604 matches
-
și de natură fundamentală. Însăși Legea-cadru nr. 153/2017 a statuat, cu titlu principial, că salariile în plată la intrarea sa în vigoare nu trebuie să scadă. ... 7. Autorii excepției își susțin motivarea prin raportare la jurisprudența Curții Constituționale în materia bicameralismului, respectiv deciziile nr. 62 din 13 februarie 2018, 1 din 11 ianuarie 2012, nr. 393 din 5 iunie 2019 sau nr. 412 din 20 iunie 2019. ... 8. În continuare, aceștia consideră că se încalcă și art. 111 alin. (1) și
DECIZIA nr. 214 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287661]
-
de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, astfel cum a fost dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale anterior amintită. ... 17. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea art. 79 din Constituție, Curtea a statuat că nu există obligația de a se solicita avizarea din partea Consiliului Legislativ ori
DECIZIA nr. 214 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287661]
-
legale criticate încalcă dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5), ale art. 61 și ale art. 74 alin. (4) și art. 75 din Constituție. ... 5. În acest sens, se susține că legea dedusă controlului de constituționalitate încalcă principiul constituțional al bicameralismului, contravenind astfel dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 75 alin. (4) și (5). În acest sens, se susține că, în acord cu jurisprudența constantă în materie a Curții Constituționale, Legea fundamentală nu permite adoptarea unei
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
a instanței de contencios constituțional, diferențele majore de conținut juridic dintre forma proiectului de lege adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, și a legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, sunt de natură să încalce principiul bicameralismului, în sensul că forma finală a legii, în redactarea adoptată de Camera decizională, se îndepărtează în mod substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
substanțial de forma adoptată de Camera de reflecție, ceea ce echivalează practic cu excluderea acesteia din urmă din procesul de legiferare. Or, legea trebuie să fie rezultanta manifestării de voință concordante a ambelor Camere ale Parlamentului și, prin urmare, principiul bicameralismului nu poate fi respectat decât atât timp cât ambele Camere au dezbătut și s-au exprimat cu privire la același conținut și aceeași formă ale inițiativei legislative. Totodată, se mai invocă cele statuate de Curtea Constituțională referitor la criteriile esențiale
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
s-au exprimat cu privire la același conținut și aceeași formă ale inițiativei legislative. Totodată, se mai invocă cele statuate de Curtea Constituțională referitor la criteriile esențiale a căror întrunire cumulativă conduce la încălcarea, în cadrul procedurii legislative, a principiului bicameralismului, și anume, pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Constituționale, sesizarea a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, precum și Guvernului, pentru a comunica punctele lor de vedere. ... 38. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la principiul bicameralismului, arată că, din examinarea comparativă a formei legii adoptate de Camera de reflecție - Senatul - și cea adoptată de Camera decizională - Camera Deputaților -, rezultă că, din punct de vedere structural, modificările aduse în Camera decizională nu determină existența unei configurații semnificativ
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de neconstituționalitate (2.1.) Critici de neconstituționalitate extrinsecă 55. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin legea ce formează obiectul prezentei sesizări, a dispozițiilor art. 61 alin. (1) coroborat cu art. 75 alin. (4) și (5) din Constituție referitoare la principiul bicameralismului, autorii obiecției susțin, în esență, că cele 34 de amendamente adoptate de Camera decizională conduc la concluzia că legea adoptată de Camera Deputaților este cu totul altă lege decât cea adoptată de Senat. Totodată, se mai susține că eliminarea instituțiilor
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Senat. Totodată, se mai susține că eliminarea instituțiilor de credit din cadrul categoriei creditorilor financiari, din cuprinsul art. 1 al legii criticate, echivalează cu excluderea Senatului din procesul de legiferare. ... 56. În raport cu aceste critici, Curtea reține că principiul bicameralismului a fost dezvoltat de către Curtea Constituțională, pe cale jurisprudențială, prin care a stabilit criterii esențiale în vederea determinării încălcării acestuia. În esență, Curtea a subliniat că, ținând seama de caracterul indivizibil al Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului, care presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor. ... 57. Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor. ... 57. Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care prin procedura parlamentară se încalcă principiul bicameralismului: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea celor două criterii este de natură să afecteze principiul bicameralismului care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 710 din 6 mai
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011 sau Decizia nr. 76 din 30 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 217 din data de 20 martie 2019, paragraful 31). ... 58. În sensul jurisprudenței Curții Constituționale, bicameralismul, reglementat prin art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, nu presupune ca proiectul de lege să fie adoptat în mod identic de cele două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
două Camere ale Parlamentului; din contră, Camera decizională este în drept să adopte proiectul de lege într-o formă diferită, în măsura în care menține obiectul de reglementare al inițiativei legislative și concepția de ansamblu a acesteia. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau al propunerii
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. ... 59. Prin urmare, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. ... 59. Prin urmare, în jurisprudența sa, Curtea a reținut că nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
a făcut altceva decât să se subsumeze obiectului de reglementare al legii analizate. Acest aspect ține de opțiunea legiuitorului și de oportunitatea reglementării normative. ... 63. Astfel, și în prezenta cauză, Curtea reține că legea astfel adoptată respectă principiul constituțional al bicameralismului, întrucât nu există nici deosebiri majore de conținut juridic și nici o configurație semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. ... 64. În ceea ce privește susținerea referitoare la lipsa unei motivări reale a necesității adoptării actului
DECIZIA nr. 379 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286759]
-
în textul legii de către Camera decizională determină o modificare majoră de conținut față de forma adoptată de Camera de reflecție. ... 6. Prin urmare, se apreciază că modificările realizate de Camera decizională, sub aspect cantitativ și calitativ, contravin exigențelor principiului bicameralismului instituit de art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituție, chestiune ce atrage neconstituționalitatea legii criticate, în ansamblul său. ... 7. De asemenea, legea criticată nu se integrează în obiectul de reglementare al legii de aprobare a ordonanței de urgență
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
art. 53 din Constituție. ... 15. Prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 74 alin. (1) și art. 115 alin. (7) din Constituție, legea criticată poate genera unele vicii de neconstituționalitate extrinsecă în raport cu principiul bicameralismului, dat fiind că între forma adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților există deosebiri substanțiale. Deși la Senat forma legii include doar norma de aprobare pur și simplu a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2023 care a
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
naționale“ nefiind definită. În acest context, se are în vedere jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 62 din 13 februarie 2018, paragrafele 63 și 71, sau Decizia nr. 341 din 21 iunie 2023, paragrafele 50-54, cu privire la principiul bicameralismului, configurația semnificativ diferită între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, decizia excluderii de la aplicarea unor reguli similare și de natura celor instituite prin legea supusă controlului de constituționalitate, care nu poate aparține unei singure Camere, ci trebuie
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
56 din 16 februarie 2022, paragrafele 50 și 51, și Decizia nr. 143 din 13 martie 2019, paragrafele 53 și 54). ... 17. Se concluzionează că este formulată de către autoarea obiecției de neconstituționalitate o critică de natură extrinsecă invocând principiul bicameralismului cu care legea de aprobare analizată nu este compatibilă, deoarece, deși de principiu Parlamentul, în calitate de unic for legislativ, are plenitudine de competență în privința legilor de aprobare a ordonanțelor de urgență ale Guvernului, jurisprudența instanței de contencios constituțional
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
exista posibilitatea să fie reformată complet reglementarea unei întregi materii, beneficiind de argumentul că materia în cauză este inclusă în legea al cărei termen a fost prorogat prin ordonanță de urgență, ceea ce nu pare să corespundă finalității constituționale a bicameralismului, atâta timp cât realizează mai degrabă o dereglementare. În concluzie, se învederează că obiecția de neconstituționalitate poate fi considerată admisibilă, prin raportare la art. 1 alin. (5), art. 61 alin. (2), art. 74 alin. (1) și art. 115 alin. (7
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
în art. II și care sunt distincte de obiectul de reglementare al proiectului de lege inițial, iar prin motivarea obiecției de neconstituționalitate sunt formulate atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă. ... 31. Cu privire la principiul bicameralismului - art. 61 alin. (2) și art. 75 alin. (1) din Constituție -, Curtea reține că, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). ... 32. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]
-
ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului (Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 30 aprilie 2008). ... 32. Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a apreciat că aplicarea acestuia nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție a primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât
DECIZIA nr. 334 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287370]