436 matches
-
asupra celor cu care intra în contact. Era sever, era hotărât și - așa se spunea pe atunci - era foarte veninos. Opozanții îl numeau „Verdele Stătescu“, atât pentru că avea culoarea palidă a tuberculosului, cât și pentru că ar fi fost foarte rău. Beizadea Dimitrie Ghica a spus odată în Senat: „Dacă în lume este o oca de venin, trei sferturi sunt în Eugeniu Stătescu“. Omul acesta a fost cel mai puternic ministru de Justiție pe care l-a avut țara. A fasonat magistratura
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Petre Mavrogheni (v. în text, nota 14, p. 93; nota 5, p. 180). Pagina 190 Urmează: De altfel succesul nu era greu, căci Kogălniceanu nu ceda decât atât. (Id., ibid.) Urmează: Dar fruntașii acestei grupări primiră cele mai înalte demnități. Beizadea Mitică fu ales președinte al Senatului, Alexandru Orăscu - care era rector al Universității - vicepreședinte, Vasile Boerescu primi portofoliul Externelor, înlocuind pe Kogălniceanu. (Id., ibid., p. 2.) Pagina 195 Pasaj eliminat: Dar Rosetti era om de idei. Influența fiilor săi, Mircea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
D. Sturdza la Finanțe; Eugeniu Stătescu la Justiție; Ion Câmpineanu la Externe: Mihail Ferikydy la Lucrări Publice; George Cantili la Instrucție. Peste câteva zile, colonelul Dabija la Război. La Senat, vicepreședinți sunt aleși Dimitrie Ghica și Constantin Bosianu. Trecerea lui Beizadea Mitică în partidul liberal este un lucru făcut de fapt, în curând Vasile Boerescu va intra în guvern luând portofoliul Externelor. Ion Brătianu lucrează ca să dezorganizeze opoziția care începea să devie supărătoare, apoi îndepărtează pe unii fruntași cu personalitate. Astfel
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
sub numele de Beizade Vițel. Nume dobândit în urma reputației ce-și făcuse cum că fiind de o mare forță atletică, ridica în toate diminețile un vițel. Tot felul de vești circulau în public. Se spunea prin cercurile tineretului cum că Beizadeaua lucra în înțelegere cu Rusia, care plănuia să atragă România în sfera ei de acțiune. Prințul Grigore Sturdza - care a clădit palatul în care se află instalat astăzi Ministerul de Externe - fondează un nou partid intitulat al „democrației naționale“ și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
apară ziarul zilnic și în format mare intitulat Democrația națională. La acest ziar scriu mai mulți partizani recrutați de ocazie, precum un fost ziarist, anume Milone Lugomirescu - sub pseudonim Baba Novac -, un jurist de valoare, avocatul Petre Borș și alții. Beizadeaua își numise și un prefect de poliție care venea zilnic la raport ca să-i comunice toate informațiile politice: acesta era căpitanul în rezervă Florescu. supranumit și „Păpușică“, fiindcă în tinerețe era un bărbat frumos și întotdeauna era elegant îmbrăcat, parfumat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
ereau impuse de împrejurări, fiindcă ziarele liberale, în explozia indignării lor, acuzau partidele de opoziție că, prin violențele scrisului lor, au înarmat brațul asasinului. Atentatul avu darul de a face să dispară ziarul Democrația națională al lui Beizade Grigore Sturdza. Beizadeaua a trimis o telegramă unui domn Hrisoscoleu la București, care-i era partizan și om de încredere, anunțându-l că desființează ziarul, întâi fiindcă a insultat pe generalii cari au combătut peste Dunăre, al doilea, fiindcă zilnic insultă nu numai
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și un mare neajuns: miniștrii schimbându-se foarte des, nu mai erea nici o continuitate de concepție pe la departamente. Sub nici un regim miniștrii nu s-au schimbat atât de des ca sub Ion Brătianu. Ziarele liberale anunță dispariția partidului național-democrat al Beizadelei Vițel (Grigore Sturdza) și anunță aceasta cu mulțumire. Fiindcă acest partid, considerat ca un partid rusofil, protejat și susținut pe sub mână de legația rusească, erea privit ca un mare făcător de boclucuri viitoare. Printre complicii arestați ai lui Petraru erea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
e luat de guvern cu cea mai mare greutate, Ion Câmpineanu, candidatul guvernului, trece cu 223 voturi contra lui Gheorghe Vernescu, candidatul opoziției, care întrunește 220. Dar, la Senat, Vernescu e ales la Colegiul I cu mare majoritate împotriva lui Beizadea Mitică Ghica, fostul președinte al Senatului. La Iași, opoziția biruie aproape pe toată linia, opoziția mai ia câteva locuri în restul țării, dar guvernul dobândește o majoritate zdrobitoare de cel puțin șase șeptimi, astfel că revizuirea este asigurată. Acum opoziției
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
din poet "cel dintâi deținut politic român"" criticul atrăgând atenția, cu ironie și chiar sarcasm că, la drept vorbind, primul deținut politic, cu adevărat, a fost "Petrache Cercel (care, de fapt, nu e totuna cu Petrache de la Maglavit), urmat de beizadeaua Dimitrache, căruia îi mai zicea și Cantemir, urmat și el de ș.c.l., ș.c.l." Cartea lui Ioan Derșidan, Monologul dramatic eminescian, este apreciată pentru faptul că autorul abordează opera eminesciană "în întregul ei", nu doar în exclusivitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fiindcă nu prea a fost alijveriș 195 aici. Mergi sănătos, măi țigane, și să spui la ai tăi că tot e mai bine acolo decât aici între străini. Să trăiești, domnișorule, mânca-ț-aș ochișorii! S-ajungi mare cât o beizadea!196 Apoi, de bucurie că te-am văzut, am să-ți cânt din dairà. Diha, Martine! strigă el ursului, care se sculă în două labe, legănându-se din șele ca o mireasă. Joacă bine, măi Martine, că-ți dau pâne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unei existențe patriarhale, Îndreptându-se apoi cu toții spre Cimitirul Bellu, Pătrunjel sau Trei Coceni, cu taraful de lăutari după ei cântând sârbe și chindii, tot cântece de lume, așa cum i-am văzut În copilărie, ducându-l spre groapa lui, pe beizadea Sturdza Vițel. Fire de felul meu atentă și curioasă după Întâmplări și lume de tot felul, am fost, fără să vreau, supus credincios sub patru sau cinci regi (versatilitate a istoriei, nu a memo rialis tului), păstrând și astăzi amintirea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ploști și urcioare, harapnice și pungulițe, du cipali și faraonoaice, culese de un vagabond li bertin pe toate drumurile țării. AM PRACTICAT SPORTURILE (PARCĂ N-Aș CREDE!), șI ASTA Încă din fragedă junețe, căscând gura, În grădina Rașca, dimpreună cu beizadea Sturdza Vițel, patron al sporturilor din acea vreme, la unul care - ca În pânzele cu chermeze ale maeștrilor olan dezi - se cățăra pe o prăjină lungă cât un copac după șunca atârnată În vârf, printre panglici și coronițe, răsplată pentru
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
istoric, știam că Principele Unirii, bărbat frumos și cu succes la "sexul slab", cam încurca uneori așternuturile, așa că... cine știe! Bref, fără arbore genealogic și expertiză ADN, am obținut aprobarea pentru două burse și m-am trezit cu cele două beizadele la București. Erau frumoase foc și aveau aerul acela dulce al creolelor. Spre părerea mea de rău, au fost repartizate, nu știu din ce considerente, la Timișoara. Cam după șase luni mi s-a comunicat de la rectorat că una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în vedere că "sângele apă nu se face". Am invitat tot familionul la ambasadă la o masă, au venit, ne-am firitisit, l-am mângâiat pe "ăla micu' " pentru care eram un fel de "naș" și am admirat din nou "beizadelele", care după experiența de peste ocean se făcuseră și mai frumoase! Cu Herdan povestea a fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
al Francofoniei. Nu spun că Președintele și Doamna Consilier prezidențial ar fi direct responsabili de acest "accident diplomatic", dar "spune-mi cu cine colaborezi ca să-ți spun cine ești". Bineînțeles că am oprit felicitările în cauză și le-am returnat beizadelei Doamnei Profesor, însărcinat cu problemele de protocol, pentru asigurarea transferului lingvistic Londra-ParisBruxelles! Traduttore, traditore!) Pentru importanta vizită prezidențială am întocmit un dosar cam de 100 de pagini, care conținea: prezentarea generală a țării vizitate, istoricul relațiilor bilaterale în toate domeniile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
istoric, știam că Principele Unirii, bărbat frumos și cu succes la "sexul slab", cam încurca uneori așternuturile, așa că... cine știe! Bref, fără arbore genealogic și expertiză ADN, am obținut aprobarea pentru două burse și m-am trezit cu cele două beizadele la București. Erau frumoase foc și aveau aerul acela dulce al creolelor. Spre părerea mea de rău, au fost repartizate, nu știu din ce considerente, la Timișoara. Cam după șase luni mi s-a comunicat de la rectorat că una din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în vedere că "sângele apă nu se face". Am invitat tot familionul la ambasadă la o masă, au venit, ne-am firitisit, l-am mângâiat pe "ăla micu' " pentru care eram un fel de "naș" și am admirat din nou "beizadelele", care după experiența de peste ocean se făcuseră și mai frumoase! Cu Herdan povestea a fost tragi-comică. Aflasem de existența lui, unul din românii "ajunși" ginere de general și decan al Facultății de Arte Plastice de la Universidad de Chile. I-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
În navigația fluvială a Dunării, pe o porțiune pe care riverane erau doar România, Serbia și Bulgaria, dorea să-și sporescă influența pe o porțiune a fluviului care nu-i aparținea. Într-un articol publicat În „Democrația Națională” a lui Beizadea Grigore Sturdza, la Începutul lui martie 1881, a fost prezentată situația revendicărilor cercurilor politice de la Viena, concluzia fiind că „Austria vrea să ne umilească”. Toată lumea, de la conservatori prin glasul lui Alexandru Lahovari, care declarase În Cameră „această Dunăre e a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
pomana „baronilor” de partid și de stat. Din prima categorie se recrutează și „guriștii” integrării europene, căci un alt reflex ubicuu este traiul lozincard, învățat cu sârg în socializarea timpurie a șefilor de azi, moștenire transmisă mai tinerilor șmecherași și beizadele din proximitatea ctitorilor repartiției după nevoi. Este drept însă că limbajul nevoilor s-a dus pe apa sâmbetei marxiste și a fost înlocuit cu cel al intereselor, personale și ele, desigur. Amenințarea că încetează repartiția după nevoi personale și nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în folos public. În România au venit companii multinaționale care, la rândul lor, creează aceleași „proaste” obiceiuri. O bună parte din populație, cea tânără, nu are în mod firesc reflexe comuniste, iar pe cele feudale, odată ce nu este alcătuită din beizadele, nu are cum să le aibă. Nici țăranii nu mai sunt la fel de „asistați” cu pomeni guvernamentale. Spre deosebire de primul deceniu, românii au învățat bine câteva lecții: plătesc bugetul public, din impozite și taxe. Ei își angajează și plătesc „administratorii” și legiuitorii
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
albă, hanger de brilianturi la brâu, ședea în mijlocul sofalei între ferestre, rezemat pe perne, cu gugiumanul de samur, cu funda albă cam pe frunte și cu mâinile încleștate la ceafă. Pe marginea patului, la dreapta și la stânga, ședeau cele șase beizadele șir". În sălile epocii Cuza, apare tânărul prefect de formație pașoptistă cu tot alaiul lui oficial (droșca trasă de patru cai negri, surugiu cu poturi și tusluci, cu panglici tricolore la pălărie, patru dorobanți călări), altă sală reconstituie o reuniune
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Sonete patriarhale (1916). Forma fixă a sonetului l-a silit la o rigoare și un echilibru mai puțin proprii temperamentului său. Multe sonete închid, ca în niște stampe de epocă, o lume apusă, în care se perindă prinți bizantini și beizadele, duduci și boieri veliți în rădvane vieneze sau figuri pitorești din mahalaua bucureșteană de la sfârșitul veacului al XIX-lea - tablouri evocate și în proza lui T., dar care în sonete sunt învăluite într-un umor nostalgic, generator de lirism. Siluetele
TELEOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290125_a_291454]
-
istorice aparținând unor personaje: spătarul Mihai Cantacuzino, Ștefan, fiul cel mai apropiat de voievod, Nicolae Mavrocordat, pe atunci mare dragoman, ș.a. Pilda inorogului zugrăvită la Băjești, Palatul Mogoșoaia privit ca imagine răsturnată în lac, tânăra soție (de treisprezece ani) a beizadelei Ștefan vorbind cu păpușile minuscule, pruncul credincioasei doici - țiganca Zamfira - ucis în locul copilului lui Brâncoveanu de seimenii răsculați, durerea ienicerului Selim la auzul dangătului de clopot, ecou al unei îndepărtate copilării creștine, dau atractivitate și oarecare tensiune narațiunii. Culegerea de
TOMA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290214_a_291543]
-
Catargiu - pe care liberalii îl acuzau că este ieșit de sub bătaia din picior a consulului bucureștiul în 1871 83 39. „Petiția de la Iași“, redactată din inițiativa prințului Grigore Sturdza (Maiorescu susține chiar că documentul ar fi „opera personală a lui beizadea Grigorie Sturdza“), este amintită în presa vremii la începutul lunii mai 1871 (Programa politică din Iași, TRC., an. IX, nr. 909, 2/14 mai 1871, p. 2). Textul citat de Bacalbașa a fost verificat de noi cu acela reprodus în
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
înarmat cu profecțiuni tari, susținut de masonerie și de unele puteri streine. El pretinde guvernului ca să aibă libertatea de a cutreiera Moldova și de a studia situația evreilor la fața locului. În epoca aceea, în 1869, guvernul era prezidat de Beizadea Mitică Ghica, iar ministrul de Interne era Mihail Kogălniceanu.67 Toate aceste influențe tari silesc mâna lui Kogălniceanu, care dă trimisului Alianței israelite următoarea scrisoare de liberă trecere prin țară. „Ministerul de Interne Sunt invitate toate autoritățile administrative și comunale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]