente cu privire la acest subiect arată că adesea aceste povești sunt apocrife. În ceea ce privește exponenții poeziei de dragoste ʻummayade, primul ar fi Abu Dahbal
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
cu privire la acest subiect arată că adesea aceste povești sunt apocrife. În ceea ce privește exponenții poeziei de dragoste ʻummayade, primul ar fi Abu Dahbal al-Jumahi, unul din nobilii Meccăi, iubirea lui pentruʻAmra fiind celebră. Poezia acestui autor este fină, elegantă, depărtată de nasīb-ul beduinilor. După el alți poeți ai Meccăi au urmat aceeași cale, astfel că se menționează în "Kităb Al-Aghăni" că arabii beduini ar fi privit Qurayșiții ca superiori lor, cu excepția poeziei, însă când printre Qurayșiți au apărut ‘Umar Ibn Abi Rabiʻa, Al-
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
Dahbal al-Jumahi, unul din nobilii Meccăi, iubirea lui pentruʻAmra fiind celebră. Poezia acestui autor este fină, elegantă, depărtată de nasīb-ul beduinilor. După el alți poeți ai Meccăi au urmat aceeași cale, astfel că se menționează în "Kităb Al-Aghăni" că arabii beduini ar fi privit Qurayșiții ca superiori lor, cu excepția poeziei, însă când printre Qurayșiți au apărut ‘Umar Ibn Abi Rabiʻa, Al- Hărith ibn Khalid al-Makhzūmi, Al-’Arjī Abū Dahbalet și‘Abd Allah ibn Qays ar-Ruqayyat, bedunii le-ar fi recunoscut superioritatea
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
este unic, și prin comparație, femeia este asemenea. Astfel se confundă divinul cu ideea de femininitate, este așadar vorba de o noțiune absolută, femeia iubită și implicit sentimentele ei fiind entități foarte greu de dobândit. Această concepție a împărțit ideologia beduină, nomadă și cea urbană în: realitate și fantasmă. Iubirea curtenească este asemenea celei aparținând trubadurilor, este bazată pe platonism și interiorizează imaginea, distanța, întrucât regula conduitei arabilor era ca mâna tinerei să nu fie dată cuiva care îi pronunțase numele
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
curtenească este asemenea celei aparținând trubadurilor, este bazată pe platonism și interiorizează imaginea, distanța, întrucât regula conduitei arabilor era ca mâna tinerei să nu fie dată cuiva care îi pronunțase numele în poem înainte de a o cere în căsătorie. Poeții beduini savurează distanța și privațiunea. Ei au devenit un fel de eroi populari, de unde și crearea multor mituri, născute pe baza acestor poezii, de care am amintit mai sus. Mitul devine astfel o dimensiune a realității. În sânul acestei poezii apar
Poezia ’umayyadă () [Corola-website/Science/329355_a_330684]
-
fiind încă legat de trecutul preislamic, însă acesta avea să devină un erou al lumii islamice și un simbol al naționalismului arab. La scurt timp de la nașterea sa, Khalid a fost luat de lângă mama sa și trimis la un trib beduin din deșert, acesta fiind obiceiul la marile clanuri ale tribului Quraysh din Mecca. O mamă adoptivă i-a fost găsită, care avea să îl alăpteze și să îl crească. Faptul că a trăit în deșert, l-a făcut pe Khalid
Khalid bin al-Walid () [Corola-website/Science/329361_a_330690]
-
din cer, căci a refuzat să i se inchine lui Adam : Pe lângă acest aspect se păstrează ideile eschatologice, urmând ca la Judecata de Apoi oamenii să fie trimiși în Rai sau în Iad. Cel mai concret arhetip ar fi imaginea beduinului, idealizarea sa, cel care vorbește limba perfectă, limba revelației Coranului, deci limba sacră. Despre mit Mircea Eliade afirma: "Ad-dunyă" (lumea prezentă) și "al-'aḫīra"(lumea de dincolo) sunt caracterizate de arhetipuri, de imagini care definesc spațiul și mentalitatea islamică. Astfel
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
Îngerii și , sunt cei care conform tradiției, apar după înmormântare pentru a adresa mortului întrebări în legătură cu credința sa și cu viața sa spirituală. Nu găsim nimic din această concepție în Coran, totuși, originea s-ar regăsi în anumite hadithe. Religia beduinilor reprezintă cea mai veche și mai primitivă formă de religie semită, așa cum afirmă orientalistul în lucrarea “Istoria arabilor “. Cultele arabilor peninsulari cu trăsăturile lor astrale, templele ornamentate,ritualurile complicate și sacrificiile, constituie un stadiu de dezvoltare ulterior, un stadiu atins
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
Islamul are un rol important în orice explicație a insuficientei de imagini istorice în cultura arabă. Dar poate că este mai mult decar atât. Arabii au fost numiți poporul limbii , adică poporul literaturii și al limbajului. Kishtainy se întoarce la beduini pentru a explica dezvoltarea culturii arabe Cum nomazii din deșert erau mereu în deplasare , nativii din Peninsula Arabă nu au putut dezvolta orice fel de artă care presupunea o viață stabilă, arta precum arhitectura sculptură , pictură și teatrul. Singura formă
Caricaturile politice arabe () [Corola-website/Science/329444_a_330773]