427 matches
-
calul-dracului ("Libellula quadrimaculata"). În apele râului Prut trăiesc o serie de pești cum ar fi: crapul ("Cyprinus carpio"), cleanul ("Leuciscus cephalus"), știuca ("Esox lucius L."), plătica ("Abramis brama"), somnul ("Silurus glanis L."), mreana vânătă ("Barbus meridionalis"), șalăul ("Stizostedion lucioperca L."), bibanul ("Perca fluviatilis L."), chișcarul ("Eudontomyzon danfordi Regan"). Tot aici mai putem găsi scoica de râu ("Unio pictorum"), racul de râu ("Astacus astacus"). Din clasa amfibii se întâlnesc în bălți și iazuri buhaiul de baltă ("Bombina bombina"), broasca mare de lac
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
număr relativ restrâns se întâlnesc prepelițe, turturele, potârnichi, dumbrăvenci, prigorii etc., iar dintre răpitoare uliul porumbac, șorecarul încălțat, cucuveaua, vulturul pescar. Fazanii colonizați în păduri s-au înmulțit rapid. Ihtiofauna este reprezentată prin peștii autohtoni, astfel: caras, crap, babușcă, obleț, biban, plătică, văduviță, știucă, ghiborț, avat. La distanța de 200 m spre sud de clădirea S.M.T. Dudescu s-au descoperit trei morminte de incinerație geto-dace. Acestea au fost găsite la adâncimea de 1,40 m în șanțul săpat pentru îngroparea unor
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
ierburi de hârciog, șoarecele de câmp. Fauna pădurilor cuprinde o diversitate de specii: ciocănitoare, privighetoare, cucul, pițigoi, gaiță, mierla, pitulicea, turturica, rândunica, vrabia. Apele Siretului constituie mediu de viață al unui număr mare de specii de pești: crapul, mreana, caras, bibanul, știuca. Stema comunei Adâncata se compune dintr-un scut tăiat. În câmp superior, pe fond albastru, trei frunze de stejar alăturate, de aur. În câmp inferior, pe fond roșu, un căprior alergând spre dreapta, cu capul văzut din față, de
Comuna Adâncata, Suceava () [Corola-website/Science/301926_a_303255]
-
că locuitorii satelor din zonă își lasă caii în libertate totală toată vara. În apele repezi din împrejurimile satului întâlnim pești specifici apelor de munte adică păstrăvul și lipanul și foarte rar lostrița iar în lacuri pe lângă aceștia crește cleanul, bibanul, mreana iar în Lacul Fântânele din zonă până nu demult se găsea și coregon, un pește înrudit cu lipanul.
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
1954, fiind raționalizate pâinea, laptele, uleiul, zahărul și carnea. În magazine nu se găseau în mod curent carne (pui, porc, vită), ouă, lapte. Ca produse din carne puteai găsi curent doar pește înghețat (stavrid, cod, merluciu) sau proaspăt (crap, caras, biban, știucă, roșioară, guvizi-în localitățile de lângă mare, șalău și somn-care erau scumpe), conserve de pește (rusești), tacâmuri de pui (gheare și gâturi), picioare de porc (numiți adidași), salam cu soia, scoici albaneze, creveți în ulei. Din când în când se mai
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
montanus), etc. Din fauna apelor curgătoare de munte pot fi amintite speciile: păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymalus thymalus), lostrița (Hucho hucho), porcușorul de munte (Gobio gobio). În Mureș trăiesc de asemenea mai multe specii de pești, cum ar fi : avatul, bibanul, carasul, crapul, linul, păstrăvul, roșioara, somnul, șalăuul, știuca și cleanul. În etajul de deal și podiș pot fi întâlnite următoarele specii :animale- iepurele (Lepus europaeus), căprioara, veverița, nevăstuica (Mustella nivalis), pârșul (Glis glis), orbetele (Spalax leucodon transsylvanica), păsări - cicocănitoarea (Dryobates
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
pești, care fac parte din 12 familii ("Acipenseridae, Clupeidae, Cyprinidae, Esocidae, Cobitidae, Siluridae, Atherenidae, Gasterosteidae, Percidae, Gobiidae, Syngnathidae, Pleuronectidae"). Dintre speciile principale de pești, sunt de menționat carasul "Carassius gibelio", plătica "Abramis brama", crapul "Cyprinus carpio", șalăul "Lucioperca lucioperca" și bibanul "Perca fluviatilis".
Limanul Sasic () [Corola-website/Science/308582_a_309911]
-
Merluccius merluccius) Cardină (Lepidorhombus spp.) Merlan (Merlangius merlangus) Calcan neted/mic (Scophthalmus rhombus) Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ Øÿ x x x x x x x x x x x x Polac (Pollachius pollachius) Limandă (Limanda limanda) Sepie (Sepia officinalis) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Cambulă (Platichthys flesus) Limandă limbă de mare (Microstomus kitt) Rechin cu spini (Scyliorhinidae) Cambulă cenușie (Glyptocephalus cynoglossus) Zeus (Zeus faber) Moluscă (Chlamys opercularis) Scoică multicoloră (Chlamys varia) Chefal de stâncă (Mullidae) Barbun cenușiu (Mugilidae) Grenadier (Nezumia spp
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
mm 50 - 70 mm 90 - 99 mm 100 - 119 mm 120 - 219 mm ≥ 220 mm Sardină (Sardina pilchardus) Anghilă (Anguilla anguilla) Șprot (Sprattus sprattus) Stavrid (Trachurus spp.) Hering (Clupea harengus) Macrou (Scomber spp.) Chefal de stâncă (Mullidae) Zărgan (Belone belone) Biban comun (Dicentrarchus labrax) Barbun cenușiu (Mugilidae) Limandă (Limanda limanda) Eglefin (Melanogrammus aeglefinus) Merlan (Merlangius merlangus) (2) Cambulă (Platichthys flesus) Limbă de mare comună (Solea vulgaris) Cambulă (Pleuronectes platessa) Sepie (Sepia officinalis) Cod (Gadus morhua) Polac (Pollachius pollachius) (3) Mihalț de
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
blennoides (Phycis spp.) Calcan mic (Scophthalmus rhombus) Drac de mare (Trachinidae) Picareli (Centracanthidae) x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Biban comun (Dicentrarchus labrax) Merlan (Merlangius merlangus) Calcan comun (Psetta maxima) Polac (Pollachius pollachius) Cambulă (Pleuronectidae) x x x x x x x x x x Limbă de marecomună (Solea vulgaris) (1) Merluciu (Merluccius merluccius) (1) Toate celelalte organisme marine (2
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
25 cm Limbă de mare (Solea spp.) 24 cm 24 cm Cambulă (Pleuronectes platessa) 22 cm 27 cm Merlan (Merlangius merlangus) 27 cm 23 cm Mihalț de mare (Molva molva) 63 cm - Mihalț de mare albastru (Molva dpterygia) 70 cm - Biban comun (Dicentrarchus labrax) 36 cm - Langustină (Nephrops norvegicus) (1) Cozi de langustină 130 (40) mm (1) Macrou (Scomber scombrus) 20 cm (2) Hering (Clupea harengus) 20 cm 18 cm Stavrid (Trachurus trachurus) 15 cm 15 cm Sardină (Sardina pilchardus) 11
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
curcubeu Coris julis Scoică-brici Ensis spp., Pharus legumen Specii de sebasta Cepolidae Chefal de stâncă Mullidae Specii de pești de stâncă Scorpaenidae Cod negru Pollachius virens Somon Salmo salar Salmonide Salmonidae Pești lance Ammodytidae Sardină Sardina pilchardus Scoică Pecten maximus Biban comun Dicentrarchus labrax Sparide Sparidae Păstrăv de mare Salmo trutta Bivalve Ruditapes philippinarum Crevetă Penaeus spp. Cod argintiu Gadus argenteus Vulpi de mare și cocoși de mare Rajidae Ton dungat Katsuwonus pelamis Merlan Atherina spp., Osmerus spp. Limbă de mare
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88933_a_89720]
-
viață pentru pești. Dar lacul este și sursa unui virus care cauzează o periculoasă tropicală infecțioasă. Pe lângă hipopotam sunt 550 de soiuri de pește, în comparație cu Europa unde trăisc numai 200 de soiuri de pește de apă dulce. Între aceste soiuri bibanul colorat a atras atenția în mod deosebit a biologilor. Din interese econmice însă s-a făcut o greșeală declașând un dezastru ecologic prin aducerea bibanului de Nil 1960 care a început să se înmulțească rapid distrugând populația bibanului colorat. La
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
Europa unde trăisc numai 200 de soiuri de pește de apă dulce. Între aceste soiuri bibanul colorat a atras atenția în mod deosebit a biologilor. Din interese econmice însă s-a făcut o greșeală declașând un dezastru ecologic prin aducerea bibanului de Nil 1960 care a început să se înmulțească rapid distrugând populația bibanului colorat. La aceasta se adaugă depunerile de gunoi pe malurile lacului care duc la înrăutățirea calității apei. Aceasta a determinat Global Nature Fund în anul 2005 să
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
aceste soiuri bibanul colorat a atras atenția în mod deosebit a biologilor. Din interese econmice însă s-a făcut o greșeală declașând un dezastru ecologic prin aducerea bibanului de Nil 1960 care a început să se înmulțească rapid distrugând populația bibanului colorat. La aceasta se adaugă depunerile de gunoi pe malurile lacului care duc la înrăutățirea calității apei. Aceasta a determinat Global Nature Fund în anul 2005 să declare lacul ca un lac amenințat din punct de vedere ecologic. Crocodilul de
Lacul Victoria () [Corola-website/Science/304051_a_305380]
-
speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenușiu și brun - roșcat. Dealurile de Vest conțin resurse de cărbuni inferiori (lignit) ce sunt exploatați în "Bazinul Barcăului". Alte resurse includ apele curgătoare (sunt amenajate lacuri hidroenergetice pe Crișul
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
realiza ca sarea din regiunea Murray Mouth ajunge în sistemul de lagune din Parcului Național Coorong și nu în apa fluviului. In Murray trăiesc ca. 28 de specii de pești autohtoni printre care „Maccullochella peelii peelii” și o specie de biban care atinge 1,8 m lungime și o greutate de 113 kg. Crapul european care s-a aclimatizat s-a înmuțit excesiv ajungând azi să constituie 90 % din populația de pește din fluviu.
Fluviul Murray () [Corola-website/Science/311583_a_312912]
-
și adăpost, animalele găsesc oxigenul eliminat de plante in procesul lor de fotosinteză. Plantele, la rândul lor, folosesc în același proces dioxidul de carbon provenit prin respirația animalelor. Dintre peștii de acvariu, unii de o frumusețe rară, amintim Scalarul, Xifoforul, Bibanul Pitic și Soare, etc. Unele specii tropicale foarte rare și scumpe au nevoie de un biotop special, adecvat climatului cald, și de anumite plante care le asigura existența fără probleme. Acvariul este un univers în sine, iar cei care au
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
(în arabă: وادي الملوك "Wadi Biban el-Muluk"; „Porțile regilor”) este o vale din Egipt unde de-a lungul unei perioade de aproape 500 de ani (sec. 16 î.Hr. - sec. 11 î.Hr.) au fost construite morminte pentru faraonii și nobilii din Noul Regat Egiptean. Valea se află
Valea Regilor () [Corola-website/Science/311347_a_312676]
-
călătoare, gândacul de colorado ( care provoacă pagube culturilor de cartofi), cărăbușul de mai, rădașca, cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. În râurile comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
râului se întâlnesc plop și salcie. Algoflora râului Lopatnic este dominată de alge diatomee, alge verzi, cianofite și euglenofite. Ihtiofauna râului Lopatnic este reprezentată de 11 specii de pești: porcușor ("Gobio obtusirostris"), fufă ("Leucaspius delineatus"), babușcă ("Rutilus rutilus") - specii eudominante; biban ("Perca uviatilis"), guvidul-de-Amur ("Percottus glehni"), murgoi bălțat ("Pseudorasbora parva"), boarță ("Rhodeus amarus"), caras argintiu ("Carassius gibelio"), obleț ("Alburnus alburnus"), osar ("Pungitius platygaster"), zvârluga ("Cobitus taenia") și ghiborț ("Gymnocephalus cernuus"). Există o legendă care explică originea numelui localității: "Cândva trăiau 2
Corjeuți, Briceni () [Corola-website/Science/305135_a_306464]
-
porumbarul, șocul, lemnul câinesc, cătina. În această zonă poți întâlni mistrețul, iepurele sălbatic, vulpea, bursucul, căprioare, țistarul, vipera comună; dintre păsări:rate sălbatice, cocostârci, bâtlani, nagâți.În apele Prutului se găsesc numeroase specii de pești: carasul, crapul, știuca, somnul, salăul, bibanul, plătica, chișcarul și crapul chinezesc. Șesul din cursul inferior al pârâului Vladnic este acoperită cu o vegetație săracă din cauza solurilor sărate,în cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
rare de fauna precum "Dreyssena polymorpha" (un lamelibranhiat) și floră - săgeată apei ("Sagittaria latifolia"), nufărul indian ("Nelumbo nucifera") - introdus pe cale artificială, nufărul alb ("Nymphaea albă"). Luciul de apă este ideal pentru practicarea canotajului. Ihtiofauna cuprinde exemplare de somn, crap, plătica, biban,știuca,roșioara,salău,caracuda. Pe malurile lacului se află următoarele localități: pe malul nordic Tâncăbești, Izvorani și Siliștea Snagovului (în NE), iar pe malul sudic Vlădiceasca, Ciofliceni, Ghermănești, Snagov și Șanțu-Florești. Pe o insulă se află Mănăstirea Snagov, ctitorita în
Lacul Snagov () [Corola-website/Science/305866_a_307195]
-
de pești, acțiuni finanțate de: Direcția Apelor Mureș, AJVPS-Mureș și Asociația pescarilor sportivi din jud. Mureș. Au fost astfel introduse în lac, sub formă de alevini, juvenili sau reproducători următoarele specii: Crap, Caras, Păstrăv, Plătică, Avat, Babușcă, Roșioară, Șalău, Știucă, Biban, Amur, Novac. - înființarea lacului de acumulare BEZID a reprezentat o necesitate îndelung analizată și studiată sub toate aspectele: social, hidrologic, socio-economic, dar și din punct de vedere al dezvoltării durabile a zonelor adiacente. Realizarea lui a implicat și sacrificii deloc
Barajul Bezid () [Corola-website/Science/313018_a_314347]
-
Bibanul galben ("Perca flavescens") este o specie de biban nativă Statelor Unite și Canadei, unde este numit doar biban. Bibanul galben este similar bibanului european, dar sunt mai galbeni, cu mai puțin roșu pe înotătoare. Pe laterale sunt prezente 6-8 dungi verticale
Biban galben () [Corola-website/Science/313118_a_314447]