440 matches
-
a constrângerilor exercitate asupra elevilor, în scopul dezvoltării autonomiei lor și a capacității de a lua singuri decizii. Obiecția adusă: poate degenera ușor într-o relaxare de tip laissez-faire fără relevanță educativă. ▪ Tipul centrat pe modificările de comportament. Conform psihologiei behavioriste, dubletul pedeapsă-recompensă joacă un rol important în controlul comportamentului. Prin administrarea eficientă a acestui dublet, profesorul poate încuraja comportamentul dorit și poate înlătura comportamentul indezirabil. Obiecția adusă vizează reducerea ființei umane la nivelul unor reacții primitive, de tipul reflexelor condiționate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
cărora nu li se promisese nicio recompensă 184. Asemenea concluzii, consideră Alfie Kohn, pun în chestiune credința larg răspândită că banii constituie o cale eficientă și chiar necesară de a-i motiva pe oameni. În același timp, contestă și presupoziția behavioristă în conformitate cu care orice activitate are șanse mai mari să fie eficientă dacă este recompensată. În același timp, Theresa Amobile susține că experimentele sale resping categoric posibilitatea potențării creativității prin condiționare operantă, dar acest punct de vedere nu-l împiedică pe
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Human Understanding, P. H. Nidditch (ed.), Oxford University Press, Oxford, 1975. Mackie J.L., "Subiectivitatea valorilor", în Valorile și adevărul moral, Valentin Mureșan (ed.), ed. Alternative, București, 1995. Mead George Herbert, Mind, Self and Society. From the Perspective of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago, 1934. Nemoianu Virgil, Structuralismul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967. Nozick Robert, "What is wisdom and why do philosophers love it so?", în The examined life, Touchstone Press, New York, 1989. Piaget Jean, Tratat de logică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
caracteriza în manieră categorică latura pre-reflexivă a conștiinței ca fiind "singura modalitate posibilă a unei conștiințe a ceva", Being and Nothingness, Philosophical Library, New York, 1956, p. 20. 3 G.H. Mead, Mind, Self and Society. From the Perspective of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago, 1934, p. 134. 4 Alexandru Dragomir, Caietele timpului, ed. Humanitas, București, 2006, pp. 195-196. 5 Lalande citat de Virgil Nemoianu, Structuralismul, Editura pentru Literatură Universală, București, 1967, p. 20. 6 Tripartiția le aparține autorilor Andrew
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Studies in Quantitative Semantics, 1949), către analiza presei de elită (The Prestige Papers, 1952). Concomitent, psihosociologii de la Yale, sub direcția lui d'Hovland, cercetează mecanismele persuasiunii și ale compoziției mesajelor impresive. Un alt domeniu major în care se actualizează concepția behavioristă a comunicării axate pe noțiunea de transmitere și pe problematica efectelor este, în mod incontestabil, cercetarea electorală. Începînd din 1940, Lazarsfeld și colegii săi de la Bureau of Applied Social Research, din Columbia, pornesc anchete sistematice asupra influenței comunicării în campaniile
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele însele o frustrare, conducând la creșterea tendințelor agresive și nicidecum la diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
noul domeniu a fost perceput, inclusiv la nivelul opiniei publice, ca fiind relevant și s-a bucurat de susținerea mediului privat și a celui guvernamental. Beneficiind și de „șansa” fără precedent a celui de-al doilea război mondial, modelul empiric, behaviorist, axat pe o înțelegere a comunicării ca proces de persuasiune/de influență a triumfat în competiția cu alte posibile abordări ale comunicării. Dintre promotorii entuziaști ai abordării empirice, articolul se focalizează pe Paul Lazarsfeld și Kurt Lewin, considerați reprezentativi pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dintre mediu și individ. În același spirit apare, în 1921, lucrarea clasică pentru sociologie, Introducere în știința sociologiei (Park și Burgess 1). Iar decanul Departamentului de Științe Politice de la Universitatea din Chicago, Charles E. Merriam, susține în mod deschis abordarea behavioristă, luptând contra dominației pe care abordările istorice, filosofice, juridice o exercitau asupra științelor politice. Economiști celebri (Walton Hamilton, Wesley C. Mitchell) își declară atașamentul pentru cercetarea concretă, empirică, atacă preocupările tradiționale drept metafizică aridă, considerând că adevăratul drum către cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
departament de științe sociale al Universității Chicago, departament inaugurat în 1929: „Dacă nu poți măsura, cunoașterea la care ai ajuns este superficială și irelevantă”. Agenda de cercetare a câmpului social a fost creată și, în același timp, limitată, de perspectiva behavioristă, orientată pe cercetarea cantitativă a efectelor, a influențelor pe care factorii externi le exercită asupra opiniilor, atitudinilor, credințelor și comportamentelor. Metodele de cercetare predominante pentru a susține această agendă de cercetare erau: interviul, ancheta, experimentul de laborator, cercetarea de teren
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
dovedit benefic din mai multe motive, poate cel mai important fiind acela că a oferit unitate domeniului de cercetare nou apărut, a constituit un factor de coagulare și de organizare: „Preocuparea de a identifica, prin măsurători științifice, efecte de natură behavioristă ale mijloacelor moderne de comunicare a pus la dispoziție polenul intelectual pentru fertilizarea încrucișată a metodologiilor, disciplinelor și instituțiilor în domeniul cercetării comunicării” (Czitrom, 1982, 122). Ascensiunea spiritului empiric în științele sociale a asigurat studiului comunicării o fundație sigură. Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
sunt relevante și trebuie studiate a oferit un prestigiu suplimentar, un fel de „aură socială” domeniului nou apărut. După cum exclama chiar Lazarsfeld, „o fascinație nemăsurată înconjoară toate demersurile de a studia efectele comunicării de masă” (1944/1948). Nevoile unei științe behavioriste/empirice, centrată pe probleme de influență, pe evidențierea relațiilor de tip cauză-efect, s-au corelat cu interesele comerciale ale domeniului privat și cu interesul administrației americane de a-și implementa politicile fie în plan intern, fie în plan extern. Iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
II-a). Beneficiind de toate aceste atuuri - relevanță socială percepută, obiect de studiu de interes, tehnici de cercetare profesionalizate, susținere din partea mediului privat și a celui guvernamental, „șansa fără precedent” creată de cel de-al doilea război mondial, modelul empiric, behaviorist, axat pe o înțelegere a comunicării ca proces de persuasiune/de influență, a triumfat în competiția cu alte posibile abordări ale comunicării, a obscurizat și a împins într-un plan secund abordări alternative - de exemplu, comunicarea ca ritual, ca proces
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
plasat-o întotdeauna în subsidiar, considerând cu prioritate personalitatea ca fiind articulată pe baza unor elemente ce-i conferă identitate și stabilitate în diverse situații. Merită să amintim însă două perspective care par a ne susține punctul de vedere: perspectiva behavioristă (Watson, J., Skinner, B. F.), care stipulează că persoana poate fi modelată doar prin modificarea elementelor situației, și perspectiva constructivistă care accentuează caracterul variabil al comportamentului uman, aflat la dispoziția caracteristicilor situației. Procesul schimbării educaționale așează în balanță două tendințe
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
Împăcarea determinismului natural-istoric cu cel cultural / 218 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey / 219 7.7. Teoria instinctelor sociale / 220 X. Principalele curente și orientări / 223 1. Alegerea apelor în psihologie / 223 2. Curentul psihologic gestaltist / 226 3. Curentul behaviorist / 232 4. Curentul reflexologic / 238 5. Psihologia abisală psihanaliza / 224 5.1. Nașterea psihanalizei Sigmund Freud / 224 5.2. Consolidarea și diferențierea psihanalizei / 249 5.3. Psihanaliști dizidenți / 252 5.3.1. Individualismul psihanalizei lui Alfred Adler / 252 5.3
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
se oferea ca o ocazie pentru a-și continua inițiativele de investigare anterioare, înrolați curentului gestaltist sau cutezători să deschidă noi fronturi în domeniul psihanalizei. Iar soluțiile propuse de ei s-au dovedit deseori adecvate și preferate celor proprii schemei behavioriste rigide. Mai mult, aceștia au contribuit la stimularea investigațiilor grupate la origine în curentul behaviorist, au reușit să influențeze completarea slăbiciunilor acestuia, fapt care în final a dus la completarea schemei sale de bază cu o variabilă nouă, intermediară (S-M-R
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
gestaltist sau cutezători să deschidă noi fronturi în domeniul psihanalizei. Iar soluțiile propuse de ei s-au dovedit deseori adecvate și preferate celor proprii schemei behavioriste rigide. Mai mult, aceștia au contribuit la stimularea investigațiilor grupate la origine în curentul behaviorist, au reușit să influențeze completarea slăbiciunilor acestuia, fapt care în final a dus la completarea schemei sale de bază cu o variabilă nouă, intermediară (S-M-R). Au fost contribuții cu influență decisivă pentru dezvoltarea psihologiei, generatoare de soluții adecvate și agreate
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
necesare în cazul studierii bunei forme, a transpozițiilor ș.a. Problema rămâne, însă, în ce măsură explicațiile propuse de gestaltiști pot fi agreate de reprezentanții altor curente de gândire. De altfel, acest curent a fost mereu în centrul confruntărilor cu psihologii aparținând curentelor behaviorist și reflexologic. Soluțiile propuse în materia studierii experimentale a gândirii rămân oricum neegalate, cu deosebire prin poarta pe care au deschis-o spre domeniu semanticii lingvistice, a modelelor computaționale și cognitive imaginate, etc. 3. Curentul behaviorist În anii de început
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cu psihologii aparținând curentelor behaviorist și reflexologic. Soluțiile propuse în materia studierii experimentale a gândirii rămân oricum neegalate, cu deosebire prin poarta pe care au deschis-o spre domeniu semanticii lingvistice, a modelelor computaționale și cognitive imaginate, etc. 3. Curentul behaviorist În anii de început de secol al XX-lea, într-un efort teoretico-experimental de limitare a influenței școlii introspective în psihologie și de afirmare a spiritului pragmatic propriu societății americane, se naște curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cognitive imaginate, etc. 3. Curentul behaviorist În anii de început de secol al XX-lea, într-un efort teoretico-experimental de limitare a influenței școlii introspective în psihologie și de afirmare a spiritului pragmatic propriu societății americane, se naște curentul psihologic behaviorist. Acesta se afirmă în domeniul aplicativ al vieții sociale, deși fundamentele sale experimentale s-au bazat pe studii de psihologie comparată, pe experiențe efectuate pe animale. Primele experiențe de acest fel au fost efectuate sub însemnele teoriei darwiniste, eliberate de
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
perioadă, în SUA, psihologia comparată se bucura de înalt respect, se oferea ca o cale de fundamentare experimentală a inițiativelor de studiere a reactivității motorii, de explicare pe această bază a fenomenelor de conștiință. Era o perioadă în care sistemul behaviorist făcea masive încercări de împrumut a legilor din domeniul științelor naturii, cu deosebire din biologie. Încă domina vechiul determinism mecanicist, cauza comportamentului încă se suprapunea peste cea care punea organismul în mișcare, de unde trebuiau desprinse obiectivele specifice doar comportamentului, cele
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
mai fost formulată și legea transferului asociațiilor, potrivit căreia în cazul acțiunii simultane a doi excitanți ajunge să se conecteze la reacție doar unul dintre aceștia, celălalt excitant păstrând capacitatea de a evoca reacția învățată. Grație contribuțiilor lui Thorndike, schema behavioristă inițială S-R se va completa cu o variabilă intermediară "M", pentru a deveni S-M-R. Variabila intermediară a devenit expresia intervenției sistemului nervos, de a cărui bună funcționare se face dependentă producerea procesului de învățare. Teoria sa neuronală a încercat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Watson. Aceasta pentru că în schemă, Thorndike nu numai că introduce o variabilă intermediară, reprezentată de intervenția sistemului nervos, dar mai ia în considerare intervenția unor mecanisme motivaționale, ale recompensei sau pedepsei. Contribuția lui Thorndike s-a înscris într-un curent behaviorist distinct, unde cercetători de psihologie comparată erau lansați pe acest drum al studierii obiective a comportamentului animal, de verificare pe animale a universalității legilor de bază ale psihologiei. Contribuția inovatoare a lui Thorndike privește cu deosebire introducerea categoriei de comportament
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
prin modul de folosire a termenului de comportament, pur și simplu și-a permis să nu o bage în seamă. Contribuțiile lui Thorndike și ale lui Watson au fost declarate definitorii și fundamentale pentru întreaga psihologie americană. Prin ei curentul behaviorist s-a desăvârșit, s-a delimitat de psihologia introspectivă a conștiinței. Cercetătorii mai tineri aveau de acum posibilitatea să dezvolte drumul deschis de ei. Printre aceștia poate fi enumerat A.P. Weiss, care a susținut că psihologia mai are nevoie deopotrivă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
îndată acesteia îi va lua locul o alta spre a o completa, spre a se distinge în raport cu prima. Aceeași problemă a explicației formelor complexe de comportare, abia devenise teren de dispută între încercările experimentale ale cercetătorilor aparținând curentului gestaltist și behaviorist. În fața aceleiași probleme, a formelor complexe de comportare, curentul gestaltist, inspirat din fenomenologia husserliană, a ajuns la formularea intervenției unor mecanisme mentale izomorfe, a existenței unei realități fenomenale care ascultă de alte legi decât cele de funcționare a sistemului nervos
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a fost intens și bogat reprezentat în literatura de specialitate a anilor de după deceniul al treilea al secolului trecut. Auspiciile au fost aparent mai conciliante când s-a pus problema extinderii curentului reflexologic spre cel dominat de soluția principiului curentului behaviorist, al "încercării și erorii". Watson a tradus și a răspândit în SUA lucrările lui Pavlov, dovedindu-se entuziasmat și cucerit de obiectivitatea metodei pavloviene a condiționării. Mult mai rezervat, însă, s-a dovedit Pavlov, și întregul curent reflexologic față de el
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]