527 matches
-
A absolvit, la București, liceul (1928) și Facultatea de Litere și Filosofie (1931). Urmează apoi cursuri de specializare la Paris, unde obține și o diplomă la Sorbona (1934). A fost profesoară de liceu (1932- 1940), funcționară la Direcția Presei (1940-1946), bibliotecară în cadrul Ministerului Sănătății (1948-1952), translatoare la Comitetul Geologic (1952-1956). A debutat în 1928, cu articole în ziarele „Adevărul” și „Dimineața”, iar editorial, în 1931, cu volumul de povești pentru copii, intitulat Talismanul de safir, sub pseudonimul Alice Basarab, pe care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285790_a_287119]
-
de C. Cohen în 1981 (apud Taylor et al., 1994). El a prezentat subiecților o casetă video care înfățișa o femeie cu bărbatul ei în timpul desfășurării unor activități domestice. La jumătate dintre subiecți li s-a spus că femeia este bibliotecară, celeilalte jumătăți, că este chelneriță. Femeia și contextul aveau atât caracteristici ce se potriveau schemei (categoriei) de bibliotecară (ochelari, de exemplu), cât și celei de chelneriță (preocupată de mâncăruri și dulciuri). Subiecții și-au amintit detalii mult mai multe și
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
înfățișa o femeie cu bărbatul ei în timpul desfășurării unor activități domestice. La jumătate dintre subiecți li s-a spus că femeia este bibliotecară, celeilalte jumătăți, că este chelneriță. Femeia și contextul aveau atât caracteristici ce se potriveau schemei (categoriei) de bibliotecară (ochelari, de exemplu), cât și celei de chelneriță (preocupată de mâncăruri și dulciuri). Subiecții și-au amintit detalii mult mai multe și mai exacte care erau consonante cu schema (categoria) indicată de cercetător, atât imediat după experiment, cât și o
[Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în orașul natal (1959-1969), urmează ultimele clase de liceu la București (1969-1971) și va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1977), cu o teză despre Simbolistica apei în poezia lui Lucian Blaga. Funcționează ca profesoară la Slobozia, apoi ca bibliotecară la Institutul Politehnic din București (1979-1983). Din 1990 devine redactor-șef adjunct la revista „22”. Fără să fi frecventat vreun cenaclu, P. este solidară în intenții și în declarații cu grupul optzecist. Detectată de criticul Lucian Raicu de la „România literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
, Sanda (2.III.1940, București), eseista. Este fiica Ștefaniei Cristescu-Golopenția, etnolog, si a lui Anton Golopenția, sociolog. După terminarea Liceului „Gheorghe Lazăr” (1953-1956), vă absolvi Facultatea de Filologie a Universității din București (1961), devenind bibliotecara și documentarista la Institutul de Folclor (1962-1963), apoi documentarista (1963), cercetător științific (din 1969), cercetător științific principal (1971) la Institutul de Cercetări Fonetice și Dialectale al Academiei Române, lector asociat la Facultatea de Limbă și Literatura Română (1967-1972). Este doctor în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287311_a_288640]
-
despre un subiect ales de elevul recompensat; • să primească o sticlă cu răcoritoare; • să fie cel care îi ajută în clasă pe cei mai lenți; • să-l ajute pe profesor; • s-o ajute pe secretara școlii; • s-o ajute pe bibliotecara școlii; • să utilizeze ștampile și cerneală; • să utilizeze scaunul profesorului; • să ia un joc acasă până a doua zi; • să aleagă lectura pe care o va citi profesorul; • să-și aleagă banca pe care o dorește; • să țină o jucărie
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Atunci când este respectată această condiție, atingerea nefiind observată, ea declanșează un mecanism de simpatie. În SUA, la Universitatea Purdue, s-a făcut o experiență foarte interesantă pentru evaluarea importanței atingerii în comunicare. La intrarea unei biblioteci, o psihologă luase locul bibliotecarei, având misiunea de a atinge rapid persoanele cărora le furniza informațiile cerute, fără să le zâmbească. Mai departe, celor care au mers la bibliotecă li s-a înmânat un chestionar. Printre alte întrebări figurau următoarele: Bibliotecara v-a atins sau
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
o psihologă luase locul bibliotecarei, având misiunea de a atinge rapid persoanele cărora le furniza informațiile cerute, fără să le zâmbească. Mai departe, celor care au mers la bibliotecă li s-a înmânat un chestionar. Printre alte întrebări figurau următoarele: Bibliotecara v-a atins sau nu fizic? Bibliotecara v-a zâmbit sau nu? Spre marea surprindere a celor care au făcut experimentul, răspunsurile au fost: „Nu” la prima întrebare; nu-și aminteau de apăsarea ușoară pe brațul sau pe umărul lor
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
de a atinge rapid persoanele cărora le furniza informațiile cerute, fără să le zâmbească. Mai departe, celor care au mers la bibliotecă li s-a înmânat un chestionar. Printre alte întrebări figurau următoarele: Bibliotecara v-a atins sau nu fizic? Bibliotecara v-a zâmbit sau nu? Spre marea surprindere a celor care au făcut experimentul, răspunsurile au fost: „Nu” la prima întrebare; nu-și aminteau de apăsarea ușoară pe brațul sau pe umărul lor. În schimb, credeau că bibliotecara le-a
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
nu fizic? Bibliotecara v-a zâmbit sau nu? Spre marea surprindere a celor care au făcut experimentul, răspunsurile au fost: „Nu” la prima întrebare; nu-și aminteau de apăsarea ușoară pe brațul sau pe umărul lor. În schimb, credeau că bibliotecara le-a zâmbit! Trebuie să precizăm că atingerile despre care vorbim aici durează întotdeauna mai puțin de o secundă. Dar acest interval este mai mult decât suficient pentru ca creierul să le înregistreze. Să nu uităm faptul că suntem capabili să
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
și se duce să-și viziteze iubita), iar presiunea publică le parvine doar prin intermediul televizorului. Singura care nu împărtășește prizonieratul (care pentru cei trei e autoimpus, dar involuntar pentru Aldo Moro) este Chiara (Maya Sansa), care-și păstrează slujba de bibliotecară și care e supusă deopotrivă tensiunilor din afara (vânătoarea de vrăjitoare care se soldează cu arestarea unui coleg care scrisese un scenariu despre răpirea politicianului) și dinăuntrul apartamentului. Filmul adoptă perspectiva ei pentru a nara evenimentele, deoarece e o perspectivă marginală
Retrospectivă "Anonimul" by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12386_a_13711]
-
că un cristian devine, într-un fel, ultimul douămiist. În romanul său, își evocă și morții (bunicii, tatăl), dar scrie și epitaful propriei generații. Și, tot el, face figură de învingător, fiindcă visurile puștiului de paisprezece ani, împărtășite unei modeste bibliotecare din Buzău, au devenit realitate: cunoașterea scriitorilor importanți ai literaturii române, o „Bibliotecă de poezie”, o editură. Estetică autenticistă, stil „alb”, colocvial, pigmentat de expresivitate metaforică în descrierea imundului („Există, pare-se, câte două-trei straturi de mătreață, orașe dispărute, suprapuse
Generația MM by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4665_a_5990]
-
de așteptat ca monstrul amoral care spune ,eu" să se inflameze mai puțin sau deloc la amintirea unor secvențe biografice neplăcute, însă de mult depășite. Dimpotrivă, anarhistul ce zguduie pilonii societății și ai moralei se răzbună, acum, pe o funestă bibliotecară obeză într-un mod de-a dreptul înduioșător: , Cred că din cauza asta bibliotecara s-a purtat atât de urât cu mine în prima mea zi de școală, când am dorit să-mi ridic cărțile, așa că din acest motiv, acum oficial
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
sau deloc la amintirea unor secvențe biografice neplăcute, însă de mult depășite. Dimpotrivă, anarhistul ce zguduie pilonii societății și ai moralei se răzbună, acum, pe o funestă bibliotecară obeză într-un mod de-a dreptul înduioșător: , Cred că din cauza asta bibliotecara s-a purtat atât de urât cu mine în prima mea zi de școală, când am dorit să-mi ridic cărțile, așa că din acest motiv, acum oficial, râd de ea în hohote, râd de fiecare gram de osânză mizeră din
Bestia de la Ploiești by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10984_a_12309]
-
Vamei ( «Vama Poștei») unde întorceau tramvaiele pe vremuri, fabrica de bere «Bragadiru». Intrăm în sala mare a bibliotecii de sector. Biblioteca goală. Cărțile par desenate pe pereți, într-o defunctă împietrire, amintindu-mi de un pitoresc pasaj din Filimon ( «Ciocoii...»). Bibliotecara ( nici nu ne bagă în seamă), instalată la o masă, împletește cu andrelele o căciuliță din lînă bleumarin. Încerc să încropesc cu ea o conversație, răspunde rar, monosilabic ( apatie?), lucrează în continuare, atentă să nu sară ochiuri". Totul pare părăsit
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
Glasgow va fi dotată cu 4 mii de volume și va funcționa în cadrul Parohiei Ortodoxe păstorite de preotul Marcel Oprișan. Întâmplător, acesta este un apropiat al consilierului social-democrat Gheorghe Simon, unul dintre beneficiarii excursiei la Glasgow. Soția preotului va deveni bibliotecara, în prezent nefiind clar dacă salariul sau va fi plătit tot de maramureșeni. Presa locală speculează că Mircea Mân, președintele Consiliului, a sprijinit tacit proiectul excursiei pesedisto-liberale pentru a-și trece proiecte mult mai importante, care interesează PDL.
Colaborare PDL-PSD-PNL la muls bugetul local. Ce pretext au găsit consilierii din Maramureş să tragă o plimbare la Glasgow () [Corola-journal/Journalistic/27617_a_28942]
-
organizare, marketing, informatizarea bibliotecilor. Cartea veche a rămas, din păcate, în umbră“, a spus romancierul Paul Eugen Banciu, directorul Bibliotecii Județene Timiș, cu prilejul celei de-a VII-a ediții a manifestării anuale „Cartea de Patrimoniu“. În expoziția coordonată de bibliotecara Carina Galiș, publicul are prilejul cu totul excepțional de a vedea 103 exemplare rare din Secția de Patrimoniu a B.J.T. , unele dintre ele expuse pentru prima dată. Sunt volume de secolele XVI-XVIII, din domeniile politică, științe economice, drept, învățământ, medicină
Agenda2005-26-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283854_a_285183]
-
brațe, neveste de șoferi sau muncitori la fabricile din apropiere, putane obosite cu termen de funcționare expirat, puștani jegoși și traficanți de droguri". Nici zona culturală nu face o figură mai favorabilă. în același an, 1996, scriitorul află că o bibliotecară a primit ordinul (neverosimil, proletcultist post festum!) de-a arde fără discernămînt toate cărțile apărute înainte de 1948: "Sînt siderat. Pierdut o zi în bibliotecă, răbduliu, cotrobăind prin rafturi colbuite, citind la întîmplare pagini, casete editoriale, mîngîind coperte și legături în
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
-i oprește pe micii cititori să vină la bibliotecă în număr mare. Se împrumută în jur de două sute de cărți pe zi, dar într-o zi normală de școală se face coadă la bibliotecari. Literatura are mare trecere, aflăm de la bibliotecarele Liliana Venter și Adela Lăzăroni. Pe lângă cartea de împrumut, un elev care frecventează rafturile bibliotecii (cu acces liber) știe că Secția pentru Copii dispune un important fond de referință ce se consultă ca-ntr-o sală de lectură. Astfel, accesul
Agenda2004-35-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282807_a_284136]
-
mână. Dau și eu câțiva pumni, dar mai ales îmi dau ei și, în cele din urmă, mă împing cu violență peste o bancă făcându-mă să mă lovesc cu capul de asfalt. Partea plăcută este că doamnele și domnișoarele bibliotecare de la Biblioteca Națională din București, aflate și ele la Chișinău, mă ajută să mă scutur de praf și să-mi revin psihic. Partea neplăcută este că sunt tentat să pun în legătură acest incident cu ceva care îmi este adus
Limba română în dizgrație la Chișinău by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8064_a_9389]
-
nu doar pentru artistele din formație, ci și pentru spectatori. „Corul nostru este un cor de amatoare. Nu sunt profesioniste. Nu cântă în corul Filarmonicii sau în cel al Operei. Sunt persoane care lucrează într-un anumit domeniu: profesori, educatori, bibliotecare, juriste. Profesoare de toate genurile: de muzică, dar și de matematică, biologie, chimie. Medici nu avem încă, dar așteptăm să mai vină“. A onora toate invitațiile de peste hotare pe care timișorencele le primesc periodic este o sarcină foarte dificilă. E
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
pentru mine - nu imi dădeam seama atunci - deschiderea porților spre un fascinant univers, în care aveam să mă pierd mai apoi, an cu an, ca într-o vrajă a vieții ce mi-a fost dată: Biblioteca. Aici, la LVA, doamna bibliotecară din anii 1962-1966 (nu-mi mai amintesc numele, păstrez doar silueta sa de fum, o doamnă blândă, cu păr nins de vreme), mi-a arătat într-o zi fondul documentar al Bibliotecii. Cărți apărute în anii de demult, ascunse în
Un liceu, o bibliotecă... by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8276_a_9601]
-
real farmec. De pildă, la Berlin, regizorul descoperă o întreagă galerie de personaje contemporane care populează zona în care a trăit, cîndva, Caragiale, sau care au o tangență, fie și absurdă - sau mai ales absurdă -, cu destinul lui Caragiale: o bibliotecară de la o bibliotecă berlineză numită, cîndva, în comunism, Caragiale, și dotată cu un bust al autorului; primul director al acelei biblioteci, un bătrîn născut în 1899, dar încă lucid și capabil să dea un lung interviu, o proprietară poloneză a
Anul Caragiale: Franzela amară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14388_a_15713]
-
documente valoroase (cărți, periodice, manuscrise, hărți, ex libris-uri, stampe, facsimile, foi volante, fotografii), care ar putea răscoli orice spirit dornic să deschidă misterioase porți către un trecut plin de miez. Între ele, un incunabul de la 1500, după cum ne-a precizat bibliotecara Carina Galiș, cea mai veche carte străină a secției: Tullius de officiis cum Comentariis Petri Marsi einsque recognitione, păstrată uimitor de bine. O altă valoroasă posesie a BJT este colecția de predici Pomerium quadragesimale a lui Pellbart de Timișoara, călugăr
Agenda2003-26-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281183_a_282512]
-
binele și răul sunt în război". "Textul citat aparține speciei literare a basmului deoarece scrisul este unul moale în tonuri calde". "Sinceră să fiu nu prea trece pe la biblioteca școlii, dar își procură cărțile din alte locuri. O să devină o bibliotecară pe cinste". "Prietenul meu e foarte inteligent și nici nu are capul mare". El fiind cel mai bun prieten al meu îmi spune: Bubulina, dacă nu ai carte, nu ai parte! Și eu îl cred pe cuvânt", a scris o
Perlele de la Evaluarea Națională: "Bubulina, dacă nu ai carte, nu ai parte!" () [Corola-journal/Journalistic/22606_a_23931]