526 matches
-
-le să se simtă liberi, să se folosească de libertatea lor. Suntem, constat, ca o brigadă de agitație care a sosit cu directive din Europa. Svetlana Andreeva are inspirația să ne propună să citim fiecare câte ceva din creația noastră. O bibliotecară tânără din secția traduceri și literatură universală vorbește frumos despre poezia Anei Blandiana - „care i-a venit la suflet” - și ne roagă, pe mine și pe Adrian Popescu, să-i transmitem poetei mulțumirile ei... O altă fată îmi spune că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
la micul party de la final. „Poetul nostru” - îmi spunea cu mândrie șefa, căci observase interesul aedului pentru mine. Poetul cânta cu pletele în vânt, dându-și drumul vocii neîmblânzite, sorbindu-și voluptuos momentul de libertate, iar eu făceam conversație cu bibliotecarele, sub căutătura piezișă a securistului ochelarist: individul, îmbrăcat la patru ace (avea, altfel, aspectul unui cuminte profesor de liceu), sorbise tot timpul din paharul cu suc - fusese singurul care nu s-a atins de șampanie și nici de vodcă! Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
care o absolva în 1945, ca inginer agronom. Țara de activitate - România. Nu s-a putut afirma în meseria pe care a îndrăgit-o de mică copilă - cultura modernă a pământului - din cauza sănătății șubrede. În schimb, a fost o destoinică bibliotecară a Spitalului din orașul Câmpulung Moldovenesc și o mamă deosebită, care a dat României un chirurgneurolog destoinic, prin modul cum și-a crescut, educat, format și vegheat pașii fiului său Victor Dimov. CARACCI Ion Id. S-a născut în 1918
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Bercea Ioan de la Boli Infecțioase, Macarie Iuliu și Brânzoiu Magdalena de la disciplina noastră. Colaborarea cu Poll E. a fost cea mai fructuoasă. Ne Întreceam În consultarea celor mai recente reviste și tratate de specialitate, furnizate "pe șest" de Paulina Stoenescu, bibliotecara facultății, cea mai bună bibliotecară pe care am Întâlnit-o În activitatea mea. Treceam printr-o perioadă de Îndoctrinare foarte intensă. Era interzisă scoaterea revistelor și a tratatelor străine (foarte puține) din bibliotecă. Pe răspundere proprie, Paulina ne Împrumuta sâmbăta
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
Macarie Iuliu și Brânzoiu Magdalena de la disciplina noastră. Colaborarea cu Poll E. a fost cea mai fructuoasă. Ne Întreceam În consultarea celor mai recente reviste și tratate de specialitate, furnizate "pe șest" de Paulina Stoenescu, bibliotecara facultății, cea mai bună bibliotecară pe care am Întâlnit-o În activitatea mea. Treceam printr-o perioadă de Îndoctrinare foarte intensă. Era interzisă scoaterea revistelor și a tratatelor străine (foarte puține) din bibliotecă. Pe răspundere proprie, Paulina ne Împrumuta sâmbăta la ora 12, până luni
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
soră-sii Colț Alb de la anticariat. Și, în ziua aia, a consumat vreo două beri mai puțin. La bibliotecă. De acolo a luat-o Miruna. A vrut să împrumute altceva, pentru școală. Din bibliografie. Puteți să așteptați, a întrebat-o bibliotecara. Da, sigur. Cam cât. Păi, vreo două săptămâni, până se eliberează. Și de-aia a luat Martin Eden. Lâncezim aici până vine la noi Miruna. În caz că îi dă liber prietenul ei. Cum să vă explic. Seamănă cu Heather Graham, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Oamenii se gândeau că acel cineva de undeva era probabil Dumnezeu. De unde să știe, bieții de ei, că Frecea Marin era atât de intim cu George Bush și că, din spirit de prevedere, începuse să-i scrie și lui Blair? Bibliotecara În anul întâi de facultate, timp de trei luni, am fost îndrăgostit de o bibliotecară. Cred că am fost îndrăgostit chiar mai mult de trei luni. În orice caz, doar până la vacanța de iarnă, după care m-am dus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de ei, că Frecea Marin era atât de intim cu George Bush și că, din spirit de prevedere, începuse să-i scrie și lui Blair? Bibliotecara În anul întâi de facultate, timp de trei luni, am fost îndrăgostit de o bibliotecară. Cred că am fost îndrăgostit chiar mai mult de trei luni. În orice caz, doar până la vacanța de iarnă, după care m-am dus la altă bibliotecă și m-am îndrăgostit de altă bibliotecară. Nu eram îndrăgostit tot timpul, ci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
luni, am fost îndrăgostit de o bibliotecară. Cred că am fost îndrăgostit chiar mai mult de trei luni. În orice caz, doar până la vacanța de iarnă, după care m-am dus la altă bibliotecă și m-am îndrăgostit de altă bibliotecară. Nu eram îndrăgostit tot timpul, ci după-amiezile, între orele 15:00 și 18:00. După ce plecam din bibliotecă, mă întâlneam cu o colegă și mă îndrăgosteam de aceasta. Iubeam, cum s-ar zice, iubirea, nu o fată anume. Nici n-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
între orele 15:00 și 18:00. După ce plecam din bibliotecă, mă întâlneam cu o colegă și mă îndrăgosteam de aceasta. Iubeam, cum s-ar zice, iubirea, nu o fată anume. Nici n-aveai cum să nu te îndrăgostești de bibliotecară. Noi, cititorii, stăteam cuminți, cu cărțile în față, iar ea, cocoțată pe un podium, ne supraveghea. Oare ce era în capul ei? În pauze discutam cu alți studioși, dar nu despre cărți, ci despre bibliotecară. „Frumoasă fată“, spuneam, și ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
să nu te îndrăgostești de bibliotecară. Noi, cititorii, stăteam cuminți, cu cărțile în față, iar ea, cocoțată pe un podium, ne supraveghea. Oare ce era în capul ei? În pauze discutam cu alți studioși, dar nu despre cărți, ci despre bibliotecară. „Frumoasă fată“, spuneam, și ei mă aprobau. Într-o zi, i-am propus să ne întâlnim. I-am zis, cum se zicea pe atunci, la douăzeci și doi de ani: „Vreți să ne întâlnim, după ce se termină programul cu cititorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
se zicea pe atunci, la douăzeci și doi de ani: „Vreți să ne întâlnim, după ce se termină programul cu cititorii, să servim o prăjitură?“. Fata s-a uitat pe lista cu nume pe care o avea pe pupitrul ei de bibliotecară și mi-a răspuns că, după felul cum o priveam, se aștepta să-i dau întâlnire, dar că era liberă abia peste trei săptămâni. Lista pe care o avea permanent pe pupitru, plină de ștersături și paranteze, era planificarea întâlnirilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
nu-i plăceau deloc, dar absolut deloc, cărțile pe care le ceream. La cealaltă bibliotecă, unde m-am dus după vacanță, fetei de la pupitru îi plăceau toate cărțile pe care le ceream. Poate și pentru că nu era la fel de drăguță ca bibliotecara de dinainte de vacanță. De altfel, nici n-avea listă pentru întâlniri. Mai exista o cauză pentru care nici eu, nici ceilalți studioși nu ne îndrăgosteam pe loc de ea. Cantina la care aveam cartelă terminase rezerva de cartofi și trecuse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
sufleu de varză, varză à la Cluj, varză à la Suceava, varză à la Medgidia, dulceață de varză, compot de varză, prăjituri cu vărzică. Nici nu-ți dădeai seama că mâncai numai varză. Din cauza dragostei, desigur. Ca un făcut, noua bibliotecară avea o coafură înfoiată, ca o varză à la Bărăgan. Și un pulover verde-violaceu tricotat în casă care amintea șocant de o grădină cu varză. Deoarece nu avea și o listă cu întâlniri pe pupitru, m-am simțit dator să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
plimbare în Cișmigiu. Uneori, bărbaților le e milă de fetele urâțele și le oferă o prăjitură din cavalerism. Iar unii chiar se însoară cu ele, dacă prăjitura e proaspătă. „Nu trebuie să te superi că te refuz − mi-a spus bibliotecara cu pulover verde-violaceu tricotat în casă −, dar mă mărit.“ Mai mult ușurat decât mirat, am întrebat-o cu cine. „Cum cu cine − mi-a răspuns ea mai mult mirată decât ușurată −, cu un cititor, bineînțeles. De unii mi-e milă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cele trei plante (firave) în ghivece de plastic, așezate pe pervazul ferestrei. Mi-au ținut de urât de-a lungul iernii canadiene și mi-au dat iluzia verdelui. Va trebui să renunț și la ele, le voi dărui unei doamne bibliotecare de la secția "Film", mare iubitoare de plante. Mi-a promis că va avea grijă de ele. Este ora 22, trebuie să mă întorc în campus, sunt incapabil să mai scriu sau să mai citesc un singur rând. Am lacrimi în
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu lanterna sub pătura ce puțea a clor. După ce-am ieșit din spital, le-am căutat (și, desigur, nu le-am găsit) într-o bibliotecă de cartier pe care începusem s-o frecventez cu febrilitate, până când, după câțiva ani, bibliotecara m-a înțărcat mallarmean, dar cu accent unguresc: „N-am ce să-ți mai dau. Ai citit toate cărțile“. Era să mă smintesc, noroc că cineva mi-a explicat suficient de rapid că biblioteca din Ceangăi pe care eu o
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
fundații, astfel că printre altele, am ajuns și eu să fi membru fondator la Asociația de prietenia Caraș-Franța. Această asociație a înființat o bibliotecă franceză, care era foarte aproape de locuința mea, în drum spre piață. Aici s-a angajat ca bibliotecară, Tomiță Iconia, pentru prieteni Coca. La Coca ne țineam noi ședințele cu asociația noastră. Cu timpul ne-am împrietenit, astfel că de multe ori ne opream pe la Coca, la Biblioteca Franceză ca să mai stăm de vorbă. Îmi amintesc că am
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
a dat dna Liliana Cioroianu de la Serviciul bibliografic al Bibliotecii Județene „C. Sturdza” din Bacău. A reacționat pozitiv la cererile mele și dna Crina Ifrim, șefa Biroului de relații cu publicul din aceeași bibliotecă. Dovezi de promptitudine mi-au arătat bibliotecarele de la biblioteca Universității „Vasile Alecsandri” din Bacău: Ana-Maria Andrei, Mihaela Grama, Lucica Marin, Liliana Pralea, Liana Ursu. Dl Doru Mihăescu mi-a răspuns la întrebările relative la tatăl său, Haralambie Mihăescu, iar colegul Remus Zăstroiu, cercetător științific principal la Institutul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Copel (responsabil), Bernard Hirș și Bercu Feiga. De „Resortul cultural” urmau a se ocupa următorii: Vaigrah Maria (responsabil), avocatul Carniol (resp. cercului de studiu), Eugenia Herșcovici (cercul artistic), Schroter Aurel și Beno Schwartz (presă), avocat Faibisch (resp. Îndrumătorilor), Dreiza Țipris (bibliotecară) și Hari Zelicov (difuzare). Ca la mai toate adunările politice de acest gen, proaspeții tovarăși Își fixaseră și sarcini precum: mobilizarea pentru diverse conferințe, organizarea cercurilor de studii etc. Resortul cultural trebuia să organizeze „...o echipă artistică”. Printre cei ce
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laude”. Timp de câțiva ani a funcționat ca profesoară în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și filozofică a putut să se afirme și să fie apreciată de specialiști. Cunoscând perfect limba rusă, s-a înscris între timp și la cursurile
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
De ceva timp lucra ca profesoară la o școală particulară ce pregătea persoane capabile să lucreze cu bătrâni și persoane cu handicap. Cât a trăit în România nu a putut găsi post de profesoară în București, mulțumindu-se să fie bibliotecară la I.F.A. (Institutul de fizică atomică) de la Măgurele, până la plecarea din țară. Acum lucra cu plăcere, cu pasiune în profesia ce-și alesese, cu aprecieri pe măsură. Avea tactul, simțul pedagogic de la noi, părinții ei. Mă deplasez la București în vederea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
sute de mii de cărți, aveam să constat cu tristețe că nu exista nimic privind România. Ca "șoarece de bibliotecă", am consultat fișierele pe țări nimic, apoi pe autori nimic. Am mers la rafturi nimic. În disperare de cauză, o bibliotecară m-a sfătuit să caut poate găsesc ceva la "zona Asia"! Cum în Asia puteam să-l găsesc doar pe spătarul Milescu, am renunțat, mirându-mă cum într-un stat mare cât România și o capitală cât Bucureștiul, timp de peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în limba și literatura franceză, cu mențiunea „cum laudae”. Timp de câțiva ani, a funcționat ca profesoară în orașele Bălți și Tg. Neamț, perioadă în care și-a trecut și examenul de capacitate. În 1945 a fost numită, prin concurs, bibliotecară la Biblioteca de limbi slave a Universității din Iași, cadru în care cultura sa filologică și filozofică a putut să se afirme și să fie apreciată de specialiști. Cunoscând perfect limba rusă, s-a înscris între timp și la cursurile
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
client, un client exotic, cu teniși vechi și pulover. Își deschisese inima fâț) de mine - ca un ceas cu cuc. F)r) m)car s) anunțe ce or) este. — Dar americanii nu știu c) Sadat a fost nazist? m) Întreab) bibliotecara. Ei bine, da, oamenii bine informați dețin aceast) informație În dosarele lor. The New York Times o are sigur, Ins) The Times, dup) cum v)d, este un stat În stat. Are propriul minister de Externe, iar Înaltele sale instanțe de conducere au
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]