KorAP: Find »[drukola/base=bilateral & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...14 15 16 ...813 >

20,314 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661

Comună de la București semnată de Iosip Broz Tito și de Chivu Stoica (Președintele Consiliului de Miniștri al RPR) la 26 iunie 1956 marchează momentul despre care se poate afirma deschis că a dus la încheierea perioadei de tensiune în relațiile bilaterale, precum și începutul realizării în comun a obiectivului de pe Dunăre. Ca dovadă a existenței acestei situații, în următoarea zi (27 iunie 1956), în presa centrală s-a publicat un articolul referitor la Declarația Comună, menționându-se că "se constată o îmbunătățire

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
specialiști români și iugoslavi. Acesta era contextul internațional în perioada anterioară începerii tratativelor româno-iugoslave pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier și se poate vedea cum absența unui context favorabil a împiedicat începerea și derularea tratativelor bilaterale. Cu toate ca la Belgrad, în august 1948, prin semnarea Convenției Dunării, statele riverane și-au luat angajamente ferme în vederea îmbunătățirii condițiilor de navigație,156 conflictul dintre Tito și Stalin a împiedicat atingerea acestui obiectiv; iar pierderile pe care le-a înregistrat

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
este în același timp frontieră (cu respectarea prevederilor Convenției Dunării din 1948) și de colaborare cu un stat care nu era membru nici în Pactul de la Varșovia, nici în CAER, într-o perioadă în care URSS dorea să elimine relațiile bilaterale.160 2.4.3. Dimensiunea negocierilor Dorința manifestată de către cele două state vecine RPR și RPFI de a realiza împreună un obiectiv situat pe granița comună dintre ele dovedește faptul că în mintea oamenilor aflați la conducerea celor două state

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
exprimat acordul că un al treilea stat să participe la construirea hidrocentralei. Propunerea privind participarea unui al treilea stat era contrară constituției RPFI, fiind totodată de neconceput din punct de vedere politic, problema fiind în exclusivitate în sfera de preocupări bilaterale româno-iugoslave. Iar pentru a întări poziția lor, iugoslavii au spus că dacă sunt acceptați bulgarii, să fie acceptați și cehoslovacii și maghiarii. Desigur, primirea lor în proiect ar fi complicat mult negocierile, nu numai datorită creșterii numărului de părți și

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
avea menirea de a hotărî ce să se consume mai rațional și cum să circule energia electrică.169 Intransigenta RPFI față de dorință bulgarilor de a participa la negocieri și la construcția obiectivului pe Dunăre a dus la purtarea unor negocieri bilaterale între RPFI și RPR, această acțiune fiind îndelung contestată de URSS,170 deoarece oferea participanților direcți o marjă mai mare de siguranță în sensibilul domeniu al independenței energetice, RPR reușind să-și poată susține obiectivul economic național de a crea

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
membre aveau atât dreptul de a cunoaște anvergură lucrărilor ce urmau a fi realizate de cele două state vecine, cât și dorința de a proteja interesele lor privind navigația pe fluviul Dunărea. Deși avem de-a face cu o negociere bilaterală în principal, efectele ei concretizate în obiectivul de pe Dunăre, pe care toate statele îl puteau vedea, îi evidențiază implicațiile multiple, implicații ce se resimțeau în planul relațiilor multilaterale pe care le avea RPR: Sistemul era un semn evident al unei

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
de independență (și chiar de dizidenta față de Moscova). 2.4.4. Durată negocierilor Se poate vorbi de o dorință manifestată în mod public de către RPR și RPFI de a realiza în comun sistemul de la Porțile de Fier numai după ce relațiile bilaterale s-au detensionat, ca urmare a noii politici adoptate de Moscova și mai ales a dovezii (făcută cu scop de propagandă) că dorea să-și îmbunătățească relațiile cu Tito. Pe masura ce se purtau negocieri bilaterale de normalizare între Moscova și Belgrad

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
Porțile de Fier numai după ce relațiile bilaterale s-au detensionat, ca urmare a noii politici adoptate de Moscova și mai ales a dovezii (făcută cu scop de propagandă) că dorea să-și îmbunătățească relațiile cu Tito. Pe masura ce se purtau negocieri bilaterale de normalizare între Moscova și Belgrad și se făceau demersuri pentru restabilirea relațiilor pe linie de stat între URSS și RPFI (mai 1955), se identifică și sistarea lucrărilor militare din RPR; iar "discursul secret" ținut de Hrusciov cu ocazia celui

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
și pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație. Această întâlnire nu a presupus o negociere propriu-zisă; ea a reprezentat mai mult o formă de comunicare în maniera schimburilor de vedere exploratorii și a jucat un rol de informare ce a precedat negocierile bilaterale. Este de menționat faptul că poziția iugoslavă, pentru a putea fi susținută coerent, avea nevoie de mai mult timp: modul în care era concepută organizarea administrativă a RPFI impunea negocieri între teritoriile administrative ce compuneau acel stat și, ținând seama

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
menirea de a conduce și coordona lucrările de amenajare a Dunării în sectorul Porților de Fier. Această a luat ființă în iunie 1957, când a avut loc și prima sa sesiune. Acest moment este de o importanță deosebită în privința negocierilor bilaterale, deoarece, dacă până în iunie 1957 studiile și cercetările erau făcute în mod separat de cele două state vecine, din acest moment studiile și cercetările urmau a fi făcute în comun de către specialiștii delegați din partea celor două state, care trebuiau să

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
obiectiv în mod public) și până în noiembrie 1963 (când a avut loc semnarea documentelor oficiale). Desigur, după noiembrie 1963 s-a intrat în faza de implementare a celor negociate inițial, si ne aflam astfel pe tărâmul post-negocierilor, în care dialogul bilateral și în cadrul Comisiei Dunării a avut o importanță covârșitoare. Este greu să ne imaginăm realizarea Sistemului, care s-a întins pe o perioadă de peste opt ani, în lipsa acestor consultări, care aveau rolul de a întreține și actualiza ceea ce s-a

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
în luna iunie a aceluiași an o întâlnire la nivel înalt, la București, la care au participat delegați iugoslavi și lideri români, în timpul căreia s-a făcut referire la dorința ambelor state de a îmbunătăți și intensifica relațiile de colaborare bilaterale. După vizita la București, la reîntoarcerea să în țară, presedintele RPFI, Iosip Broz Tito, a ținut un raport în fața Vecei Executive Federale, privind rezultatele vizitei în URSS și RPR și se presupune că în cadrul acestor ședințe s-au luat măsuri

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
sectorul comun româno-iugoslav. Ca urmare, s-a luat decizia, atât de către RPR, cât și de către RPFI de a se constitui Comisia Mixtă româno-iugoslavă, organism care a luat ființă în iunie 1957 și care avea rolul de a pune bazele colaborării bilaterale necesare realizării importantului obiectiv de pe Dunăre, facilitând în același timp comunicarea între cele două părți, element indispensabil unei negocieri de succes. Lucrările acestei Comisii Mixte, care reunea mai multe secții, s-au desfășurat în cadrul mai multor sesiuni succesive, ținute fie

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
al VII-lea Congres (aprilie 1958) a unei atitudini "dușmănoase" față de mișcarea muncitoreasca internațională, s-a înregistrat o înrăutățire a relațiilor ce existau la nivel politic între RPFI și celelalte țări socialiste, situație ce avea să marcheze și evoluția relației bilaterale româno-iugoslave; volumul contactelor și schimburilor dintre RPR și RPFI reducându-se simțitor. Iar atunci când, în vara anului 1958, în urma presiunii chinezilor, Moscova a criticat noul Program al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia ca fiind "revizionist", românii au susținut în totalitate poziția

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
de realizat. Dacă negocierile multilaterale se desfasoara de cele mai multe ori într-un cadru instituționalizat și sunt supuse unei puternice influențe venite din partea formalismului statutar și procedural specific instituției sub auspiciile căreia se desfasoara aceste negocieri, fiind mai puțin elastice, negocierile bilaterale se bucură de o mai mare flexibilitate, părțile având o mai mare autonomie în privința modului de acțiune și al construirii regulilor după care urmează să-și ghideze în viitor comportamentul. Flexibilitatea este o caracteristică esențială a unei negocieri; prezența ei

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
și RPFI au dat dovadă de flexibilitate în repetate rânduri, fapt dovedit în primul rând de dorința lor de a închide în dosarele istoriei evenimentele din perioada lui Stalin, care a fost principalul vinovat de starea tensionată creată în relațiile bilaterale. Această poziție implică o bună colaborare între cele două state, care acum priveau cu un mare interes și cu un binevenit optimism la beneficiile ce urmau să rezulte de pe seama acestei colaborări, pe baza căreia urma să se realizeze în

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
nașterea acestei colaborări româno-iugoslave a impus manifestarea unei flexibilități din partea ambelor state; și în timpul tratativelor au fost perioade în care tocmai această flexibilitate a salvat de la eșec aceste negocieri. Este vorba de momentul în care numărul de contacte și schimburi bilaterale s-a redus simțitor înainte, și în special după ce a avut loc Congresul al VII-lea al UCI din luna aprilie 1958, cănd UCI a adoptat o "atitudine dușmănoasa" față de mișcarea muncitoreasca internațională, fenomen cu caracter social-politic. Chiar și continuitatea

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
negocierilor. Chiar dacă MTE nu a fost realizat în termenul inițial prevăzut, din motive de natură tehnică (fiind necesară culegerea și analiza multor date, care au conferit mare complexitate acestei activități) și din motive de natură politică (probleme apărute în relațiile bilaterale pe linie de partid datorită adoptării unor poziții diferite în privința mișcării muncitorești), totuși aceste impedimente nu au oprit cele două popoare în mersul lor pe cărarea către realizarea comună a acestui impunător obiectiv; ceea ce dovedește perseverența membrilor echipelor implicate în

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-și promoveze interesele într-un mod pașnic. În privința negocierilor româno-iugoslave, înainte de Declarația Comună din iunie 1956, nu a existat o comunicare care să conțină propuneri explicite în vederea realizării în comun a Sistemului de la Porțile de Fier. Totuși, semnul detensionării relațiilor bilaterale (după luna mai 1955, ca urmare a vizitei de stat a lui Hrusciov la Belgrad) a putut fi identificat, chiar dacă pentru aceasta era necesară analiza comportamentului tacit al părților; simplă să observare indică reducerea stării de tensiune dintre cele două

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
a dialogului; și între sesiuni existau contacte și schimburi de opinii pe canalele diplomatice. Însă importantă cea mai mare în asigurarea comunicării aspectelor cu caracter tehnic o avea Comisia și ceea ce se hotăra cu ocazia sesiunilor sale marca evoluția dialogului bilateral spre scopul final finalizarea MTE și semnarea acordului. Finalizarea tratativelor bilaterale prin acord a fost căutată de ambele părți, iar modul în care s-au pus în practică cele convenite prin semnarea acordului a depins în cea mai mare măsură

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
pe canalele diplomatice. Însă importantă cea mai mare în asigurarea comunicării aspectelor cu caracter tehnic o avea Comisia și ceea ce se hotăra cu ocazia sesiunilor sale marca evoluția dialogului bilateral spre scopul final finalizarea MTE și semnarea acordului. Finalizarea tratativelor bilaterale prin acord a fost căutată de ambele părți, iar modul în care s-au pus în practică cele convenite prin semnarea acordului a depins în cea mai mare măsură de modul în care s-a desfășurat comunicarea în timpul negocierilor. Urmărind

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
membrii delegațiilor celor două state a existat o comunicare liberă și bogată, înlăturându-se astfel posibilitatea aparițiilor stărilor tensionate, care dacă ar fi apărut, ar fi putut îngreuna mult procesul de negociere, riscând chiar impasul sau. Mai mult, în timpul tratativelor bilaterale a avut loc un dialog și între Comisia Mixtă, AFPF și Comisia Dunării; s-au schimbat opinii și informații între cele două state și Comisia Dunării, în special în privința problemelor care interesau navigația. Statele riverane aveau obligația de a întreprinde

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
a Sistemului de la Porțile de Fier de către RPR și RPFI operațiune ce implică de la inceput dialogul bazat pe încredere existența unei comunicări directe între cele două state putea să contribuie în mod esențial la reducerea stării de tensiune în relațiile bilaterale. Existența unei comunicări între București și Belgrad ar fi asigurat ceea ce susținea Walter Lippman în privința problemei Berlinului: "motivul continuării discuțiilor, cu toate că niciun acord nu se întrezărește, este de a rămâne în contact diplomatic apropiat" și cele două părți "puteau fi

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
care priveau lucrările la sistemul hidroenergetic); la exploatarea acestui Sistem; la modul de recuperare a cheltuielilor care privesc îmbunătățirea condițiilor de navigație și mărimea taxelor ce urmau a fi percepute de către AFPF. Astfel, documentele semnate la Belgrad sunt: 1. Acordul bilateral dintre guvernul RPR și RSFI, privind realizarea și exploatarea sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier", pe fluviul Dunărea. 2. Convenția între guvernul RPR și RPFI privind elaborarea proiectelor pentru realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
a pași pe calea industrializării și a independenței energetice, a constituit o motivație pe masura provocării. Însă au fost evenimente care în timpul celor peste 7 ani de muncă au complicat și mai mult modul de derulare a lucrărilor și negocierilor bilaterale și acestea nu au fost probleme de natură tehnică. Complexității problemelor de natură tehnică i se adăugau anumite aspecte de natură politică, pe care cele două state nu puteau să nu le ia în considerare. Aceste probleme de natură politică

Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]