3,162 matches
-
am ajuns o dată cu seara în fața liniilor de apărare inamice, și profitând de întuneric ne am infiltrat printre tancuri, baterii de artilerie, blindate și camioane, consemnând totul și întocmind câteva schițe topografice. La întoarcere, am rătăcit drumul printre troienele cufundate în beznă, orbecăind ore în șir până la miezul nopții, când, ca prin minune, o luminiță ne-a orientat spre adăpostul unui moț singuratic. Bătaia noastră în ușă n-a primit nici un răspuns și, înghețați bocnă, sleiți de ultimele puteri am deschis ușa
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
extrem, a credulilor deznădăjduiți, a alcoolicilor și a boschetarilor. Deocamdată, „nu-i nimic nou sub soare”, toți ne naștem o dată și murim pe rând. Poporul moare, dar nu se predă, îndreptându-se spre ce-i mai rău, cu mintea în beznă, ca măgaru-n ceață, spre primitivism, analfabetism și violență, iar în final spre un harakiri mioritic. Nu e o ficțiune că, de mai bine de douăzeci de ani, după ce l-am înlocuit pe dracul cu tată-su, s-a instituit la
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și mi-a cerut să-i Împrumut, pentru câteva minute, un creion. Avea prima oră geometria și venise mai devreme la școală, ca să se consulte cu o colegă asupra temei. Toate peșterile din lăuntrul meu se iluminară dintr-o dată, gonind beznele cuibărite acolo, și, pentru o clipă, am crezut că-mi pierd echilibrul, că mă lichefiez pe mozaicul rece, la picioarele ei. I-aș fi dat nu unul, ci o sută, o mie de creioane dac-aș fi avut. Dar neșansa
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
amorțiseră și simțeam cum Întreg corpul Îmi este absorbit de iureșul acela clocotitor Într-un adânc fără fund. Cercuri verzi, luminoase, se perindau pe dinaintea mea. Linii fosforescente, conglomerate de pete roșii, aprinse, apăreau și dispăreau În valuri, rând pe rând. Beznă. Sete. Foame. Frig. Singurătate. Cumplită singurătate. Ziua a doua Martombrie irepetabil. Mă pregătesc să plec În căutarea lui Annabel. Nu știu unde și când voi ajunge. Nu pot ști nici măcar dacă voi ajunge. Totuși, a sosit hotărâtul timp În care urmează să
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
mă ustură sufocat, ștrangulat de o mână nevăzută. Mă topesc. Trupul mi se Împuținează. Nu sunt altceva decât o materie vâscoasă. Memoria simte migrația apelor ei tulburi, care o Învăluie, pustiind-o. Realitatea cea vie mă părăsește. Lumina scade necontenit. Beznă. Sete. Foame. Frig. Singurătate. Cumplită singurătate. Mă trezesc Într-o baltă de lacrimi. Trupul Îmi este cleios. E aproape Întuneric. O greață cumplită plutește Înăuntru. Ceașca de cafea e răsturnată. Lichidul Împrăștiat. A mai rămas o zi. Și nu am
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
care-mi Îngheață totul pe dinăuntru. Dinții Îmi toacă metalic. Îmi vine să zbier, dar țipătul nu se poate Închega. Sunt Încordat ca un arc. Închid ochii. Caut febril În spațiul memoriei un loc În care să pot urla nestingherit. Beznă. Frânturi de imagini. Apoi lumină limpede. Găsesc o vale Înflorită dintr-o primăvară târzie, prin care am hălăduit cu mulți ani În urmă. Aer cristalin, parfumat de salcâmi. Îmi trântesc spiritul peste un dâmb verde, acoperit cu iarbă grasă. Urlu
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
un geamăt, un țipăt isteric, prelung, urmat de un urlet Înalt, negru. Cerul se clatină. Iarba se usucă. Pare arsă. Copacii au floarea scuturată. O ceață densă coboară cu repeziciune, Îndepărtându-mă de orice imagine. Cotloanele memoriei Îmi sunt Înfundate. Beznă. Memoria mă refuză Îngrozită. Mi-am regăsit trupul gol Întins În fața oglinzii, asemeni unui vierme fantastic. Piciorul drept stă Întins cuminte lângă celălalt. Glezna Îmi este julită. M-am ridicat aiurit. Soneria se aude iar. Pe noptieră am găsit o
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Îl evitase. Era totuși Îngrijorat că ceva se schimbase În atitudinea lui, În „jocul lor fascinant și periculos”, cum Îl numea el. Rămase o vreme cu privirea ruptă, ascultând foșnetul vag al iederii. Tristețea Îl răscoli dintr-o dată și o beznă rece i se revărsă Înspre marginile ființei. Vântul răcoros Îl făcu să tresară din acea somnolență Încordată. Amurgise de-a binelea, iar el știa acum că niciodată nu fusese atât de târziu. Cerul Înalt avea fâșii de culoare vânătă, lăsând
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
din zid. Va părea o fantomă ce stă și așteaptă să dispară prin țevile ce ies ca niște fire de păr crescute în tencuială. Destul de probabil că s-ar face nevăzut dacă nu ar simți ceva ciudat mișcându-se în bezna din spatele său. Dar cu siguranță că nu se va întoarce spre făptura ce l va fixa, doar îi va spune că venise, că se ținuse de cuvânt, dar că nu găsise pe nimeni. Vietatea tăcută din spatele său îi va stârni
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
fi rămas în autobuz mi se părea de nesuportat. Voiam să mă întorc acasă. Dar oare chiar trebuia? 257 m-ar fi dus dincolo, dar cum?... când?... până unde? M-am cuibărit mai bine în palton și, prin noroi, în beznă, m-am întors în oraș. Cucoana cu crizanteme a mers o vreme în urma mea, apoi a cotit pe o străduță spre stația de metrou. Pe măsură ce mă afundam tot mai adânc în ploaie, începea să-mi pară rău că nu dezlipisem
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la origine pregătește o nouă naștere, dar aceasta nu o repetă pe prima, adică pe cea fizică. Avem de-a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de existență (...) Bezna parentală corespunde nopții premergătoare creației și beznei din colibă unde are loc inițierea.” Apoi fuga la Mâncătorii de etichete: “Tot în acel februarie fierbinte, după ce Valy îi arătă încăperea secretă, care atunci, cu o zi înainte nu-l fascinase de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
aceasta nu o repetă pe prima, adică pe cea fizică. Avem de-a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de existență (...) Bezna parentală corespunde nopții premergătoare creației și beznei din colibă unde are loc inițierea.” Apoi fuga la Mâncătorii de etichete: “Tot în acel februarie fierbinte, după ce Valy îi arătă încăperea secretă, care atunci, cu o zi înainte nu-l fascinase de loc, Gerard decise să revadă întregul traseu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mai stinsă, parcă invers proporțională cu înaintarea lui spre acea pivniță. Rupând scândurile mâncate de carii, care formau de fapt, cel mult un simulacru de ușă, Gerard se lovi de un morman de pământ amestecat cu moloz greu mirositor. În beznă nu putea distinge nimica. Totuși, după ce se familiarizase cu întunericul, în direcția pe unde dispăruse speriat un șobolan, distingea o fantă prin care identifică o sursă anemică de lumină. De când ești așteptat...-se auzi ca prin vis ecoul tremurat al
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în brațe. Ea se smunci cu o forță neprevăzută și căzu cu umărul pe colțul unui scaun. În câteva secunde, întreaga casă rămase pe întuneric. Panica deveni și mai mare. Gerard așteptă să se termine pana de curent, bâjbâind prin beznă, ca s-o găsească pe mătușa căzută scâncind de durere. Încercă s-o ridice cumva, cumva pe scaun sau pe canapea. Ea se sustrase. Zbieră din nou. Îi mușcă degetele. Gerard îi distinse totuși, fața în clarobscur, printre șuvițele de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Porțile se deschiseră Însă de la sine, nu pivotând În jurul unor balamale neunse, ca În filmele de groază, ci Într-un stil modern, despărțindu-se ca la intrarea unui mall. Înăuntru nu se vedea nimic; un Întuneric dens veghea intrarea. Dindărătul beznei venea Însă o muzică liniștită, de genul celei care se aude În receptor când dai telefon la o companie pentru reclamarea unei defecțiuni, iar operatoarea așteaptă să fii preluat de vocea robotului, care te Îndrumă să apeși de 118 ori
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
nebun spre digul de bare strălucitoare, deasupra cărora sclipeau, ca un semn rău, zeci de girofaruri, În zadar cei 125 cai-putere ai săi au prins a necheza, cerând Înțelegerea fraților de combustibil. Armele au răpăit când Alfina a ieșit din beznă, lunecând ca o vulpe fugărită de ogari, până când un glonț i-a nimerit roata, o rafală i-a ciuruit frumosul veșmânt grena, iar când a trecut prin parapetul șoselei, În spate Îi flutura deja șalul de fum al avioanelor rănite
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
o praștie, străveziu ca o perdea, enigmatic ca o integramă goală-goluță, fără să aibă măcar o literă completată. Am deschis ușa și m-am avântat, cu brațele Înainte. În locul mult-așteptatei moliciuni de stirpe slavă, m-am pomenit Însă pipăind contururile beznei, Înfășurat Într-o cădere fără de sfârșit. E noapte. Plouă și, din când În când, În depărtare, nervul luminos al unui nor Înțeapă pământul. Bătute de vânt, tufișurile din spatele peretelui de sticlă se căinează, prinzându-și frunțile tremurătoare În palme de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cu miriadele de frunze care colportează zvonuri de furtună. Cu fracul scoarței tras peste tulpină, agitându-și coroana superioară, Încă păstrătoare de șuvițe verzi, salcia din grădină pare că ar dirija furtuna. În fața mea se ridică Încet un continent de beznă, populat de moriștile unor bigudiuri cu care nici Don Quijote n-ar fi cutezat să se lupte. Forma de viață extraterestră pare că mă va Îngropa, inseminându-mă cu niște urmași verzi, având șase picioare păroase și capete de broască. Alunecarea de
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
calculator. Lipsiți de fluxul megabiților, păreau niște pacienți În stadiul terminal, decuplați de la aparate. Degetele arătătoare și cele mediane de la mâna dreaptă le pulsau spasmodic pe brațele scaunelor, ca și cum, fără mouse, s-ar fi transformat În antenele unor gândaci pipăind bezna. Membrii unui chatroom stăteau așezați În cerc, privindu-se unii pe ceilalți, cu expresiile unor mături uitate Într-o debara. „Săracii, Îi pun să vorbească Între ei“, mi-a șoptit la ureche Olaf. Din când În când, câte unul Încerca
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
zi o fărâmă. Nu mult, un fir din covor se destramă, o zgârietură a mesei se pierde În luciul din jur. Chiar și pereții, al căror model geometric ar trebui să constituie o structură de rezistență În fața uitării, se descompun. Bezna Înaintează Încet, Înghite și mestecă tacticos. Deja nici nu mai sunt sigură câte fructe de ceară se află În vas, dar știu că unul sau două s-au topit. — De ce nu notezi toate amănuntele astea, dacă sunt atât de importante
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
focuri de artificii imediat ce treceam. În față erau Întinderi nesfârșite, pline cu Întuneric, ca și cum sute și mii de ani-lumină ți-ai fi ținut ochii Închiși, degeaba claxona tata și aprindea faza lungă, Încercând să distingă ceva În față, pentru că În bezna aceea nu era nimic de care ar fi putut să se ciocnească. La un moment dat, am tras pe dreapta să dormim. Când am deschis ochii, am văzut cum materia ne prinsese din urmă: apăruseră deja restaurante fast-food, peste tot
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
lupta dreaptă dusă de către Fidel Castro, Ho Și Min și Mao. În 1968, proclamau că fericirea se va naște din suprimarea oricărei constrîngeri. În 1975 se bucurau de cucerirea puterii de către Pol Pot, în Cambodgia. În 1981, credeau că părăsesc bezna spre a accede la lumină. În 1985 susțineau că Franța e datoare să-și deschidă granița pentru a-i primi pe nefericiții de pe întreg globul. În 1992, dădeau asigurări că se terminase cu statul-națiune și că Europa Tratatului de la Maastricht
Artizanii decăderii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9156_a_10481]
-
cu desăvîrșire disparate. E ca atunci cînd, peste un haos ce pare inextricabil, o minte vine și-și pune amprenta interpretării proprii, luminînd dintr-o dată o vînzoleală de fapte în care, pînă la apariția acelui principiu de interpretare, domnea o beznă compactă. Și chiar aceasta e senzația pe care ți-o lasă acest fizician modern, născut în 11 mai 1918 la New York, și mort 70 de ani mai tîrziu, pe 15 februarie 1988: că prelegerile lui sunt agenți de instituire a
Lumea ca o tablă de șah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9201_a_10526]
-
e de interesant. O adevărată hrană sufletească! Și nu costă decît zece dolari ședința. John ne-a făcut legătura cu niște ființe extraordinare de pe Sirius, care sunt mult mai bune decît pămîntenii, stăpînesc arta comunicării prin gînd și pot depăși bezna spațiului și a timpului... Entuziasmul lui Naggie era totuși un pic forțat. Ea Însăși n-ar fi ajuns să frecventeze ședințele acelea dacă n-ar fi fost o cititoare pasionată a revistei Întîmplări adevărate, unde, alături de un fragment despre amorul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
motorul, ca să mă Încălzesc, iar de la o vreme ațipisem. Cred că am și visat ceva. Ninsese - parbrizul, luneta și geamurile laterale erau acoperite cu zăpadă - Încît În primele clipe după ce am deschis ochii, am crezut că orbisem, vedeam doar o beznă albă. Despre Întîlnirea lui cu deputatul a bălmăjit ceva foarte sumar, În sensul că totul e În regulă, au discutat, i-a promis tot sprijinul - oricum, părea cam nemulțumit, a schimbat repede vorba, sub pretextul că suntem În Întîrziere. Trebuia
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]