667 matches
-
caftane doar pe creneluri, nu și pe metope, pe de altă parte, îl conduc pe pătrunzătorul istoric la concluzia că acești sarmați, pe care îi localizează în câmpia munteană, nu sunt reprezentați în ansamblul arhitectural în cauză într-o ipostază beligerantă, ci doar ca o populație supusă fără luptă, ca urmare a efectelor globale ale acțiunilor desfășurate în regiune de împăratul Traian, care a avut de înfruntat efectiv în campania sa de la Dunărea de Jos doar contingente ale dacilor, ale bastarnilor
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92818]
-
statu-quo-ul în mod pașnic, ele vor încerca să-l schimbe prin război; deci schimbarea pașnică, precizată științific, va face războiul inutil. Deoarece îngrijorările bancherilor pentru investițiile lor au fost responsabile pentru implicarea în primul război mondial, să interzicem împrumuturile către beligeranți; vom evita astfel participarea la următorul conflict. Mai recent, s-a „descoperit” că suveranitatea națională este responsabilă pentru război; rezultă că delegarea suveranității naționale unei federații mondiale sau cel puțin unei federații de democrații este soluția științifică a problemei războiului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
restul - ale împăratului. Ele nu valorează nimic pentru Franța”. Până la declanșarea primului război mondial, era îndoielnic în ce măsură se regăseau membrii partidelor socialiste europene în puterea și politicile națiunilor respective. Practic însă, participarea deplină la război a majorității muncitorilor din țările beligerante a demonstrat identificarea întregii populații cu puterea și politica naționale. Distanțarea față de naționalism: aparență și realitate Al doilea război mondial a determinat totuși un anumit regres față de punctul maxim al identificării la care a fost martor precedentul conflict global. Fenomenul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
altei țări, în afara amenințării cu distrugerea totală. Dacă o asemenea națiune are o capacitate de represalii nucleare, va amenința și ea cu distrugerea totală, iar cele două amenințări fie se vor anula reciproc, fie vor duce la distrugerea mutuală a beligeranților. Dacă națiunea amenințată nu are astfel de posibilități, fie va suferi o distrugere totală, fie se va preda necondiționat, ca Japonia în 1945, după distrugerea nucleară a orașelor Hiroșima și Nagasaki. Cu alte cuvinte, națiunea care amenință ar putea șterge
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
predestina pe americani, într-o anumită măsură, să joace rolul puterii majore în condițiile secolului XX. Dar nimeni nu poate prezice cu siguranță care le-ar fi moralul în condițiile de privațiuni și dezintegrare care au domnit în diferitele țări beligerante din Europa și Asia în unele perioade din cel de-al doilea război mondial și în perioada postbelică. Nu se pot anticipa nici reacțiile britanicilor la repetarea experiențelor acestui conflict. O dată au rezistat în fața blitz-ului și a rachetelor V.
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
implică în cazul Statelor Unite și al Uniunii Sovietice posibilitatea folosirii armamentului nuclear ca instrument al forței. Dar folosirea armelor respective nu ca pe o demonstrație izolată, ca la Hiroșima și Nagasaki, ci drept instrumente de război ar însemna distrugerea tuturor beligeranților ca societăți viabile. Armele nucleare utilizate - în contrast cu cele convenționale - nu ar fi un mijloc rațional pentru un scop rațional al politicii externe, ci instrumente disperate, echivalând cu sinuciderea și genocidul. Aceasta este a doua dilemă fundamentală de care s-a
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
pe timp de război Limitări morale similare sunt exercitate asupra politicilor internaționale pe timp de război. Ele privesc civilii și combatanții fără capacitatea sau fără dorința de a lupta. De la începutul istoriei până în cea mai mare parte a Evului Mediu, beligeranții aveau puterea, conform eticii, precum și dreptului, de a omorî toți inamicii, indiferent dacă erau sau nu membri ai forțelor armate, sau de a-i trata în orice mod considerau ei de cuviință. Bărbați, femei și copii erau adesea trecuți prin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
războiul să fi fost purtat pentru o cauză dreaptă 6. Această absență a limitărilor morale asupra uciderii pe timp de război a rezultat din însăși natura războiului. În acele timpuri, războiul era considerat o confruntare între toți locuitorii teritoriilor statelor beligerante. Inamicul cu care trebuia luptat era mai degrabă numărul total al indivizilor care datorau supunere unui conducător anume sau al locuitorilor unui teritoriu anume decât forțele armate ale abstracției legale numite stat în înțelesul modern. Astfel, fiecare cetățean al statului
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Astfel, fiecare cetățean al statului inamic devenea inamicul fiecărui cetățean al celeilalte părți. Începând cu sfârșitul Războiului de Treizeci de Ani, a devenit răspândită concepția că războiul nu este o confruntare între populații în totalitate, ci doar între armatele statelor beligerante. În consecință, distincția dintre combatanți și necombatanți a devenit unul dintre principiile juridice și morale de bază în guvernarea acțiunilor beligeranților. Războiul este considerat o confruntare între forțele armate ale statelor beligerante și, întrucât populația civilă nu participă activ la
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a devenit răspândită concepția că războiul nu este o confruntare între populații în totalitate, ci doar între armatele statelor beligerante. În consecință, distincția dintre combatanți și necombatanți a devenit unul dintre principiile juridice și morale de bază în guvernarea acțiunilor beligeranților. Războiul este considerat o confruntare între forțele armate ale statelor beligerante și, întrucât populația civilă nu participă activ la confruntarea armată, aceasta nu trebuie să devină obiectul ei. Drept urmare, este considerată o datorie morală și juridică obligația de a nu
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
populații în totalitate, ci doar între armatele statelor beligerante. În consecință, distincția dintre combatanți și necombatanți a devenit unul dintre principiile juridice și morale de bază în guvernarea acțiunilor beligeranților. Războiul este considerat o confruntare între forțele armate ale statelor beligerante și, întrucât populația civilă nu participă activ la confruntarea armată, aceasta nu trebuie să devină obiectul ei. Drept urmare, este considerată o datorie morală și juridică obligația de a nu ataca, răni sau ucide civili în mod intenționat. Rănirea și omorârea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
realizarea acestui scop. Importanța producției civile pentru războiul modern și interesul pentru distrugerea producției inamice au fost deja general recunoscute în primul război mondial. Atunci totuși, mijloacele tehnologice de a afecta direct procesul civil de producție erau abia la început. Beligeranții au trebuit să recurgă la mijloace indirecte, precum blocadele sau războiul submarin. Au încercat să intervină direct în viața civilă prin atacuri aeriene și bombardamente extinse numai sporadic și cu rezultate banale. Al doilea război mondial a transformat ultimele metode
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
au luat parte la bombardarea populației civile. În discursul său din 2 decembrie 1939, președintele Roosevelt a declarat un embargo moral similar împotriva Uniunii Sovietice, având în vedere operațiunile sale militare împotriva civililor finlandezi. Doar câțiva ani mai târziu, toți beligeranții s-au angajat în practici de acest tip, mult mai însemnate decât cele care fuseseră condamnate de către politicienii americani din motive morale. Varșovia și Rotterdam, Londra și Coventry, Köln și Nürnberg, Hiroșima și Nagasaki sunt punctele de pornire nu doar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
morale și imorale. Sub impactul acestei schimbări fundamentale a concepției despre război, nu numai că limitările morale ale uciderii în război, la care ne-am referit anterior, au fost larg încălcate în timpul celui de-al doilea război mondial, ci și beligeranții au încercat să-și justifice prin temeiuri morale refuzul de a lua prizonieri, uciderea prizonierilor și uciderea fără discriminare a membrilor forțelor armate și a civililor, liniștindu-și astfel scrupulele morale, dacă nu chiar pierzându-le complet. Astfel, în timp ce limitările
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Paisprezece Puncte ale lui Woodrow Wilson. În timpul ultimelor luni ale primului război mondial, cele Paisprezece Puncte au fost acceptate de o parte atât de considerabilă a umanității, indiferent de granițele naționale sau de supunerea față de una sau alta dintre taberele beligerante, ca principii pentru un acord de pace drept și de durată, încât părea într-adevăr că există o opinie publică internațională care le susținea. Totuși, așa cum a arătat deslușit analiza sclipitoare a dlui Walter Lippmann privind opinia publică în favoarea celor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
față de războiul ca atare este transformată într-o opoziție față de națiunea care amenință să înceapă sau care în realitate a început un război anume, și astfel se întâmplă că această națiune este întotdeauna identică cu dușmanul național a cărui atitudine beligerantă amenință interesul național și, prin urmare, trebuie înfruntat ca un instigator la război. Cu alte cuvinte, dincolo de condamnarea universală a războiului apar acte specifice de condamnare dirijate împotriva oricui amenință prin război interesele unei națiuni anume. Astfel vor exista tot
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Această convenție, care a fost destul de bine respectată în timpul primului război mondial și ale cărei încălcări au fost atunci scoase în evidență în mod regulat, a fost, așa cum am văzut 11, încălcată periodic și pe o scară largă de către toți beligeranții în timpul celui de-al doilea război mondial. Aceste încălcări, față de care nu au existat proteste și pedepse, au făcut să înceteze forța constrângătoare a acestei convenții sau convenția a supraviețuit celui de-al doilea război mondial ca un instrument juridic
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Pactul și că, de aceea, articolul 16 nu se aplica. În 1934, în timpul Războiului pentru Chaco din 1932-1935, când Paraguayul a continuat ostilitățile împotriva Boliviei încălcând Pactul, mulți membri ai Ligii au limitat embargoul de arme, impus inițial asupra ambilor beligeranți, la Paraguay. Aceasta a fost o măsură discriminatorie, care nu reușea să se conformeze spiritului și literei primului paragraf al articolului 16. Când Japonia, care între timp se restrânse din Ligă, a invadat China în 1937, Adunarea a considerat că
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
apărare colectivă. Consiliul de Securitate, departe de a putea să oprească acel război și să-l înlocuiască cu propriile măsuri de forță, poate doar să participe la acest război în termeni care vor fi în mod necesar subordonați strategiei statelor beligerante, angajate deja în ostilitățile pe scară largă. De îndată ce a început o măsură de apărare colectivă, o coaliție poate primi aprobarea juridică și politică, precum și sprijinul activ al Națiunilor Unite. Cu greu însă își va pierde caracterul inițial și se va
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
furnizorii de muniție” simboluri ușor accesibile care pot fi folosite în acțiunea politică - cum au și fost - ca teren de antrenament. În conformitate cu teoria, pot fi luate măsuri „pentru a face imposibil profitul de pe urma războiului” sau pentru a restricționa comerțul cu beligeranții. Odată aplicate aceste măsuri, imperialismul și războiul par a-și pierde caracterul amenințător, iar opinia comună este împăcată deoarece a înțeles ce reprezintă politica internațională și totodată este conștientă că a acționat conform acestei înțelegeri. Nu există o corelație clară
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
aceștia să-și asume riscuri cât mai mici posibil. În primul război mondial a fost foarte importantă - ținând cont de deznodământul conflictului - alegerea Italiei între a rămâne neutră sau a intra în război alături de Aliați. Recunoscându-i importanța, ambele părți beligerante au depus mari eforturi, constând în promisiunea unor creșteri teritoriale pentru Italia, astfel încât să influențeze decizia acestui stat. La fel s-a întâmplat, într-o mai mică măsură, și în situația intrării în război a unei puteri mai mici cum
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
perioada recentă o transformare radicală. În al doilea război mondial, deciziile unor state ca Italia, Spania, Turcia sau chiar Franța de a se alătura sau nu unei părți sau alteia reprezentau doar episoade ale conflictului, desigur dorite sau temute de către beligeranți, dar nu puteau în nici un fel să transforme victoria în înfrângere sau invers. Discrepanța de putere între, pe de o parte, națiunile de prim rang, cum erau Statele Unite, Uniunea Sovietică, Marea Britanie, Japonia și Germania, și restul statelor, pe de altă
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
identifică în întregime cu războaiele în care sunt angajate statele lor e ilustrat în mod frapant prin două elemente - unul moral, iar celălalt empiric. Primul element este renașterea, în secolul XX, a doctrinei războiului drept - mai exact, a distincției dintre beligeranții a căror participare într-un război este justificată etic și moral și cei despre care se consideră că nu au dreptul legal și moral să declanșeze război. Această doctrină a predominat în Evul Mediu, dar, odată cu ascendența sistemului modern de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
mult de o treime dintr-un procent din populație era mobilizată în acea perioadă. În primul război mondial, marile puteri europene au chemat la arme 14% din populația lor. În cel de-al doilea război mondial, cifra corespunzătoare pentru principalii beligeranți era oarecum mai scăzută. Aceasta probabil că depășea 10% doar în cazul Statelor Unite, al Uniunii Sovietice și al Germaniei. Scăderea se datora creșterii enorme a mecanizării războiului. Mecanizarea din domeniul armelor, al proviziilor, al transporturilor și al comunicațiilor, alături de creșterea
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
gazele otrăvitoare ori armele nucleare, asigură o continuitate și o accelerare a acestei tendințe, atât pentru civili, cât și pentru personalul militar. Mecanizarea războiuluitc " Mecanizarea războiului" Amplificarea caracterului distructiv al războiului din secolul XX, atât pentru civili, cât și pentru beligeranți, se datorează într-o mare măsură și mecanizării războiului. Din acest punct de vedere, efectele mecanizării sunt de două feluri: capacitatea de a elimina un număr fără precedent de inamici printr-o singură operațiune sau acționarea multiplă accelerată a unei
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]