640 matches
-
Ioan Negoiță, acel care cu mult sârg a slujit altarul și catedra. Colaboratorii acestui număr: Pr. Gr. A. Dumitriu-Bârlad Pr.I. Gh. Chirvasie, Pr. Corneliu Grumăzescu, prof. G. Ursu, Aurel Gh. Stino, Marin Predescu, Marieta Creangă, G. Bezviconi, Pr. C-tin Beldie, Pr. I. Olaru, Alexandrescu Galex, Mureșanu etc. etc. De remarcat articolul d-lui Aurel Gh. Stino: : „Șinotoismul", din trecutul orașului Bârlad, de Gh. Bezviconi și Catihetul „Vasile Grigorescu", scris de pana înțeleaptă a scriitorului Artur Gorovei. Ne-a înălțat mult
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Pagini de jurnal ............................................... ..377 470 Pagini literare ............................................... .....377 Pagini medicale bârlădene..................................379 Pagini medicale bârlădene..................................382 Paloda literară ............................................... ....385 Paloda literară ............................................... ....387 Pași spre infinit ............................................... ..388 Pădurenii...................................... .....................391 Păstorul Tutovei........................................ .........393 Despre Păstorul Tutovei Anul IV, nr,3-4 Nicolae Stelian Beldie scrie: ............................................... ....396 Pleiada ............................................... ...............399 Plugul......................................... .......................399 Primii pași ............................................... ..........399 Prutul......................................... .......................401 Procust........................................ ......................405 Prometeu Descătușat..................................... ....406 Revista ............................................... ...............406 Revista ............................................... ...............408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în drept ........409 Răstriștea răscoalelor ........................................409 Revista România Financiară
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ședințele de partid, îmi amintesc de faptul că și în toamna anului 1989 eu am scris procesul verbal în care s-a discutat propunerea pentru candidatura în Marea Adunare Națională (Parlamentul unicameral comunist) a d-nei rector a I.P. Iași, Cameluța Beldie, decedată și ea, nu demult. După ședință, care s-a ținut după amiază de la orele 17, am rămas în continuare să fac o caracterizare elogioasă a doamnei, caracterizare ce urma să fie trimisă la București. Și trebuia s-o scriu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
în legătură cu intelectualii care susțin întotdeauna pe cei de la putere pentru avantaje materiale (am vorbit deja despre Sadoveanu și Iorgu Iordan). “Intr-una din zilele dinainte de 1989, d-na rector al I.P. Iași și membră a Marii Adunări Naționale, Cameluța Beldie, a venit la o ședință a Catedrei de Fizică din care făceam parte, să vadă care este activitatea fizicienilor. Ne-a certat că nu scoatem lucrări științifice, că nu facem cercetare, așa cum făcea Marie Curie care lucra într-un șopron
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă, pentru că, punîndu-le atunci, ar dudăi beldiile* lor în sus, pe cînd barabulele n-ar rodi în pămînt. Cînd e lună nouă, nu se samănă legume, nici nu se răsădesc pomi, că nu fac roadă, ci numai floare. Descîntecele de dragoste se fac la lună nouă. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec, cingătoare bărbănoc - plantă, merișor bătătură - fir trecut prin urzeală bătucel - plantă, muscă-cîinească beldie - vrej, cotor beleală - jupuitură benchi - zbenghi, semn bîigui (a) - a rătăci bîrdan - bută, burduhan bîrneț - cingătoare în jurul capului blajini - neam de oameni care trăiesc lîngă Apa Sîmbetei blană - scîndură groasă blînzie - nepricepere boandă - pieptar boașă - testicul bob - sămînță de păstăioasă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cetățenilor. A reușit să construiască localul școlii, iar în procesul verbal din 16 noiembrie 1930 se consemnează: „Astăzi am asistat la inaugurarea școlii din satul Giurgioana sub conducerea domnului Hristache Popa, învățător definitiv”. La această solemnitate au asistat domnul V. Beldie, prefectul județului, domnul I. Beldie, deputat, și domnul I. Cârlan, senator. Această sărbătoare s-a săvârșit cu un deosebit entuziasm, luând parte întreaga populație a acestui sat, care după cum se vede este pătrunsă de foloasele școlii. Pentru aducerea la bun
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
localul școlii, iar în procesul verbal din 16 noiembrie 1930 se consemnează: „Astăzi am asistat la inaugurarea școlii din satul Giurgioana sub conducerea domnului Hristache Popa, învățător definitiv”. La această solemnitate au asistat domnul V. Beldie, prefectul județului, domnul I. Beldie, deputat, și domnul I. Cârlan, senator. Această sărbătoare s-a săvârșit cu un deosebit entuziasm, luând parte întreaga populație a acestui sat, care după cum se vede este pătrunsă de foloasele școlii. Pentru aducerea la bun sfârșit a acestui local sunt
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
2 copii 16. Tereza Petroni (80 de ani) 4 fete 17. Anica Tătărăscu (87 ani) copil (Mimi) 18. Catea Marin (n. 1943) + Gică (n. 1943, mort, 2010) 4 copii (Ion, Iulia, Marian, Gheorghiță), vin din când în când. 19. Maria Beldie (68 ani) 1 copil 20. Cornel Tătărăscu (63 ani) 2 copii (Coca + ??) 21. Viorica Popa (90 ani) 2 copii (Tatiana și Maria) 22. Gheorghe Dorin (80 ani) 2 copii (Dan și Dona) 23. Vasile Bichescu (n. 1934) și Maria 7
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
învățător a convins-o pe mama că trebuie să continuăm cursurile școlii atât eu cât și fratele meu mai mare. Cursurile Școlii Gimnaziale V-VIII le-am făcut în satul Lehancea perioadă în care am avut ca diriginte pe profesorul Beldie Dumitru, iar ca director profesorul Petronie Costică și alți profesori cu totul deosebiți care m-au ajutat să ajung între primii elevi din clasă. La Liceul din Podu Turcului am fost singurul elev de la această școală care am luat admiterea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Anca Ene). București: Editura Humanitas. Boudon Raymond, Besnard Philippe, Cherkaoui Mohamed și Lécuyer Bernard-Pierre (coordonatori) [1993] (1996). Larousse. Dicționar de sociologie. (trad.: Mariana Țuțuianu; completări privind sociologia românească de Maria Larionescu). București: Editura Univers Enciclopedic. Bourceanu Gelu, Grosu Ioan și Beldie Camelia (1989). Evoluție și autoorganizare în sisteme departe de echilibru. București: Editura Tehnică. Boutot Alain [1993] (1997). Inventarea formelor. (Revoluția morfologică. Spre un neoaristotelism matematic). (trad.: Florin Munteanu și Emil Bazac). București: Editura Nemira. Brzezinski Zbigniew [1997] (2000). Marea tablă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
au efectuat repetat în cursul perioadei optime de vegetație. Determinarea și prelucrarea materialului botanic s-a realizat cu ajutorul următoarelor lucrări: Flora R.P.R.-R.S.R., vol. I-XIII (1952-1976, coord. Tr. Săvulescu); Flora României. Determinator ilustrat al plantelor vasculare, de Al. Beldie, vol. I, II (1977,1979); Flora ilustrată a României, de V. Ciocârlan, vol. I, II (1988,1990); Flora ilustrată a plantelor vasculare din Estul României, autori Sârbu I., Ștefan N., Ivănescu Lăcrămioara, Mânzu C., vol. I, II (2001). Datele obținute
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-se caracterele principale, de regulă ușor vizibile, sub formă de articole, care se numerotează. Cheia se numește dicotomică deoarece toate caracterele, grupate pe articole, se împart, pe rând, numai în 2 grupe, care se exclud reciproc, deci sunt caractere antitetice. (Beldie Al., 1977) Există tabele cu chei dicotomice separate pentru fiecare taxon. Într-o determinare se pleacă de la cheia dicotomică pentru determinarea încrengăturilor și un număr ne va trimite la pagina la care se află cheia pentru determinarea claselor din fiecare
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
elementul floristic frecvența în teritoriul cercetat răspândirea pe zone sau etaje ale vegetației indicii ecologici încadrarea sintaxonomică a speciilor categoria economică din care face parte Denumirile populare, bioformele, elementele floristice au fost notate pe baza lucrărilor mai sus menționate (Al. Beldie, V. Ciocârlan). Indicii ecologici au fost notați ținând cont de lucrările lui Ellenberg H. (Indicator values of vascular plants in Central Europe, 1974). Nomenclatura utilizată este cea adoptată de către Ciocârlan V. în lucrarea Flora ilustrată a României. Pteridophyta et Spermatophyta
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
dintr-o perspectivă impusă, susceptibilă de a se menține însă în limitele factualității. În exemplul nostru, argumentul ad hominem, ca expresie a subiectivității camuflate, traduce intenția unei flagelări publice subtile, prin manipularea peiorativă a unui sens aparent meliorativ (exemplu C. Beldie este calificat drept tipograf conștiincios), cât și prin dinamica unor conectori logico-argumentativi: "Nu mă îndoiesc că ești un tipograf conștiincios și dotat cu spiritul răspunderii profesionale, deși, până astăzi, mărturisesc, nici această problemă măcar nu am dezbătut-o cu mine
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și Ioana, cu domiciliul actual în Suedia, 26332 Hoganas, Bokv. 22. 927. Olteanu Antoneta, născută la 1 ianuarie 1961 în localitatea Bascovele, județul Argeș, România, fiica lui Ion și Filofteia, cu domiciliul actual în Suedia, 26332 Hoganas, Bokv. 22. 928. Beldie Gabriel, născut la 27 iunie 1967 în Odorheiu Secuiesc, județul Harghita, România, fiul lui Nicu și Piroska, cu domiciliul actual în Suedia, 22646 Lund, Kamnarsv. 11. 929. Bomboși Margareta Victoria, născută la 18 noiembrie 1951 în Turda, județul Cluj, România
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
România, fiul lui Cornel și Maria, cu domiciliul actual în Suedia, Goteborg, Langstromsg. 16 A. 940. Stan Virgil, născut la 26 iulie 1951 în București, România, fiul lui Dumitru și Silvia, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Storatradgardsg. 20. 941. Beldie Liliana Daniela, născută la 15 septembrie 1967 în localitatea Bălțești, județul Prahova, România, fiica lui Popa Stelian și Elisabeta, cu domiciliul actual în Suedia, 22646 Lund, Kamnarsv. 11. 942. Pavel Abou Al Zahab Ioana, născută la 16 octombrie 1957 în
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
nu gîndește! eu, dac-aș fi rău, trebuia să fiu spînzurat! îți dau eu un ștreang, spînzură-te! da, dar nu sînt rău! nene, chiar nu-mi dai și mie un leu? trickster, tașca de piele neagră pe șold, Șușdea, o beldie crăcănată Voiculescu, eu-s universal, bădie! eu fac cărți, caiete, reviste, Ceaușescu în orice caz nu era ca mine, nu vă uitați urît la mine, nu mă cunoașteți, nu vă cunosc! mi-e rău! două fete ne-am ales între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
e rană vie, insuliță și întîia piatră ieșită din apă, am luat-o pe jos între sate, nici o mașină de mulți kilometri, Lunea Paștilor, primul tunel, rîu stratul la fundul văii se taie pe mișcarea lui, steag în capătul de beldie, cînd babele îți toarnă oale de noapte în cap e vremea să te retragi! Napoleon cu Spania, biserica mai veche, gaterul nepăzit, piesele la vedere cinstea locului, Lunca Bradului parcarea pe rampă, fumuri coșurile pe blocuri, Mureș unt pe pîine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
al Casei. Era contabil-șef, era zbirul. S. B.: În 1980, responsabili de activitățile Comitetul de partid pe Centru erau6: Elena Puha, Mocanu Raluca și Georgeta Macarie (propaganda), Aurel Radu (cadre), Gheorghe Chiriță (rezultate profesionale), Nicolae Cozma (rezolvarea sesizărilor), Camelia Beldie (autogospodărirea), Focșa Virgil și Ion Hăulică (concursuri, sesiuni și repartiții), Rusu Dumitru (condiții de studiu și cazare). Secretar era Dumitru Rusu. Ce ne puteți spune despre Georgeta Macarie? D. T.: Nu mai știu. O fi de la IMF, probabil. S. B.
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Un om sobru, foarte sobru, chiar rece și în relația lui cu studenții. S. B.: Era sobru prin natură, nu era tipul zelosului? D. T.: Nu, nu. Când i se dădea o sarcină o făcea. S. B.: Tipul conștiinciosului. Cameluța Beldie, pe probleme de autogospodărire, ce fel de om era? D. T.: Da, era prorector și după aceea a devenit rector la Politehnică. O știu din calitatea ei de prorector cu socialul. Am colaborat relativ bine. După aceea a devenit rector
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
cu zel. S. B.: Dar Mirică Alexandru? D. T.: Ceva îmi spune numele, cred că a fost director la Direcția Județeană pentru Agricultură. S. B.: În 1983, în echipa Comitetului de partid pe Centrul universitar apar: Baran Traian, Barbu Viorel, Beldie Camelia, Carpov Maria, Cora Constantin, Chiriță Gheorghe, Cozma Nicolae, Cozmei Mihai, Davideanu Ronelia, Dobrescu Gioconda, Dumitrescu Petre, Focșa Virgil, Gafițeanu Mihai, Gavriliță Lorica, Ifteni Lucia, Ignat Margareta, Ignat Călin, Marin Gheorghe, Merticaru Vasile, Milică Constantin, Petrovanu Magda, Pisică Constantin, Popovici
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
structurile ASC. Ardeleancă de-a mea. S. B.: Pe motive de patriotism ardelenesc. D. T.: Dar era și fâșneață. S. B.: În octombrie 1984, în Comitetul de partid pe Centrul universitar au fost aleși următorii 29 de tovarăși: Barbu Viorel, Beldie Cameluța, Baran Traian, Cozma Nicolae, Cora Constantin, Cloșcă Constantin, Davideanu Ronelia, Gafițeanu Mihai, Gavriliță Lorica, Ignat Călin, Ionel Adrian, Merticaru Vasile, Maxim Gheorghe, Mungiu Costel, Macovei Gheorghe, Nour Doina, Niculescu Niculae, Pruteanu Octavian, Petrovanu Magda, Popovici Aurel, Puha Elena, Pisică
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Cihodaru Constantin era decan, Nazarie Vasile, președinte CUASC pe facultate. În ședința din 12 aprilie 197249 (prezidată de Grămadă Ilie, Cihodaru Constantin și Malanca Traian), au fost desemnați delegații la Conferința națională a PCR din iulie 1972. Aceștia au fost: Beldie Cameluța, Corduneanu C., Hagiu I., Macovei A., Timofte M., Zolyneak C. și studenții: Hoișie Andrei, Palade Mihai, Popa Melania, Rusu Felicia, Tomozei Mihaela și Zgraon Florentina. La Istorie-Filosofie, la ședința de dare de seamă și alegeri din 3 octombrie 197250
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S-a intonat cântecul Partidul, Ceaușescu, România și se scandează cu însuflețire "Ceaușescu reales la al XIII-lea Congres!". Și-au arătat în mod explicit adeziunea și au lăudat calitățile lui Ceaușescu: Niculăiasa Vasile, Trifan Florentina, Mihai Gafițeanu, Iacob Gheorghe, Beldie Cameluța, Oprea Spiridon, Vicol Olga. Floareș laudă participarea studenților la "Gaudeamus" și "Galele Amfiteatru". S-a ales apoi Comitetul 74. La nicio organizație din Centrul universitar nu am întâlnit consemnat atât entuziasm; asta de ce, pentru că era prezent cel de la partid
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]